Marketingul evenimentelor – Expozițiile

Vrăbiescu Nicoleta – Alexandra

Grupa 1752, Seria C, Anul III de studiu

Facultatea de Marketing

Academia de Studii Economice

Abstract: jos „sus“

Cuvinte cheie: marketingul evenimentelor, strategii de dezvoltare, expoziții.
Clasificare JEL: M31, M37
Marketingul reprezintă activitatea economică ce cuprinde toate ramurile societății
umane, reflectând modul prin care cumpărătorilor le sunt expuse produsele și serviciile
necesare. Se poate deduce astfel că marketingul sparge toate barierele sociale, culturale,
politice ori geografice, această știință fiind prezentă pretutindeni (Sasu, 1998, p. 11). Se
observă astfel tendința prin care marketingul se implică domeniile de actualitate încă de la
începuturi, domenii printre care se enumeră și marketingul organizării de evenimente.
Expoziția este definită ca  „prezentare organizată, publică, a unor obiecte
selecționate, pentru a pune în lumină specificul unei activități, realizările unui artist etc. sau
în scop instructiv“ (Dexonline.ro, 2015).
Experiența organizatorilor reprezintă o resursă deosebit de importantă în ceea ce
privește întocmirea viitoarelor expoziții (Tafesse și Korneliussen, 2012 citare în He, Lin și
Li, 2020, p. 2), totodată expozițiile ce se bucură de un număr considerabil de ediții au parte
și de o credibilitate mai sporită față de cele aflate în fază incipientă a prestațiilor față de
publicul larg (Bathelt și Schuldt, 2008 citare în He, Lin și Li, 2020, p. 2).
Printre preocupările expozițiilor contemporane se regăsește consumul energiei dar și
oferirea participanților un mediu cât mai confortabil, astfel pentru reducerea consumului de
energie, organizatorii de evenimente ce au loc într-o sală la scală largă au în vedere folosirea
controlul inteligent al sistemelor de încălzire, ventilație și aer condiționat (HVAC) pentru a
obține eficiență energetică. Legătura directă între acestea două este comportamentul
consumatorului și observarea interacțiunilor acestuia cu iluminatul electric, aerul
condiționat, și ferestrele (Kim et al., 2019, pp. 4-8).
De-a lungul anilor mai multe cercetări au încercat să explice existența relației între
expoziții, oameni dar și proiectarea expozițiilor. Astfel, pentru o proiectare cât mai corecta a
unei expoziții, este necesară înțelegerea dinamicii, comunicării și a relației om-expoziție la
nivel teoretic. Prin acest studiu s-a observat că persoanele ce participă în cadrul unei
expoziții preferă ca evenimentul să cuprindă sentimente și experiențe cu care aceștia sunt
deja familiarizați (Wang și Xia, 2019, pp. 2-6).
 În acest domeniu se observă o continuă schimbare și adaptare după preferințele
participanților, „în ultimele secole, au fost construite diverse locații ca răspuns la schimbarea
nevoilor și obiceiurilor populației, oferind evenimente în domeniul afacerilor ale secolului
XXI, contribuind astfel la dezvoltarea tot mai mare a turismului urban “, așa cum afirmă și
Emma Nolan (2019, p. 2)
Dimensiunea organizațională include o multitudine de factori care au primit atenție
sporită din partea cercetătorilor, deoarece au o importanță deosebită, astfel inovația
organizațională este des asociată cu schimbările din structura organizațională prin
introducerea de noi tehnici și strategii de management (García-Muiña et al., 2018, p. 5).
Temele abordate de organizatorii expozițiilor au un repertoriu vast, în acesta
regăsindu-se până și problemele referitoare la dinamica și evoluția litoralului. Astfel, ținta
acestei expozitii a fost de a sensibiliza publicul și de a îl ajuta să inteleagă impactul creșterii
nivelului mării determinate de schimbările climatice. Rezultatele comunicării fiind valoroase
în implicarea publicului în dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere (Carapuço et al.,
2017, pp. 3-8).
Totodată multe din expozițiile prezente în fața publicului se referă la artă și
creativitate, de exemplu prin reciclarea unor imagini din arhiva producțiilor cinematografice
și cele difuzate la scară largă sub sensul documentarelor. Problema în acest subiect este că în
sfera publică se observă natura obsesivă a cetățenilor digitali care se documentează autonom
în fiecare mișcare liberă pe care acesta o realizază (Chambers, 2020, pp. 133-135).
Nayak și Bhalla (2016, pp. 238-240), doi cercetători indieni, înceracă prin studiul lor
să stabiliească ce anume îi determină pe vizitatori să participe la expozitii, astfel în urma
cercetării aceștia au ajuns la concluzia că „pe baza analizei factorilor, au apărut patru factori
și anume învățarea, menținerea conștientizării, cumpărarea și atracția“ și reușesc să divizeze
participanții „în trei clustere diferite, și anume cumpărătorii, vizitatorii obișnuiți și căutătorii
de cunoștințe“.
Variabiliatea domeniilor în care expozițiile ocupă primul plan este subliniată și de
Ueda și Ban (2018, pp. 2097-2105) care prin studiul lor au alcătuit un ghid pe tema
marketingului digital pentru publicitatea unei expoziții muzeale universitare pentru
realizarea lucrării de licență, ajungând la concluzia că „deși învățarea activă are multe
modalități de practici în diferite circumstanțe, este de asemenea important să se ofere
mijloace pe care elevii să le rezolve într-un mod în care își pot păstra interesele constant pe
tot parcursul proiectului. În acest sens, acest proiect a arătat un succesul folosind
marketingul digital“.
Se remarcă aplicabilitatea expozițiilor și în domeniul auto, dar într-un mod inteligent
fiind propus un nou serviciu de recomandare – tip aplicație pentru a ajuta vizitatorii să
găsească expoziția lor preferată de automobile realizând proiectarea caracteristicilor spațio-
temporale ale comportamentului – publicului, fiind luate în considerare mai întâi pentru a
construi profilarea lor, iar apoi a înțelege interesele lor sunt extrase pe baza grupării
vizitatorilor. Această metodă este fiabilă pentru ambele bariere întâlnite în procesul
comunicațional, expozanți – vizitatori (Guo et al., 2016, pp. 1-6).
Brandingul expozițional de succes este esențial pentru a se asigura că un organizator
de expoziții atrage un număr satisfăcător atât de expozanți, cât și de vizitatori pentru a opera
în mod profitabil pe o piață din ce în ce mai competitivă (Jin și Weber, 2013, p. 94).
 Evenimentul – expoziția reprezintă un proces dinamic și complicat care este alcătuit
din: inițiere, promovare, organizare, sincronizare și sprijin din partea sectoarelor implicate,
implicând astfel eforturi din partea unei game largi de participanți. Punctul central al
relațiilor dintre părțile interesate se regăsește între relațiile expoziții – organizatori și
expozanți – vizitatori, relație ilustrată în figura următoare (Breiter și Milman, 2006 citare în
Jin și Weber, 2013, p. 96):

D e v e n i n d o

designul muzeelor. Expozițiile în muzeu au rolul de a realiza comunicarea între expozanți și

vizitatori, având un subiect bine definit, designul grafic al expoziției reprezentând
instrumentul prin care această comunicare are loc. Astfel, expozițiile ce pun accentul pe
designul spațiului în care aceasta are loc au rolul de a construi o punte între spectator și
subiectul expus. Prin succesul expoziției garantat de designul acesteia crește atât prestigiul
muzeului, cât și încrederea vizitatorilor, fapt ce va genera posibilitatea unor viitoare
expoziții ce au la bază alte colecții speciale (Demir, 2012, pp. 95-104).
Li Liew (2005, p. 4), a realizat un studiu ce se referă la expozițiile de patrimoniu
cultural în domeniul online. În studiul său autorul își propune să evidențieze inițiativele și
evoluțiile majore din biblioteci, arhive și muzee și să ofere o imagine de ansamblu asupra
caracteristicilor și caracteristicilor inițiativelor majore actuale – în special a obiectivelor și
scopurilor expozițiilor, a conținutului acestora, a recuperării informațiilor disponibile
( funcții de căutare și răsfoire) și funcții interactive puse la îndemâna vizitatorilor virtuali.
Sunt identificate, astfel, o serie de caracteristici cheie de regăsire a informațiilor ale site-
urilor expozițiilor online chestionate, precum (Li Liew 2005, pp. 15-23): selecția colecției,
caracteristicile de căutare, limba maternă, descrierea expoziției, ș.a.m.d.
Când vine vorba despre calitățile serviciilor prestate de un organizator de expoziții,
cel care percepe aceste calități este vizitatorul acestei expoziții. Cu ajutorul unui studiu
cantitativ realizat de doi cercetători s-a determinat o listă de cuprinzătoare de dimensiuni ale
calității serviciilor, printre care se enumeră: gestionarea standului, conținutul, înregistrarea,
accesul, aspectul și funcția standului și atractivitatea standului și a expoziției. Rezultatele au
arătat, astfel, că valorile specifice ale serviciilor organizatorilor de expoziții are un impact
pozitiv asupra satisfacției generale a participanților (Chen și Mo, 2012, pp. 28-29).
 Atunci când vorbim despre o expoziției ca și o afacere, se poate afirma că (Lai, 2015,
pp. 52-65): mulți organizatori de expoziții încearcă să practice marketingul relațional pentru
a-și păstra clienții. Cu toate acestea, majoritatea dintre ei se concentreze doar pe efectuarea
de activități de marketing relațional pentru clienți direcți – expozanții și uită de clienții aflați
în nivelul doi –participanții, deoarece expozanții plătesc direct organizatorilor expoziției
pentru închirierea standurilor de expoziție. Rezultatele acestui studiu indică dimensiunea
rețelei de afaceri ca formă de externalizări între rețele ca un factor important pentru
construirea calității relației cu expozanții. Astfel, organizatorii expoziției ar trebui să depună
mai multe eforturi în construirea de relații cu expozanții, participanții profesioniști,
potențialii cumpărători și mass-media pentru a mări dimensiunea rețelele lor de afaceri.
Un alt studiu dorește să cerceteze ce atribute ale unei expoziții creează vizite
repetate. Participanții consideră că specialiștii în întâlniri, precum și obținerea de informații
tehnice și de produs sunt atribute foarte importante pentru selecția expoziției. Rezultatele
evidențiate în importanței – performanței arată că se cere o concentrare a resurselor
încercând a spori gama și numărul de produse noi expuse, astfel creându-se un stimul în
viitorul frecventării într-un număr cât mai mare în expoziții (Whitfield și Webber, 2011, p.
446).
Scopul unui alt studiu a fost de a identifica și descrie variația expozițiilor de afișe
într-un spectru de conferințe la care participă cursanții. Calitatea expozițiilor de afișe și
numărul listelor autorii unui spectru de conferințe au variat foarte mult. Fiecare expoziția a
afișat atât elemente bune, cât și elemente mai puțin bune, fiecare respectând regulile
specifice formatului. Lecțiile pot și ar trebui să învățate și din alte conferințe, din diferite
specialități și domenii de studiu, în special de la cei care se comportă bine, pentru a spori
valoarea educațională a acestei oportunități clare de învățare (Beamish et al., 2015).
Experimentele științifice sunt mai ușor de reprezentat într-un format video, astfel
realizându-se legătura dintre expoziții și videoclipurile educaționale. Expoziția de
videoclipuri educaționale web – compusă din 50 de experimente video și alte 9 simulări on-
line / de la distanță în laboratoare, a fost proiectat, urmând pași specifici pentru realizarea
acestuia – permițând profesorilor și elevilor să lucreze direct în cadrul experimentului.
Astfel, expoziția reprezintă o interfață web care conține cele mai bune experimente virtuale
produse de profesorii care au finalizat modulele de învățare „Instrumentarea virtuală în
educația științifică“, realizate ca rezultat principal al proiectului menționat (Gorghiu et al.,
2010, pp. 2906–2910).
Un studiul mai complex a avut drept temă – teoria comportamentului neplanificat,
examinând efectul serviciului de sistem de recomandare a standului (booth recommender
system – BRS) asupra expozițiilor, din care rezultă motivația extrinsecă sau intrinsecă.
Rezultatele acestui studiu relevă faptul că motivațiile intrinseci (evadare, atracții pentru
evenimente) sunt semnificativ legate atât de utilitatea percepută a serviciului BRS, cât și de
amenințările la adresa libertății de alegere, în timp ce motivația extrinsecă (câștigul de
informații) nu a fost legată în mod semnificativ de acele caracteristici (Chung, Koo și Kim,
2014, p. 59).
 Utilizarea simțurilor viziunii și al auzului ca mijloace interactive a dominat câmpul
interacțiunii între om și computer (HCI – Human-Computer Interaction) de zeci de ani, chiar
dacă natura a oferit mult mai multe simțuri pentru a percepe și interacționa cu lumea din
jurul nostru. Acestea fiind spuse, a devenit atractiv pentru cercetătorii și designerii HCI să
valorifice atingerea, gustul și mirosul în sarcinile interactive și în proiectarea experienței
unice în cadrul unei expoziții. Prin colectarea de feedback bazat pe chestionar de la 2500 de
vizitatori și realizarea a 50 de interviuri în profunzime, s-au obținut informații cantitative și
calitative asupra experiențelor și reacțiilor emoționale ale vizitatorilor. S-a demonstrat astfel
că proiecțiile multisenzoriale și managerul de artă pot asigura un echilibru între experiențele
surprinzătoare și posibilitatea de explorare gratuită pentru vizitatori. În plus, participanții și-
au exprimat clar buna – părerea în legătură cu alăturarea artei cu atingerea, gustul și mirosul
oferind o experiența inedită (Vi et al., 2017, p.1).
Un alt studiu a urmărit să clarifice modul în care calitatea unui pavilion afectează
expozanții participanți și să sugereze strategii pentru ca un organizator de pavilioane să
funcționeze mai eficient, astfel încât să crească rezultatele pozitive ale expozanților prezenți.
Astfel, Yoon, Lim și Park, (2012, p. 688) au ajuns la concluzia că: „singurii doi factori care
s-au dovedit a influența calitatea unui pavilion au fost condițiile standului unui expozant și
activitățile de sprijin din partea organizatorilor“.
Royal Polytechnic Institution, Wyld's Globe și Royal Panopticon făceau parte dintr-o
familie de instituții care existau în epoca post – Mare Expoziție care împărtășea o abordare
comună a populariza știința, bazată pe amestecul educației și divertismentului. Se observă
astfel rolul important al popularizatorilor științei care au lucrat în aceste muzee și
expoziții. Legătura dintre expoziții și știință a fost trasată de către Royal Panopticon și
primul său eveniment de acest gen ce a atras peste 1000 de vizitatori. Prezența a scăzut însă
peste ani, Altick afirmă adesea că o singură vizită a fost suficientă pentru a satisface
curiozitatea majorității vizitatorilor (Lightman, 2013, pp. 82-92).
Un alt studiu ce are drept tema interacțiunea umane și experimentele om – robot
existente în expozițiile științifice din cadrul muzeelor. Pe baza interacțiunilor dintre om cu
vizitatori și vizitatori cu ghizi se observă acțiunile non-verbale ce joacă un rol deosebit de
important în direcționarea deciziilor. În special, în interacțiunile între vizitatori și ghid, s-a
descoperit faptul că ghizii realizează o acțiune de întoarcere capului de la expoziție către un
vizitator ce indică, de asemenea, caracteristicile expoziției și că aceste acțiuni non-verbale ce
au drept consecințe obținerea unui răspuns din partea unui vizitator. Mai mult, ghizii își
întorc capul în anumite locuri din discuție, pentru a reliefa anumite aspecte importante din
cadrul expoziției. Apoi s-a programat o astfel de coordonare a acțiunilor verbale și non-
verbale într-un ghid – robot și s-au efectuat mai multe observații experimentale. Aceste
observații arată că atunci când discuția robotului a fost coordonată cu acțiuni non-verbale,
vizitatorii au răspuns mai des cu propriile lor acțiuni non-verbale, cum ar fi acțiunea de a
aproba din cap. Rezultatele sugerează că, în dezvoltarea roboților necesari în interacțiunea
cu oamenii ca ghizi de muzeu și expoziție, trebuie să luăm în considerare coordonarea
precisă a acțiunilor verbale și non-verbale (Yamazaki et al., 2010, p. 2398).
Susținem că o „rețea istorică” este creată prin expoziții muzeale, unde expozițiile
poziționează artiștii în istorie. Folosind analiza rețelei, examinăm conexiunile expoziționale
stabilite pentru artiști cu cohorte de artiști anteriori (1930-1945), concurente (1946-1955) și
ulterioare (1956-1989) - examinând împreună conexiunile între 317 expoziții și analizând o
rețea de 4 428 persoane – artiști. Se susține astfel că istoria este prezentată relațional de acei
artiști cu legături istorice de cohortă istorică ce se încadrează mai ușor într-o narațiune
istorică, ceea ce duce la o probabilitate mai mare de a fi comemorați în timp. În general,
cercetarea introduce ideea rețelelor de cohorte istorice pentru a oferi o analiză a modului în
care expozițiile muzeale prin contextualizează artiștilor din istorie afectează istoria artei și
comemorarea (Braden și Teekens, 2020, pp. 80-81).
Atunci când vorbim despre o organizație puternică ce dorește să se afirme are nevoie
de un integrat comunicațional format din: forța de vânzare și marketingul evenimentelor, ce
pot contribui substanțial în obținerea unui succes competitiv și câștigarea unor relații de
lungă durată cu clienții companiei. Atragerea clienților țintă prin organizarea de evenimente
și convingerea acestora prin activitățile desfășurate de cei din forța de vânzări constituie o
metodă de marketing specifică pe obiective. Prin combinarea acestor tehnici și dezvoltarea
anumitor evenimente tematice adecvate profilului unui consumator țintă, pot fi dezvoltate
relații cu clienții pe termen lung (Cruceru și Moise, 2014, pp. 158-159).
Natura flexibilă a evenimentelor de marketing este unul dintre motivele principale
pentru care acest domeniu reprezintă un instrument adecvat pentru un manager de marketing
al secolului XXI. Utilizarea cu succes a potențialului strategic al oricărei activități din cadrul
evenimentelor afectează o serie de factori precum: intenția strategică, integrarea cu alte
metode și design inovator pentru eveniment pentru a facilita o experiență de eveniment care
poate îmbunătății percepțiile față de marcă (Crowther, 2011, pp. 81-28).
Pentru a evalua factorii care au afectat deciziile fanilor evenimentelor cu privire la
intenția lor de a participa la evenimente prin utilizarea site-urilor de rețele sociale,
cercetătorii
Harb et. al. (2019, pp. 28-29) au reliefat cum comportamentul consumatorului – vizitatorului
are o strânsă legătură cu pagina de intenție față de acel eveniment. Acest lucru poate indica
necesitatea unor imagini pozitive ale evenimentelor descrise prin intermediul rețelelor
sociale. În plus, atunci când se utilizează rețelele sociale ca mediu de marketing pentru
evenimente, specialiștii în marketing și organizatorii de evenimente ar trebui să înțeleagă
modul în care opiniile și percepțiile altor persoane importante afectează intenția și formarea
comportamentului. Aceasta implică necesitatea de a sublinia acceptarea socială a
evenimentelor și de a utiliza legăturile de familie, familia și alte elemente ale unităților
sociale ale evenimentelor.
Pe lângă folosirea a cât mai multe mijloace de promovare a evenimentului, foarte
important este și mesajul acestuia – care trebuie să invite cât mai mulți potențiali
clienți/participanți la eveniment. În literatura internațională de specialitate, se pune în
evidență faptul că mixul de marketing este format din 7P, cei comuni la care se adaugă și
(Jackson, 201 citare în Cucu , 2017): procese (servicii în cadrul evenimentului); Mediul fizic
(ambianța); Personalul (resurse umane).
Bibliografie:
1. Beamish, A.J., Ansell, J., Foster, J.J., Foster, K.A. and Egan, R.J. (2015) Poster
Exhibitions at Conferences: Are We Doing it Properly? Journal of Surgical
Education, [revistă de specialitate în format electronic] 72(2), pp.278–282. Disponibil
prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1931720414002372>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
2. Braden, L.E.A. and Teekens, T. (2020). Historic networks and commemoration:
Connections created through museum exhibitions. Poetics, [revistă de specialitate în
format electronic] 81, p.101446. Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0304422X19300270> [Accesat
la 27 octombrie 2020].
3. Carapuço, M.M., Taborda, R., Silveira, T.M. and Andrade, C. (2017) Upstream public
engagement on coastal issues: Audience response to a science-based
exhibition. Ocean & Coastal Management, [revistă de specialitate în format
electronic] 144, pp.83–89. Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0964569116303143>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
4. Chambers, C. (2020) Ethics and the Archive: Access, Appropriation, Exhibition,
Dodd, S. (Ed.) Ethics and Integrity in Visual Research Methods (Advances in
Research Ethics and Integrity, Vol. 5), [revistă de specialitate în format electronic] 5,
pp. 133-151. Disponibil prin Emerald Insight (bază de date)
<https://www.emerald.com/insight/content/doi/10.1108/S2398-
601820200000005013/full/html> [Accesat la 27 octombrie 2020].
5. Chen, Y.-F. and Mo, H. (2012) Attendees’ perspectives on the service quality of an
exhibition organizer: A case study of a tourism exhibition. Tourism Management
Perspectives, [revistă de specialitate în format electronic] 1, pp. 28–33. Disponibil
prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S2211973611000079>
[Accesat la 27 octombrie 2020].

6. C
‌ hung, N., Koo, C. și Kim, J.K. (2014) Extrinsic and intrinsic motivation for using a
booth recommender system service on exhibition attendees’ unplanned visit
behavior. Computers in Human Behavior, [revistă de specialitate în format electronic]
30, pp.59–68. Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0747563213002732>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
7. Crowther, P. (2011) International Journal of Event and Festival. Management
Marketing event outcomes: from tactical to strategic, [revistă de specialitate în format
 electronic] 2(1), pp. 68-82. Disponibil prin Emerald Insight (bază de date)
<https://doi.org/10.1108/17582951111116623> [Accesat la 27 octombrie 2020].
8. Cruceru, A.F. și Moise, D. (2014) Customer Relationships through Sales Forces and
Marketing Events. Procedia - Social and Behavioral Sciences, [revistă de specialitate
în format electronic] 109, pp.155–159. Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042813050684> [Accesat la
27 octombrie 2020].
9. Cucu, A.,C. (2017) Revistă de Marketing Online. Promovarea evenimentelor în
mediul online, [revistă de specialitate în format electronic] 11(2), pp. 46-58.
Disponibil prin Econ Papers (bază de date)
<https://econpapers.repec.org/article/asejournl/v_3a11_3ay_3a2017_3ai_3a1_3ap_3a
46-58.htm> [Accesat la 27 octombrie 2020].
10. Demir, C. (2012) Graphic Design for a Permanent Exhibition: Exhibition Design of
the Museum Mimar Kemaleddin. Procedia - Social and Behavioral Sciences, [revistă
de specialitate în format electronic] 51, pp.495–500. Disponibil prin Science Direct
(bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042812033332> [Accesat la
27 octombrie 2020].

11. Dexonline.ro. (2015). dexonline. [online] Available at:

https://dexonline.ro/definitie/expozi%C8%9Bie [Accessed 27 Oct. 2020].
12. García-Muiña, F.E., Fuentes-Meralda, L., Vecas-Guerrero, T. și Rienda- Gómez, J.J.
(2019) Understanding open innovation in small and medium-sized museums and
exhibition halls: An analysis model  |  Emerald Insight. (2018). International Journal
of Contemporary Hospitality Management [revistă de specialitate în format
electronic] 31(11), pp.4357-4379. Disponibil prin Emerald Insight (bază de date)
<https://www.emerald.com/insight/content/doi/10.1108/IJCHM-03-2018-
0260/full/html> [Accesat la 27 octombrie 2020].

13. Gorghiu, G., Gorghiu, L.M., Bîzoi, M. and Suduc, A.-M. (2010) Setting up of a web
educational video-clips exhibition related to the implementation of virtual
experiments in Sciences education. Procedia - Social and Behavioral Sciences,
[revistă de specialitate în format electronic] 2(2), pp.2906–2910. Disponibil prin
Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042810004787> [Accesat
la 27 octombrie 2020].
14. Guo, D., Zhu, Y., Xu, W., Shang, S. and Ding, Z. (2016) How to find appropriate
automobile exhibition halls: Towards a personalized recommendation service for auto
show. Neurocomputing, [revistă de specialitate în format electronic] 213, pp.95–101.
 Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S092523121630710X>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
15. Harb, AA , Fowler, D. , Chang, HJ, Blum, SC și Alakaleek, W. (2019). Journal of
Hospitality and Tourism Technology. Social media as a marketing instrument for
events, [revistă de specialitate în format electronic] 10 (1), pp. 28- 44. Disponibil prin
Emerald Insight (bază de date) <https://doi.org/10.1108/JHTT-03-2017-0027>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
16. He, H., Lin, Z. și Li, H. (2020) Key survival factors in the exhibition
industry. International Journal of Hospitality Management, [revistă de specialitate în
format electronic] 89, p.102561. Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0278431920301134>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
17. Jin, X. and Weber, K. (2013) Developing and testing a model of exhibition brand
preference: The exhibitors’ perspective. Tourism Management, [revistă de specialitate
în format electronic] 38, pp.94–104. Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0261517713000691>
[Accesat la 27 octombrie 2020].

18. Kim, S., Kang, S., Ryu, K.R. and Song, G. (2019) Real-time occupancy prediction in
a large exhibition hall using deep learning approach. Energy and Buildings, [revistă
de specialitate în format electronic] 199, pp.216–222. Disponibil prin Science Direct
(bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0378778819304815>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
19. Lai, I.K.W. (2015) The cross-impact of network externalities on relationship quality
in exhibition sector. International Journal of Hospitality Management, [revistă de
specialitate în format electronic] 48, pp.52–67. Disponibil prin Science Direct (bază
de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0278431915000572>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
20. Li Liew, C. (2005) Online cultural heritage exhibitions: a survey of information
retrieval features. Program: electronic library and information systems, [revistă de
specialitate în format electronic] 39(1), pp. 4-24.  Disponibil prin Emerald Insight
(bază de date) <https://doi.org/10.1108/00330330510578778> [Accesat la 27
octombrie 2020].

21. Lightman, B. (2013). Mid-Victorian science museums and exhibitions: ‘The industrial
amusement and instruction of the people.’ Endeavour, [revistă de specialitate în
 format electronic] 37(2), pp.82–93. Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0160932713000033>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
22. Nayak, J.K. and Bhalla, N. (2016) Factors motivating visitors for attending handicraft
exhibitions: Special reference to Uttarakhand, India. Tourism Management
Perspectives, [revistă de specialitate în format electronic] 20, pp.238–245. Disponibil
prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S2211973616300939>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
23. Nolan, E. (2019) The supply and design of different types of venues for business
events. International Journal of Tourism Cities, [revistă de specialitate în format
electronic]. Disponibil prin Emerald Insight (bază de date)
<https://www.emerald.com/insight/content/doi/10.1108/IJTC-11-2019-
0197/full/html> [Accesat la 27 octombrie 2020].
24. Sasu, C. (1998) Marketing internațional. Iași: Polirom.
25. Ueda, T. and Ban, H. (2018) Active Learning on Digital Marketing for Advertising A
University Museum Exhibition. Procedia Computer Science, [revistă de specialitate
în format electronic] 126, pp.2097–2106. Disponibil prin Science Direct (bază de
date) <https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877050918312183>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
26. Vi, C.T., Ablart, D., Gatti, E., Velasco, C. și Obrist, M. (2017) Not just seeing, but
also feeling art: Mid-air haptic experiences integrated in a multisensory art
exhibition. International Journal of Human-Computer Studies, [revistă de specialitate
în format electronic] 108, pp.1–14. Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1071581917300988> [Accesat
la 27 octombrie 2020].
27. Wang, N. and Xia, L. (2019) Human-exhibition interaction (HEI) in designing
exhibitions: A systematic literature review. International Journal of Hospitality
Management, [revistă de specialitate în format electronic] 77, pp.292–302. Disponibil
prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0278431917310368>
[Accesat la 27 octombrie 2020].

28. Whitfield, J. and Webber, D.J. (2011) Which exhibition attributes create repeat
visitation? International Journal of Hospitality Management, [revistă de specialitate
în format electronic] 30(2), pp.439–447. Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0278431910000927>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
 29. Yamazaki, A., Yamazaki, K., Burdelski, M., Kuno, Y. și Fukushima, M. (2010)
Coordination of verbal and non-verbal actions in human–robot interaction at museums
and exhibitions. Journal of Pragmatics, [revistă de specialitate în format electronic]
42(9), pp.2398–2414. Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0378216609003397>
[Accesat la 27 octombrie 2020].
30. Yoon, K.-K., Lim, S.-S. și Park, M.-N. (2012) Impact of Pavilion Quality on
Exhibitor Performance at an International Trade Exhibition. Procedia - Social and
Behavioral Sciences, [revistă de specialitate în format electronic] 40, pp.681–688.
Disponibil prin Science Direct (bază de date)
<https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042812007161> [Accesat la
27 octombrie 2020].