Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nu are importanță la ce nivel predăm. Rămâne totuși întrebarea: de ce educăm? Pentru a transmite
cunoștințele acumulate de-a lungul timpului? Pentru ca elevul să fie capabil să rezolve proleme vieții de zi
cu zi? Pentru a obține noi cunoștințe? Pentru ca elevul să știe să învețe să se poată adapta schimba? Pentru
mântuire, așa cum spunem în cadrul educației adventiste. Răspunsul depinde mult de contextul socio-
cultural în care ne aflăm și cel instituțional al cadrului didactic. Răspunsul acestei întrebări cheie ne ajută cu
privire la ce dorim să facem în cadrul procesului educativ.
Având în vedere direcția, s-a creat nevoia de o materie specializată pe tutorarea academică
(dirigenție). Care sunt posibilitățile unui diriginte din punct de vedere academic.
Avem patru unități și vom începe prin a afla ce este tutorarea și orientarea didactică? Încercăm să
aflăm cum se include și cum se diferențiază îndrumarea academică și orientarea? Ce caracteristici are și ce
oferă îndrumarea academică. Odată ce avem clar acest context putem aprofunda.
În a doua unitate vom avea de a face cu diagnosticul și planificare… întrebarea la care vom răspunde
va fi cum anume vom putea pune un diagnostic fezabil dar totodată și semnificativ. În momentul în care
vom putea realiza o planificare și pune și un diagnostic vom trece la unitatea 3 unde vom implementa acea
acțiune de îndrumare academică.
Întrebarea cheie din unitatea 3 ar fi care sunt acele strategii de acțiune a îndrumării academice, cele
mai cunoscute și de ce?
La sfârșit vom analiza pe de ce este necesară evaluarea intervenției îndrumării academice.
În 21 septembrie vom termina unitatea și este și data limită pentru a preda planificarea (tema 1).
Activitatea este pusă deja pe E42.
…….
Nivelul 2 are un domeniu mai concret care poate fi personal. Inclusiv putem vorbi de orientare
vocațională sau ocupațională atunci când vorbim despre viața laborală.
Când orientarea se intersectează cu celălalt cerc al …. Așa cum știm pedagogia se axează pe …
anumite domenii dar nu se limitează doar aici. Atunci se suprapun ambele cercuri în zona pe care o numim
îndrumare academică.
Când descriem activitatea de orientare ne gândim și la activități care au legătura cu îndrumarea
pentru că aceasta este o formă de a realiza orientarea didactică.
Orientarea este mai amplă decât îndrumarea. Sunt anumite aspecte în care îndrumarea academică nu
se suprapune cu orientarea. Activitățile de îndrumare didactică sunt activități de orientare didactică. Putem
spune că tutorarea ia și din orientare și din pedagogia.
Dacă analizăm structura instituției în care lucrezi este un departament care se ocupă de departamentul
de orientare didactică. Și de asemenea există îndrumători, mentori sau instructori ale unei grupe. Sunt parte
din echipa de orientare dar nu se ocupă de orientarea la nivel instituțional sau personal.
Pe măsură ce ne vom concentra atenția pe definiție vom învăța multe.
Definiția conform Alvarez și Gonzales spune că este capacitatea unui profesor de a empatiza cu
elevii săi. Și atunci ceea ce fac ei este o îndrumare continuă și permanentă individuală și nu doar pentru
dezvoltarea elevilor personală și profesională.
Pe măsură ce citim vom vedea că diferiți autori au diferite moduri de a planifica sau organiza acest
domeniu al îndrumării academice.
CLASIFICARE
Domenii sau modele educative
Academic – îndrumătorul se concentrează pe ajutorul elevului pentru a se dezvolta la materia
respectivă
Personal – tutorele se ocupă și de partea emoțională și personală în toate aspectele elevului
Profesional - colaborare între instituție și cel care este dirigintele elevului în cauză
Nivelul educativ
Nivelul de bază - de la grădiniță până la liceu
Niveluri opționale – învățământul superior (licență, master, doctorat)
Tipuri de îndrumare
Virtuală
Individuală
Pe grupe – fie întreaga clasă fie la mici grupe create în cadrul clasei
Resursele folosite
Agenții care desfășoară îndrumarea
Profesori
Mentori
Diriginți
Conținuturi care pot fi în relații, învățare, participare și luarea deciziilor
Activitate pe grupe:
Care sunt acele mijloace care se pun în practică în instituție și care nu?
Tema:
1. completați diagnosticul solicitat pe E42
2. Citiți Garcia-Nieto paginile de la 15-22 din cartea La tutoria y el EEES
3. Citiți articolul scris de Cohen, Kulik y Kulik
4. Reflectați și notați-le pentru a le discuta data viitoare asupra:
a. modele de activități de îndrumare
modelul academic – acțiunea didactică este limitată la informarea sau furnizarea
de îndrumări. Orientează cu privire la materia pe care o predă. Academica - Se
referă la domeniul materiei. Care sunt acele lucruri absolut necesare pentru a-ți
însuși conținutul, evaluarea, tema, conținutul. Ce strategii ne pot ajuta pentru a
învăța mai bine.
modelul de dezvoltare personală – obiectivul este dezvoltarea completă a
studentului acțiunea tutorială acoperind domenii dincolo de strictul academic
pentru aprofundarea problemelor profesionale și personale. Dezvoltarea abilităților
sociale, intelectuale dar și spirituale și fizice.
modelul de dezvoltare profesională - obiectivul principal este dezvoltarea
abilităților și competențelor personale, academice și profesionale astfel încât
profilul elevului să fie adaptat cât mai mult posibil la cerințele funcției
profesionale pe care urmează să le îndeplinească.
b. tipuri de proiecte de îndrumare
academice: care se referă la aspectele vieții universitare cum ar fi planuri de studii,
selectarea specializării, alegerea subiectelor, grade universitare, master, doctorat,
…
profesionale: relaționate cu pregătirea și performanța unui loc de muncă, sfaturi și
ajutor în materie de integrare socio-laborală, tranziția către viața activă, studiul
pieții de cerere și ofertă în angajare.
Personale: care au legătură cu problemele personale, familiale, psihologice,
emoționale, afective… care pot afecta direct sau indirect dezvoltarea profesională
și învățarea academică
Sociale: destinată problemelor precum informarea cu privire la serviciile de ajutor
a fundațiilor publice și private, organismele naționale sau internaționale, obținerea
de burse, stabilirea în străinătate și schimbul de studenți
Administrative: referitor la teme cum ar fi informații despre rechizite
administrative, înmatriculări, validări, utilizarea băncilor de date, biblioteca,
servicii sociale, ajutor pentru studenți
c. caracteristicile pe care le are o intervenție a tutorelui să fie de calitate
să fie o activitate cu obiective clare și programate corespunzător
cu mijloace și resurse suficiente pentru un minim de eficiență
în strânsă legătură cu restul activităților de formare
un proces continuu, coerent și cumulativ
un mod de intervenție educațional diferențiat și cuprinzător
dedicați diferiților agenți și niveluri universitare de orientare sau servicii de
consiliere psihologică
să implice activ studentul
să se bazeze pe respect și acceptare reciprocă
să acorde libertate personală elevului
să păstreze un confidențialitatea
d. care sunt realitățile și posibilitățile de orientare și de tutorare în domeniul de dezvoltare
personală
e. dificultăți în implementarea proiectelor de îndrumare
derivate din circumstanțele conjuncturale actuale
caracteristicile personale ale îndrumătorului universitar care trebuie să
îndeplinească unele condiții și calități specifice foarte particulare
provenite din diversitatea studenților care sunt diferiți în aptitudini, interese,
proveniență culturală și socială
derivate din dificultățile instituționale și de organizare ce trebuie depășite pentru a
le implementa
care provin din sfera specifică a îndrumării în care aproape totul se potrivește și
poate deveni paradoxal o activitate lipsită de conținut.
f. caracteristicile destinatarilor în nivelul educativ de predare
7 SEPTEMBRIE
„Este privilegiul profesorului credincios de a culege zilnic roadele vizibile ale muncii lui pline de răbdare și
perseverență în iubire de a vedea creșterea gingașelor plante care înmuguresc, înfloresc și apoi rodesc
ordine, punctualitate, credincioșie, sârguință și adevărată noblețe a caracterului. Este privilegiul lui să vadă
crescând și consolidându-se.”
Care sunt roadele de care vă bucurați cel mai mult?
Onestitate, responsabilitate, amabilitatea și flexibilitatea și îmbogățirea vocabularului cu cuvinte alese,
dragostea față de colegi.
Concepția biblică
Modelul cel mai potrivit concepției biblice este modelul de dezvoltare personală.
Îndrumarea academică este la intersecția dintre pedagogie și orientare.
14 SEPTEMBRIE
Exemplu de personaj biblic care a fost mentor sau îndrumător pentru cineva în pregătirea
profesională este Iehoiada care a fost un mentor pentru Ioas și pe care l-a pregătit pentru a deveni împărat.
De asemenea Ietro a fost mentorul lui Moise, Samuel care a avut mai mulți discipoli în școala de profeți,
Pavel pentru Onisim sau Timotei, Isus desigur.
Pentru a putea fi un profesor mai întâi ar trebui să avem grijă de noi înșine este o învățătură a lui
Pavel pentru Timotei în 1 Tim. 4:16. Să ne ocupăm de viața noastră spirituală trebuie să fie prioritar.
Funcțiile dirigintelui pentru elev individual.
Studentul este destinatarul principal al activității îndrumătorului
1. Prima funcție este să îl cunoaștem pe elev
2. O altă funcție este să gestioneze potențialele conflicte ale elevului inclusiv să-l îndrume să aibă
parte de consiliere specializată. Conflictele ar putea consta în lacune, sau lipsa motivației de a
învăța, dificultăți în randamentul școlar, dificultăți de integrare și relaționare cu colegii sau
inclusiv de integrare în instituție sau anumite crize personale pe care le traversează, sau anumite
probleme în familie, inclusiv distanța geografică între casa lui și școala. Așa că una din funcțiile
dirigintelui este să acorde atenție metodologiei de învățare și consiliere. Inclusiv să îl ajute să
gândească cunoscând anumite metode de muncă intelectuală.
3. O altă funcție ar fi aceea de a-l informa pe elev care sunt notele sale. De asemenea să își
completeze formulare, planificări, fișe.
4. O altă funcție îi cere să orienteze pe elev în special în ultimii ani de liceu pentru a-și alege o
profesie, inclusiv, dacă este în cadrul unui program de licență, cu privire la ce master să urmeze.
Toate acestea se fac în colaborare cu departamentul de orientare.
5. Ultima funcție are de a face cu a munci în echipă împreună cu profesorii elevilor pentru a-i ajuta.
Care sunt funcțiile pe care le are dirigintele în raport cu ceilalți profesori?
Fiecare clasă are un profesor desemnat ca diriginte.
Portretul
1. Caracteristici:
a. Responsabil
b. Să-i pese de elevi
c. Temător de Dumnezeu
d. Credincios
e. Profesionist
f. Organizat
g. Un vizionar să poată vedea dincolo de aparențe
2. Ablități, competențe
a. Comunicare
b. Sociale
c. Capacități de exprimare
d. Capacitatea de a identifica talentele și de a-I ajuta să îi dezvolte potențialul
3. Cunoștințele
a. Psihologie
b. Consiliere
În E42 este pus profilul profesorului universitar realizat de universitate și îl putem descărca.
În Unitatea 1 unde scrie despre profesor.
De predat harta mentală și postată în E42 până în 21 sept cu legăturile dintre lecțiile unității.
Alegem din ppt un model de hartă mentală pentru a demonstra legăturile și relațiile care există între lecțiile
din unitatea unu. Nu este obligatoriu să alegem de acolo o schemă ci putem folosi și alte instrumente cum
este cmaptools sau altceva.
Toate temele propuse trebuie să fie incluse în grafic. Vom introduce în grafic ideile cheie din fiecare lecție.
Trebuie postată în pdf.
Căutați bibliografie în limba română despre profilul dirigintelui.
Formați grupe pentru proiectul pe care va trebui să îl realizăm începând cu săptămâna viitoare.
Ierarhizăm sau realizăm conținutul unității predate de până acum. Profilul profesorului trebuie să fie cuprins
în harta mentală.
21 sept. 2020
Ce folos au valurile? Pentru ce sunt folositoare. Între toate utilitățile valurilor iată ce spune Ellen White
despre valuri ca o metaforă: valuri de influență.
Mentorare
Dirigintele este desemnat de către instituția de învățământ și trebuie să se ocupe de o clasă, de situația lor
personală, atât în clasă cât și în afara orelor de curs.
Mentoratul nu este ceva ce îmi este încredințat ci este ceva ce însuși elevul îmi încredințează pentru că
studentul este cel care alege pe cineva care îi inspiră mai multă încredere și un sentiment special, mergând
dincolo de planul formal, academic.
Se poate întâmpla ca eu s fiu tutore pentru mai mulți elevi dar să fiu mentor doar pentru câțiva sau niciunul
dacă așa este contextul.
Dacă dorim să vedem care este înțelesul conceputului de mentorat din engleză, vom întâlni după autori că
unii îl utilizează ca interschimbabil cu conceptul de dirigenție/tutorat.
Așadar dirigenția este o relație verticală în care un profesor este mentorul unui elev și putem stabili că acea
relație dintre cei doi poate fi formală sau informală. Formală este atunci când este încredințată de către
școală și cu obiective clare încredințate.
Dar poate fi și informal. În această relație sau legătură care se stabilește între elev și mentorul/dirigintele lui.
De asemenea ni se spune că acest concept de dirigenție poate fi individual sau de grup.
Și mai este conceptul de mentorat invers. În acest caz se refere de fiecare dată se profită de ocazie, mentorul
este cel care învață de la elevul său. Aici se referă la ceva puțin mai formal. Se întâmplă ca elevul să îl învețe
pe profesor chestiuni de tehnologie care sunt mult mai la îndemână pentru elevi.
O altă posibilitate de a vedea mentoratul si tutoratul este pe plan orizontal. În acest caz vorbim despre doi
elevi care sunt colegi, vorbim despre unul care este mai avansat decât celălalt. Sau putem vorbi despre elevi
care sunt mai rapizi în înțelegerea conceptelor cheie și îi ajută pe cei mai puțin avansați. Sau se întâmplă ca
în anumite cazuri să fie studenți străini care au dificultăți cu limba și atunci i se desemnează un coleg care să
îl ajute.
Altă posibilitate de tutorare pe orizontală este cel în care un profesor este mentor pentru un alt profesor.
Toate aceste situații pot fi formale sau informale ca și pe plan vertical.
Această activitate între elevi poate fi organizată de către un profesor sau diriginte sau poate fi ceva foarte
spontan.
În Monterey se face un studiu pe acest concept care dorește să vadă la nivel practic dacă acestea sunt
diferite.
https://www.youtube.com/watch?v=hWqWL9SH09o
Care este morala din acest video?
Uneori suntem așa de implicați și concentrați pe ceea ce avem de făcut încât pierdem anumite detalii din
jurul nostru. Iar faptul că ne putem concentra pe o anumită sarcină este o lege pe care Dumnezeu a stabilit-o
pentru binele nostru.
Trebuie să fim conștienți că este important să fim atenți la anumite situații care dacă altădată ni s-ar părea
mai puținimportant sunt situații în care este nevoie să acordăm mai multă importanță.
Când vorbim despre diagnostic ne referim la faptul că putem face o analiză inițială. În acest caz, pentru a
putea capta nevoile elevilor, este important să putem face un diagnostic corect. Este important să avem ochii
deschiși, urechile …această planificare să corespundă unui proiect fezabil pentru că ni se întâmplă să existe
multe nevoi care să nu poată fi împlinite în cadrul unei instituții.
https://padlet.com/vanilavooy/y25iyvsuucnz7p5b
28 sept 2020
Procesul de diagnosticare
Este esențial ca acei profesioniști care doresc să acționeze ca mentori, împărtășindu-și cunoștințele și
expertiza într-un anumit domeniu, să primească instruire legată de consilierea resurselor umane sau
dezvoltarea oamenilor”
Ce trebuie să știe un îndrumător pentru a-și putea îndeplini bine sarcinile?
Cum ar trebui să planificăm o activitate la dirigenție?
Etapele unui proiect
- Diagnosticul (analiza nevoilor) este primul pas pentru a face o planificare. Acest pas necesită
observarea realității instituționale. Realitatea personalului instituției și a elevilor. Pute descoperi că
există multe nevoi și de feluri diferite. În această etapă se recomandă anumite criterii de stabilire a
priorităților criteriilor. Ce este cel mai urgent și care sunt prioritățile unei instituții. Pentru acest
lucruri trebuie să ținem cont de istoricul instituției. Acest concept în spaniolă se numește proiect de
activitate de dirigenție (PAT) iar în română planificare. Trebuie să avem criterii de evaluare care
constituie parte din proiect.
- Fundamentarea teoretică care are de a face cu contextul și cadrul psihopedagogic care se va adopta.
Care sunt principiile fundamentale luate în calcul în planificarea dirigenției? Din experiență este greu
ca instituție să vadă care este cadrul de referință de la care se pornește în plnaificarea dirigenției. Însă
acest lucru dă mai multă siguranță și ar fi un proiect mai solid
- Obiectivele planificării – acestea au de a face cu ceea ce ne propunem să realizăm în cadrul
dirigenției și răspund nevoilor stabilite ca prioritate. Se prezintă idealul la care dorim să ajunge.
Întotdeauna trebuie să fim realiști pentru a nu deveni frustrați pentru că nu am atins idealul stabilit.
Avem 3 domenii cu prioritate în ceea ce privește obiectivele:
o Un domeniu are de a face în mod concret cu activitatea de dirigenție
o Un altul este cel care are de a face cu orientarea pe plan profesional și în carieră.
o Iar ultimul este cel care are de a face cu diversitatea elevilor pe care îi avem
Un obiectiv are de a face cu a oferi cunoștințe reciproce între elevi și cu privire la instituția de
învățământ. Altul este acela de a dezvolta deprinderi sociale și civice. A contribui la învățarea despre
învățare și dezvoltarea autonomiei profesionale și personale. Un alt aspect are de a face cu
conținutul. Sunt acele nuclee tematice sau axe în jurul cărora gravitează celelalte activități. De altfel
pot fi diferite de la un nivel de învățământ la altul. Conținutul ar putea avea de a face cu primirea
elevilor și să favorizeze cunoașterea elevilor unii cu alții.
De asemenea în partea de planificare există și metodologia care explică cum anume activitățile se pot
concretiza. Reprezintă și resursele care sunt necesare pentru dirigenție. În măsura posibilităților chiar
și programarea timpului în care vom face activitățile. Aici ne referim la resurse materiale dar și la
cele umane. Când vorbim despre numărul de elevi ne referim și la cine va coordona activitățile.
- Punerea în practică a planificării. Ne asigurăm că se îndeplinesc activitățile planificate. Pentru
aceasta este nevoie să realizăm anumite modalități de evaluare formative. Vom vedea care este
modul cel mai potrivit pentru a înfrunta realitatea.
- Etapa de evaluare a întregului proiect. Aici urmărim realizarea pașilor propuși. Vom evalua
satisfacția celor implicați pentru că aceste proiecte se fac în beneficiul celorlalți. evaluarea se va face
împreună cu toți cei care au participat la elaborarea proiectului. Este unul dintre cei mai importanți
pași în planificare.
DIAGNOSTICUL
Planificarea se realizează pe trei domenii și primul este cel al instituției. Directorii încearcă să traseze
direcțiile pentru planificare. În acest cadru dirigintele realizează și el o planificare pentru clasă. Uneori este
nevoie de a realiza și o intervenție concretă pentru un anume elev.
Un prim plan are de a face cu aprecierea generală și aici urmărim: tipul de sistem educativ și urmărim
regulamentul ministerului sau se poate construi unul în cadrul instituției. Materiale care reglementează
activitatea dirigintelui. Privim apoi ce se întâmplă efectiv la dirigenție.
Al doilea plan este cel care are de a face cu evaluarea elevilor care sunt cei cărora sunt menite activitățile.
- Istoricul educativ
- Randamentul școlar
- Stilurile de învățare
- Abilități, interese, așteptări cu privire la planul academic, cu privire la viață, inclusiv cu activitățile
recreative.
Ce aspecte considerăm ca sunt dificil de evaluat într-un alt mod. Putem identifica ce am observa? Am
observa aptitudini (capacitatea de a dezvolta abilități). Ar fi acesta un element care poate fi luat în calcul
atunci când observăm. Alte caracteristici foarte bune în legătură cu observația sunt atitudinile și emoțiile. De
asemenea trăsăturile de personalitate ale elevilor și profesorilor.
Fazele unei observații sistematice
• Împrejurimile
• Timpul
• Contextul situațional
Delimitarea timpului o stabilim in funcție de planificare și aceast poate avea continuitate sau poate fi dată de
…
Pot să îmi propun să observ ce se întâmplă la o oră pentru că ceva se întâmplă în mod frecvent
O altă delimitare ar putea fi aceea a numărului de persoane pe care urmează să le observăm. Poate fi
individuală sau colectivă. De asemenea trebuie să luăm în calcul timpul pentru a face observația. Poate fi o
observare transversală sau longitudinală.
A doua fază este momentul în care vom aduna efectiv informațiile și să optimizăm observația. Pentru acest
lucru va trebui să alegem un instrument de observație. Aici putem folosi metode bine controlate sau ceva la
liber. În funcție de metoda aleasă alegem și instrumentele necesare.
Exemple de instrumente posibile:
REGISTRU ANECDOTIC în care notăm: elevul, cursul, locul, cine este observatorul, incidentul,
interpretarea, sugestii de
Acest registru ne dă ocazia să vedem diferența între incidentul explicat la nivel obiectiv și interpretarea
subiectivă.
LISTA DE CONTROL
Si aici notăm elevul, cursul și locul pe care le observăm
Apoi bifăm comportamente care se regăsesc în lista mea și care se regăsesc în observația mea. Deja am
delimitat prin acești indicatori ceea ce vreau să observ concret.
Exemple de comportamente
Cunoaște vocabularul de specialitate
Înțelege procesele și tendințele unei teme
Folosește ideile învățate
Folosește clasificări și categorii
Concluziile sale sunt de acord cu datele
Organizează materialul primit
Aplică teorii și metode pentru situații concrete
Și noi bifăm în tabel una din variantele: da, nu, nesigur
SCALA DE VALORI
Indicatorii sunt foarte clar definiți dar variază indicatorii de apreciere. Adică în loc de da, nu, nesigur notăm
cu 1,2 sau 3.
Exemple de scale:
profesorul își respectă orarul clasei
Este punctual… etc
Următoarea fază este centralizarea datelor
Interpretarea datelor. Aici mergem dincolo de observație și ne gândim la ce am observat. Se poate
îmbunătăți ceva? Aici se recomandă să lucrăm în echipă pentru că este o sarcină care poate fi subiectivă.
Interpretarea rezultatelor se face așadar în echipă.
INTERVIUL
Prima fază a interviului este cea a pregătirii care are loc înainte de interviu. După aceea avem de a face cu
introducerea în care profesorul menționează bazele pe care urmează să lucreze. Interviul poate avea loc între
profesor și elev, părinte, coleg.
Se realizează interviul propriu-zis și apoi se pune în practică ceea ce s-a stabilit. Uneori interviul apare la
cererea unui elev, părinte sau profesor iar alteori este la inițiativa profesorului.
Profesorul sau dirigintele are diferite tehnici de abordare pentru a le pune în practică.
Tehnici de interviu sunt: concordanța, înțelegerea, structurarea, informarea și părere
12 oct 2020
Devoțional
Ellen White folosește două metafore potrivite pentru profesori. Prima metaforă este o grădinar care are grijă
de plantele sale și le vede crescând în fiecare zi. Iar cea de-a doua metaforă este cea cu rpivire la valurile de
influență pe care le poate avea profesorul.
Iar această metaforă continuă cu fraza următoare:
De fiecare dată în diriginți esteimportant să încercăm să ne punem în locul celorlalți, să fim empatici. Să ne
dăm seama ce ar deranja pe cineva, ce i-ar face plăcere.
Ca profesor putem folosi informațiile culese din datele rezultate din sociogramă și să obținem următoarele:
- Lista completă a elevilor
- Acest tabel îmi permite să văd care dintre elevi a fost cel mai ales și aș putea face și o ilustrație
grafică a acestui tabel ca în exemplul de mai jos
Iată câteva exemple pentru a vedea diferite conținuturi
A învăța să luăm decizii bune implică mai multe abilități. Are de a face cu a putea căuta informații, a
clarifica ceea ce doresc și care sunt alternativele, a putea valorifica aceste alternative în funcție de criterii, să
cântăresc totul și apoi să aleg.
Dirigenția are această caracteristică de a dezvolta latura vocațională. Să favorizeze autocunoașterea elevului
și să obțină informația care se poate pe plan profesional și academic pentru a-l ajuta să ia decizii.
Aceste punți sunt cele care ne vor ajuta să concretizăm diagnosticul.
Tema pentru săptămâna aceasta este să analizăm informațiile acumulate din documentele pe care le-ați luat,
din documetele oficiale, din planificări, interviuri și observațiile realizate.
Obiective
ADRIAN
26.10.2020
Diana
ADRIAN ADRIAN
Belean
ADRIAN
vanina.lavooy@uap.edu.ar
dacă în centrul rețelei în locul meu ar fi Isus, ar fi El persoana ideală cu care am putea face toate aceste activități:
- Muncim
- Comunicăm
- Facem sport
- Lucruri de biserică
Dacă Domnul Isus ar fi persoana ideal ă pentru toate aceste provocări zilnice, Ellen White spune că toate
funcționează ca spițele de la bicicletă. Cu cât suntem mai aproape de Isus cu atât mai mult ne vom apropia și unii
de alții. Apropiindu-ne de Isus ne apropiem unul de altul.
Ap. 3:20. O invitație pentru noi și pe care o putem face și noi elevilor noștri.
Care dintre acești piloni (strategii de dirigenție) i-am putea dezvolta folosind tehnica de mai devreme. Are de a
face cu a-i ajuta pe elevi să învețe cum să gândească, să decidă, conviețuiască cu ceilalți sau cum să …
Răspunsul la aceste întrebări ne va ajuta să înțelegem care sunt lucrurile de care au nevoie elevii și cum am
putea să îi ajutăm să le obțină pe cele care le lipsesc din ghiozdan.
Destinatarii, fundamentul proiectului sau baza proiectului. Diagnosticul face parte din fundament și autorii care
au scris despre subiect. Obiectivele care au de a face cu ceea ce vreau să fac la dirigenție. Conținuturile – ce
anume voi lucra concret de exemplu:
Aș putea alege un pilon/un conținut cum să conviețuiască și subcapitole. Pe latura dezvoltării sociale voi lucra pe
rolurile pentru tema pe grup.
Apoi vom pune activitățile - cum îl voi ajuta să lucreze având roluri în cadrul grupei. De exemplu într-o clasă vom
avea grupe și în grupă fiecare va avea un rol.
Nu mai mult de 5 pagini trebuie să aibă proiectul. Deci nu intrăm în detalii. Fundamentarea nu este nevoie să fie
mai mult de o pagină unde voi scrie pe ce mă bazez atât cu privire la teorie cât și cu privire la diagnostic. Atenție
la obiective. Dacă stabilim câte un obiectiv la fiecare din cei patru piloni este suficient pentru a se oferi o imagine
de ansamblu.
Evaluarea de asemenea trebuie menționată. – modul în care voi evalua asimilarea informației de către elevi.
Săptămâna viitoare va trebui predată lucrarea. Iar în decembrie va trebui să prezentăm în fața colegilor proiectul
în sine dar și evaluarea.
2 noiembrie 2020
Profesorul este un pilon principal în procesul de dirigenție. Dirigintele are un rol dublu pentru că este coordonator al
grupei dar și individual care are grijă de fiecare elev.
Este important să delimităm perioada în care facem diagnosticul în mentorare. Putem realiza teste sociometrice,
interviuri, fise de observație în această perioadă. Asta putem face atât cu elevii cât și în dreptul părinților și al
profesorilor. Este important să facem fișă fiecărui elev.
Această fișă este redactată astfel încât elevul să spună despre el însuși ceva. Ne dorim ca fișa să fie scurtă pentru ca
elevul să nu se obosească. Prin ea obținem date pe care nu le-am putea obține din alte surse. Acest aspect poate
incomoda persoana care completează. Chiar se nasc îndoieli cu privire la sistemul instituțional. Ca profesori am fi
tentați să includem în fisă data nașterii, religia, etc. dar aceste date au fost deja completate când au înscris copilul la
școală. ar fi bine ca tutori să apelăm la secretariat pentru a obține toate datele despre elev. Mentorul trebuie să aibă
mare grijă cu aceste date despre elevi.
După perioada diagnosticării în care nu doar obținem informații ci observăm și tipurile de relații între copii și părinți.
Un alt aspect este ca profesorul să își dea seama de momentele cheie din timpul anului școlar. Ar fi bine să ne oprim
asupra evaluărilor semestriale. Asta ajută la identificarea tipurilor de intervenții concrete pe parcursul anului școlar.
De exemplu la sfârșitul fiecărui semestru se vor da părinților notele elevului ceea ce produce stres elevilor iar
dirigintele ar trebui să anticipeze aceste săptămâni de stres și să facă o pregătire a elevului. Poate sugera strategii de
studiu eficient, să le amintească despre stilul de viață sănătos.
Alt aspect de care să ținem seama pentru organizarea dirigintelui ar fi procedura cu privire la aspecte particulare ale
elevilor. De exemplu cum așteaptă instituția să reacționeze dirigintele în situația unui elev care nu se adaptează școlii
sau are situația școlară foarte slabă. Uneori asta ocupă foarte mult timp dirigintelui. Ar trebui să știe așadar cum ar
putea fi sprijinit în gestionarea acestor cazuri care necesită multe dialoguri cu colegii profesori, cu alți elevi pentru a
vedea cum reacționează și la alte discipline și în alte situații acel elev. Dialoguri cu părinții adolescentului iar pentru
asta poate fi nevoie de procese verbale, contactarea specialiștilor din afara instituției, etc. Este important așadar să
se clarifice de la început cu echipa de orientare pentru definirea rolului fiecăruia.
În relaționare cu acest aspect mai este și interviul dirigintelui cu elevii care este important să se realizeze cu fiecare
elev în particular și la începutul anului sau în funcție de cerințele direcțiunii.
Alt aspect are de a face cu ședința cu părinții mai ales la nivel primar. Când și câte ședințe ar trebui să fie organizate?
Alt aspect relaționat cu gestionarea acțiunilor dirigentului are de a face cu tipul de registre pe care acesta să le aibă.
Poate fi folosit acest tip de înregistrare a interviurilor pe care le realizăm cu părinții sau elevii.
Alt tip de înregistrare poate fi acesta de mai sus. Acesta ar fi un dosar de înregistrare a activităților de dirigenție.
Dacă vom avea astfel de registre la sfârșit vom putea da o dare de seamă mult mai eficientă, completă și complexă.
9 nov 2020
Trebuie să îl gândim chiar dacă nu vom desfășura activitatea. Să fie clar care sunt activitățile care le sugerăm elevilor
și dacă vom avea nevoie de resurse ce tip de resurse ar fi necesare.
O altă modalitate în care putem lucra este după modelul registrului de activități.
Pentru partea practică este nevoie de un minim de două activități. Putem spune în proiect că nu am reușit să facem
o anumită activitate dar în schimb am făcut altceva. Va trebui să descriem 5 activități. De exemplu dacă ar trebui să
stau la oră azi cu un grup de elevi ce aș face timp de 40 min.
DIRIGENȚIA ONLINE
Când profesorii trec din live în online, termenii se schimbă. Se poate spune că toți profesorii care predau online sunt
diriginți.
Principiile generale pentru dirigenție online. Care sunt propunerile din online care ne ajută să avansăm în predare?
Ajutorul părinților; Interacțiune individuală;
https://www.youtube.com/watch?v=5pUmAOTQqCg
filmulețul de privit.
Întrebarea pentru cratiță: ¿Cuál podría ser “el cazo”(cratița) del estudiante virtual? Colocan las respuestas más
significativas en el jamboard
https://jamboard.google.com/d/1979UR8zMHGwhSYnccmMRe54mrOQwQbHIPESjM9YauRo/edit?usp=sharing
întrebarea pentru cheia franceză: ¿Cuáles serían estrategias posibles del tutor para ayudar al estudiante? Colocan las
respuestas más significativas en el jamboard (Quizás sirva algunas de las respuestas q han pensado recién)
Dirigintele poate fi o persoană care acționează în mod neutru pentru că începe și termină activitățile
fără să stabilească o conexiune cu elevii.
Dirigenția virtuală statică este atunci când primește un feedback… uneori răspunde la întrebările pe
care le are elevul dar doar atât
Dirigenție virtuală activă. În acest caz dirigintele răspunde elevului dar după 48 de ore. Îi oferă un
răspuns și pozitiv dar fără a stabili o relație empatică elevului
Dinamic. În acest caz dirigintele răspunde în primele 48 de ore și oferă stimul atât la nivel individual
cât și de grup reușind să transmită empatie și să își pună amprenta în funcție de persoanele cu care
lucrează.
Extrem. În acest caz dirigintele oferă instrucțiuni, sfaturi, oferă material didactic, adaugă cerințe noi
și teme. De multe ori acest lucru dă o senzație de exces de informație elevului.
15.11.2020
DIRIGENȚIA ÎN PERECHI
Strategiile care pot fi utilizate sunt numeroase. Are de a face cu elevii colegi care se ajută reciproc. Ce beneficii ați
experimentat în această strategie de lucru? Este un mod de a ține pe elevi implicați activ în procesul de învățare în
același timp în care învață și la alte materii.
Sunt multe strategii de a lucra în perechi la dirigenție. Iată unele dintre ele:
Modele despre colaborare între elevi:
Clasa împărțită pe perechi la dirigenție. Este o strategie care se folosește pentru a lucra în același grup de
curs între studenți și pentru a lucra, conținutul academic specific. Caracteristici: în timpul cursului se lucrează
pe perechi așa că sunt colegi de aceeași vârstă dar lucrează câte doi (unul este îndrumător și celălalt elev
este îndrumat). Pentru ca lucrul să fie eficient este important ca ambii să fie instruiți anterior. Înainte de a
lucra cu aceste strategii profesorul trebuie să se asigure că explică elevilor cum se face efectiv. Așa că el
arată cum se procedează printr-un joc de rol astfel încât elevii să fie în condițiile cele mai potrivite de a
învăța la dirigenție cum să abordeze conținutul disciplinei. Un elev care va fi îndrumător trebuie să înțeleagă
cum anume trebuie sî abordeze învățarea. Iar elevul care este mentor pentru colegul său trebuie să știe cum
să își îndeplinească rolul, cum să dea răspunsurile potrivite și adecvate. Relația pe care o au elevii între ei
este diferită față de relația dintre un diriginte și un elev. Elevii trebuie să învețe să se respecte reciproc și să
învețe că un limbaj nepotrivit nu l-ar motiva pe coleg să învețe sau să fie mentorat. Deci se lucrează în
perechi cu instruire în prealabil. Poate să includă de asemenea o sarcină îndeplinită printr-un joc ce include
competiție. Jocul va da un caracter mai interesant structurii instructive.
Lucrarea de dirigenție cu toată clasa este o formă de a lucra cu toată clasa ca grup întreg. Se poate lucra prin
jocuri și competiție dar în aceste cazuri în general se împarte grupul în două sau în mai multe dar nu în
perechi de câte doi. De asemenea este implicată activitatea de dezvoltare academică și scopul este ca elevii
să își depășească limitele. În principiu elevii se ajută reciproc în toate strategiile.
Mentorarea între vârste diferite. Aici se poate lucra nu în interiorul unei clase ci între clase diferite. Un
student mai mare este cel care mentorează pe un elev mai mic. În același mod se poate aborda și conținutul
academic. Se poate folosi pentru antrenarea în domeniul lecturii când un elev mai mare poate citi celor mai
mici care încă nu știu să citească. Iar elevul mai mare îl va ajuta pe cel mai mic să obțină o fluență mai bună
în citire. Această strategie are multiple posibilități de aplicare. Nu doar la nivel primar, gimnazial, liceal dar și
la universitate.
Îndrumarea în perechi este cel mai simplu. Pentru că are de a face cu lucrul în perechi sau în grupe mici iar
ceea ce profesorul deja a explicat acum încercăm să explicăm unul celuilalt.
Ultimele două sunt special pentru învățarea limbii sau literaturii. Lectura strategică colaborativă și strategia
de învățare asistată în perechi. În prima se lucrează în grupe mici iar cea de a doua în perechi. În cazul celei
din urmă lucrează în trei pași pentru a obține lectura progresivă.
Toate aceste strategii le abordate într-un studiu comparativ de către acest autor (Linder, 2019).
Termenii folosiți atunci când lucrăm la un alt nivel de învățământ, program de mentorat în facultate respectiv
profesorii. Putem vorbi aici de programe de inducție și perfecționare în cadrul carierei de profesor.
sunt tot mai folosite aceste strategii în diferite țări pentru.
Obiectivul este ca profesorul începător să depășească și să îndeplinească sarcinile cu mai puțină anxietate. un alt
obiectiv este ca elevii care sunt sub îndrumarea acestui profesor să aibă parte de o învățare eficientă. Acest tip de
îndrumare se focalizează pe strategii de învățare.
Un profesor care are 30 de ani de experiență nu are un mentor sau nu îi aduce un beneficiu prea mare. el va fi
mentor pentru cei noi. Dar el cum va crește? Dincolo de metoda inductivă se folosește metoda de îndrumare
reciprocă. Se mai poate găsi cazul în care profesorul deși are experiență este nou într-o instituție de învățământ.
Adesea profesorii adventiști care nu au fost instruiți în această formare a învățământului adventist
1. Se referă la cei care au primit corectări pentru lucrarea deja predată. Dacă nu am avut corectări avem deja
10% asigurate. Dacă avem indicații pentru a corecta ar trebui să le corectăm pentru a primi acești 10%
2. Ce ar trebui să includem în proiectul final.
23 nov.2020
De câte ori nu se întâmplă ca și noi ca și ucenicii să avem așteptări față de alții. Însă în același timp credem că nimeni
nu se ridică la așteptările noastre. Atunci avem impresia că nu putem aștepta prea mult de la aceste persoane. Fie
colegi, elevi sau echipa directivă. Credem că le lipstește maturitatea, capacitatea și inițiativa și toate eforturile pe
care le facem nu dau rezultate. Totuși întotdeauna vine mereu un moment în care ne întâlnim cu rezultatele celor
din jur sau ale noastre. Va fi un moment în care chiar dacă am plantat vom vedea roadele li Isus.
Dacă sămânța a căzut într-un pământ bun vor fi roade. Rezultatele pot varia dar există roade întotdeauna. Este
minunat să vezi că prin harul lui Dumnezeu eforturile noastre dau roade. Dumnezeu lucrează prin persoane. Fie în
noi sau în ceilalți. cine știe dacă nu secerișul cel mai important pe care putem să îl avem, fie că lucrăm pentru Biserică
sau nu, este să vedem că viețile noastre se predau lui Isus.
Dirigenția este o oportunitate pentru noi să semănăm și să îngrijim pentru recoltă. Și ar fi minunat să vedem roadele
imediat dar poate nu este posibil acest lucru și probabil le vom vedea în Cer.
UNITATEA 3
Evaluarea
Se începe cu diagnosticul, apoi fundamentul teoretic în care identificăm și poziția unor autori de referință,
apoi mergem la planificarea propriu-zisă. Putem face activitățile apoi în funcție de această planificare. După
care intrăm în etapa de evaluare.
A evalua are de a face cu a valorifica ceea ce reușim să realizăm, să comparăm cu ceea ce speram să
obținem. Atât cu obiectivele cât și cu metodologia sau pe care ne-am propus să le implementăm.
În cazul dirigenției avem de a face cu satisfacția destinatarilor proiectelor. Ne întrebăm cu cine am lucrat?
Suntem mulțumite persoanele respectiv cu ceea ce am reușit să implementăm. Ești satisfăcut cu cea ce s-a
realizat din ceea ce i-ai propus? Evaluarea caută așadar să ne aducă în atenție informații, să le analizeze în
comparație cu obiectivele stabilite anterior și să emitem o judecată cu privire la ce s-a realizat. Cel mai
important este că ne ajută să măsurăm eficacitatea proiectului dar și să ne dăm seama cum am putea să îl
îmbunătățim. Ne permite să îl revizuim și să îl modificăm.
Graficul este perfectibil pentru că aceste etape se desfășoară în același timp cu celelalte. Într-o primă etapă
am realizat un diagnostic pentru a detecta care sunt nevoile și să putem planifica activități conform lor.
Apoi cine a putut pune în practică au făcut evaluarea formativă sau de proces. În fiecare intervenție asta ne
permite să verificăm efectele asupra destinatarilor proiectului nostru. Cum anume reacționează cei cu care
am lucrat, att profesori cât și elevi.
În realitate această evaluare finală pentru mulți dintre noi va fi parțială pentru că vom continua cu proiectul
și după finalul cursului.
Obiectivele
Dacă ne uităm la calitatea formală, structura după care a fost construită luăm în considerare următoarele:
Dacă ar trebui să auto-evaluăm proiectul înainte de a-l preda trebuie verificat ca tot ceea ce a fost cerut să se
regăsească în proiect. Așadar vom verifica domeniul în care lucrăm. Specificăm obiectivele, conținutul și
metodologia, specificați care sunt persoanele implicate? Se regăsește când anume se vor realiza activitățile
propuse? Se va ține cont de spațiile și resursele pe care le vom folosi?
Acum vorbim despre cât de adecvat este organizației instituționale și proiectului curricular. Care este
contextul? Este explicat în proiect? Este clar?
A treia dimensiune
Avem un spațiu și un timpp când anume s-a introdus acel curriculum în proiect.
Ce reușim să facem efectiv?
Dacă a existat vreo legătură între diferite materii i ceea ce s-a făcut la proiectul respectiv în predare.
A fost acordată atenție cerințelor, întrebărilor elevilor? Am putut să răspundem? Și aici este interesant să
obținem reacții din partea elevilor pentru că ei sunt cel care ar trebui să beneficieze de rezultatele cele mai
bune.
Uneori putem să aflăm că proiectul nu li s-a părut foarte interesant dar să vedem anumite schimbări în
comportamentul lor.
Cu privire la observarea celor întâmplate în clasă observăm că sunt departe de îndeplinirea obiectivului.
Deci acest lucru are de a face cu analiza despre care vorbeam mai devreme și evaluarea proiectului.
Am lucrat la un proiect bazat pe abilitățile sociale care s-a adresat tuturor elevilor din tot institutul
adventist . deși proiectul era destinat elevilor de asemenea ne-am luat timp de a-i ajuta pe diriginți cum
anume să tină