Sunteți pe pagina 1din 3

Universitatea de stat din Moldova

Facultatea Drept
Departamentul Drept Procedural

Lucru individual la disciplina


Drept procesual penal

Tema: Dreptul discreționar al procurorului.

Chișinău 2019
Dreptul discreționar al procurorului. În prim plan trebuie să defenim totuși ce este însăși
dreptul discreționar, ce prevede acest termen. Analizîn mai multe surse, am gasit o defeniție
cît mai potrivită în contextul tematicii abordate, care prevede: Dreptul discreţionar” este un
fenomen juridic bazat pe normele de drept materiale, care impun, admit sau prevăd luarea
deciziilor la alegerea din mai multe variante posibile şi de alternativă de către subiectul de
drept ce are împuternicirile corespunzătoare în acest sens şi, totodată, un mecanism juridic
care reglementează aplicarea normelor de drept cu utilizarea acestor împuterniciri la
soluţionarea cazurilor concrete, în aşa fel încît deciziile adoptate să fie juste, conforme
scopului urmărit, finalităţii legii. Analizînd defeniția dată, pot sublinia întrun fel mai simplist,
dreptul discreționar al procurorului este posibilitatea de a alege o anumită decizie, simplu și
clar însă nu trebuie să confundăm posibilitatea dată și cu obligativitatea procurorului de a o
alege. Procurorul fiind persoana care exercită sau conduce urmărirea penală, reprezintă
învinuirea în instanță, își exercită dreptul său discreționar conducînduse de lege, de
circumstanţele cauzei concrete, dar şi de propria convingere intimă, care, în totalitatea lor,
duc la pronunţarea deciziei, ale cărei consecinţe vor atinge scopul urmărit.
Analizînd legislația în vigoare, pot menționa că procurorul este un subiect important în cadrul
înfăptuirii justiției, avînd o multitudine de drepturi și obligații, care sunt prevăzute de diferite
acte legislative, însă nici în unul din ele nu este prevăzut expres ăntr-un capitol aparte
drepturile discreționare al procurorului, aceste drepturi le gasim din analiza articolelor din
Codul de procedură penală al RM. Nu le voi enumera pe toate pe motiv că sunt destul de
multe, dar voi analiza doar unele din ele. Primul drept discreționar al procurorului reiesă
însăși din defeniția procurorului data de CPP, care prevede că procurorul exercită sau după
caz conduce urmărirea penală, în cele mai dese cazuri procurorul conduce urmărirea penală
ea fiind exercitată de organul de urmărire penală, însă procurorul are dreptul și singur să
exercite urmărirea penală, aplicabilitatea acestui drept al procurorului, îl văd în cazul cînd
dosarul este unul destul de complicat, sau este foarte mediatizat cu persoane care au careva
influență. Alt drept drept discreționar al procurorului este dreptul de a porni o acțiune civilă
împotriva învinuitului, inculpatului sau a persoanei civilmente responsabilă, acest drept
procurorul îl exercită în cazul cînd partea vătămată din anumite condiții nu poate săși exercite
dreptul de-a porni acșiunea civilă, sau de-a porni această acțiune în interesul statului.
Pornirea urmărirei penale la fel este un drept discreționar al procurorului, el analizînd probele
prezentate de către organul de urmarire penală, decide dacă în acțiunile persoanei sunt indicii
unei componențe de infracțiuni, de aici rezultă și un alt drept al procurorului, în cazul pornirei
urmăririi penale se depistează persoana care va fi pusă sub învinuire, această persoana se
stabilește în cadrul urmăriri penale datorită probelor acumulate și procurorul decite dacă
probele date sunt suficiente, și el emite o ordonanță de punere sub învinuire.
La fel aș vrea să menționez că dreptul de a dejunge dosarul sau de a conexa dosarele, dreptul
de a scoate persoana de sub urmărire penală, dreptul de a înceta urmărirea penală sau de
clasare a procesului penal la fel sunt unele din drepturile discreționale ale procurorului.
Aceste drepturi după cît observăm sunt foarte importante pentru desfășurarea urmăririi penale
pentru formarea unui dosar calitativ și fără careva abateri, iar procurorul fiind un garant al
respectării și desfășurării unei urmăriri penale echitabile, iar privitor la ultimile drepturi
enumerate, pot spune că aceste drepturi după parerea mea ar putea fi exercitate și de către
instanța de judecată, însă au fost puse în drepturile procurorului pe motiv ca să ușureze, să
descarce întrun fel lucrul judecătorilor care au un număr imens de dosare și alt motiv că
procurorul, cunoaște mai bine dosarul și poate realiza mai obiectiv dacă sunt temeiurile de
încetare a urmărirei penale sau nu, dacă sunt temeiurile de reluare a urmăririi penale sau nu.