NUTRItIA sI ALIMENTAtIA
-curs 4 pediatrie-
Nutritia
- este stiinta care se ocupa cu schimburile
dintre organismul viu si mediul
înconjurator prin intermediul alimentelor.
Este infuentata de:
- Factorii socio-economici,
- Conditiile de igiena
- Starea de sanatate sau de boala.
Idealul în nutritie este „nutritia
optima” sau obtinerea unei combinatii
echilibrate între toate principiile dietetice,
calitative si cantitative.
Caracterul ireversibil al unora
dintre perturbarile produse de carente sau
excese alimentare, pot avea consecinte
considerabile asupra starii de sanatate a
individului.
Exteriorizarea clinica se face
adesea la vârsta de adult.
Copilul şi nutriţia
Definirea nevoilor nutritionale care
sa tina seama de toti parametrii implicati în
echilibrul biologic al organismului
copilului a constituit si constituie o
preocupare fundamentala a nutritiei la
copil.
La copil, aportul alimentar adecvat
este acela care asigură echilibrul
organismului şi procesul normal de
creştere şi maturare, ţinând seama de
variabilele individuale determinate de
potenţialul genetic şi de numeroşi alţi
factori ca: vârsta, sexul, clima, zonă
geografică, activitatea fizică.
Nevoile nutriţionale
În definirea nevoilor nutriţionale se
porneşte de la aspectul individual şi
populaţional al problemei.
Din acest punct de vedere se disting:
 Nevoia minimă – care precizează
limita aportului zilnic al unui
principiu nutritiv dat, sub care starea
de sănătate a individului nu este
afectată.
 Nevoia optimă– defineşte aportul
zilnic al unui principiu nutritiv
pentru asigurarea unei stări optime
de sănătate fizică şi psihică a
individului
Nevoile energetice
La copil, nevoile energetice sunt
calculate în funcţie de vârstă, masa
corporală, compoziţia corpului, mediul
înconjurător, procesele de creştere şi
activitatea fizică.
Valoarea energetică a alimentelor
asimilate se exprimă în calorii mari,
kilocalorii sau în kilojouli
4,184 Kj = o Kcal
• 1 g proteine = 4 Kcal.
• 1 g lipide = 9 Kcal.
• 1 g. monozaharid = 4,2 Kcal.
• 1 g. polizaharid = 3,7 Kcal.
Calculul nevoilor energetice
În mod practic, calculul nevoilor
energetice aproximative se face în
corelaţie cu greutatea ideală pentru o
anumită vârstă, înscrisă pe percentila 50%
a greutăţii şi nu în funcţie de greutatea
actuală, ca unic caracter.
Necesarul caloric
-se calculeaza in functie de:
1. Vârsta
Copiii și adolescenții au cele mai mari
nevoi energetice.
Motivul = dezvoltarea rapidă a corpului.
Copiii au în general nevoie de un aport
caloric crescut pentru a acoperi activitatea
fizică necesară descoperii lumii
înconjurătoarea prin joacă.
2. Înălțimea și greutatea
Chiar dacă au aceeași vârstă,
diferența de greutate atrage după sine un
necesar caloric mai mare.
Astfel, cu cât un copil este mai înalt și cu o
greutatea mai mare , cu atât va consuma
mai multă energie.
3. Sexul
Băieții necesită un aport caloric
mai mare decât fetele, datorită structurii
musculare mai proeminente.
4. Nivelul de activitate
Copiii care practica orice formă de
efort fizic (sport, alergat în jurul
blocului,etc) consumă mai multe
energie, comparativ cu cei care stau la
TV. Prin urmare, necesarul caloric este
mai mare.
Consumul energetic la sugar este
redus în primele luni de viaţă.
Sugarii agitaţi consumă între
10-20 Kcal/kg/24 h.
După vârsta de 6 luni, se consideră
un consum mediu de 25 Kcal/kg/zi,
care suferă variaţii individuale şi de la
o zi la alta.
STIATI CA...
Atunci când stai la TV consumi mai
puțină energie decât în somn...
COMPOZITIA
Alimentele sunt compuse din
structuri mai mici numite nutrienți.
Nu există alimente care să conțină un
singur nutrient (doar proteine sau doar
glucide), așa cum nu există un aliment
complet (care să conțină toți nutrienții).
Nutrienții, la rândul lor, sunt
divizați în macronutrienți si micronutrienți.
MACROnutrientii
= elemente de baza, consumati zilnic in
cantitate mare;
-glucide
-proteine
-lipide
MICROnutrientii
=substante cu rol esential, de care e nevoie
mai rar si in cantitate mai mica;
-vitamine
-saruri minerale
Pe plan calitativ, se recomandă ca aportul
energetic să fie asigurat în cea mai mare
parte din:
 glucide (55-60 %),
 proteine 12-15 % (minim 6-8%)
 lipide 35-45 %
din aportul caloric total.
Distribuția acestora este determinată de
rolurile lor :
- Proteinele = cărămizile pe care se
construiesc muschii, organele și
țesuturile;
- Glucidele = carburantul;
- Grăsimile = oferă căldură,
protejează organele și sunt rezervă
de energie;
Apa sau elixirul vietii
 Simple (zaharuri)
Deși aportul caloric este 0, apa este =zahar, miere, dulciuri, lapte, iaurt,
indispensabilă vieții. inghetata, fructe proaspete si uscate
Rolurile apei: dizolvarea substanțelor
nutritive, transportarea acestora către Complexe (amidon)
celule, eliminarea substanțelor toxice. =paine, paste, orez, mamaliga, fasole,
La copil, pierderile de apă se fac prin mazare, linte, cartofi, sfecla, morcovi,
piele şi plămâni (perspiraţie insensibilă), nuci, alone, seminte;
în proporţie de 63-66 %, prin urină 17-23
% şi prin fecale 3-15 %.
Pierderile de apă sunt strâns legate de
consumul energetic. PROTEINELE
Toate alimentele conțin apă, în proporții
-proteinele sunt componente ale
diferite.
hemoglobinei,anticorpilor,
enzimelor, factorilor coagulării şi
Nevoile recomandate de apă sunt: hormonilor.
Proteinele reprezintă 18-20 % din
• 0-3 luni = 160-180 ml/kgc/24 h compoziţia organismului copilului.
• 3-6 luni = 130-180 ml/kgc/24 h Proteinele alimentare cuprind 24 de
• 6-12 luni = 100-120 ml/kgc/24 h aminoacizi esenţiali (indispensabili),
semiesenţiali şi neesenţiali.
Aminoacizii esenţiali nesintetizaţi
CARBOHIDRATII
în organism sunt:
• Carbohidrații sau glucidele sunt leucina, izoleucina, lizina, fenilalanina,
substanțe nutritive cu gust dulce. metionina, treonina, triptofanul, valina şi
• Sunt principala sursă de energie a numai la vârsta sugarului histidina.
organismului. Aminoacizii neesenţiali sunt:
• Prin procesul de digestie glucidele sunt arginina, alanina, acidul aspartic, acidul
divizate în glucoză. glutamic, glicina, prolina, serina,
• În funcție de numărul de molecule de hidroxiprolina, taurina, asparagina,
glucoză glucidele se împart în: simple glutamina, citrulina, cisteina, ornitina.
și complexe.
Tipuri alimentare de glucide: ROLUL PROTEINELOR ÎN
a. Monozaharide ORGANISMUL UMAN
-glucoza, fructoza, galactoza
b. Dizaharide  Vehiculează bilirubina, metalele (Fe,
-lactoza, sucroza, maltoza Cu, Zn, Ca, Co, I), metaboliţii şi gazele
c. Polizaharide în sânge.
-amidon, glicogen  Intervin în schimburile hidrice din
d. Polimeri de glucoza capilare, interstiţiu, celule.
-sunt reziduuri de glucoza  Menţin presiunea coloid-osmotică a
plasmei şi echilibrul acido-bazic
Surse de glucide:
 Reprezintă substratul formării
enzimelor şi anticorpilor
 Determină rezistenţa la infecţii şi
nereceptivitatea faţă de boli
 Asigură longevitatea şi capacitatea de
reproducere.
 Reprezintă fundamentul procesului de
creştere şi dezvoltare.
ABATERI DE LA RATIA
PROTEICA
RECOMANDATA
Scăderea aportului proteic la sugari şi la
copilul mic produce :
• Încetinirea, până la oprirea creşterii
• Scăderea sintezei enzimelor, a
hormonilor polipeptidici şi
• Deficit imunologic.
Dacă aportul energetic este normal în
carenţa de proteine, masa corporală a
copilului nu este afectată, deoarece energia
se foloseşte la sinteza lipidelor.
Excesul de proteine de la o vârstă mică
determină:
-obezitate
-boli cardio-vasculare
-diabet
-dislipidemii
LIPIDELE
Lipidele sunt formate din acizi grași.
În funcție de structura lor chimică ( gradul
de ocupare al atomilor de carbon cu atomi
de hidrogen) există acizi grași saturați și
acizi grași nesaturați .
• Lipidele amplifică gustul
alimentelor şi acceptabilitatea lor.
• Lipidele condiționează: textura,
gustul și aroma alimentelor
• Lipidele influențează motilitatea
gastrică şi intestinală, afectând
sațietatea
• Lipidele din dietă aduc în organism
acizi grași esențiali și facilitează
absorbția vitaminelor liposolubile.
Lipidele ca sursa de energie
 Lipidele reprezintă jumătate din
energia furnizată de laptele de mama
sau de orice formulă de lapte (45–
55%) ,
 Constituie forma majoră de stocare a
energiei în organism
 Energia din țesutul adipos este de 7-8
ori mai mare decât cea din țesuturile
care conțin glicogen sau proteine.
Roluri:
• Implicate în dezvoltarea țesutului
nervos.
• Prin acizii grași şi colesterol-
lipoproteinele sunt parte a ciclurilor
celulare.
• Intră în componența tuturor țesuturilor.
• Sunt indispensabile pentru sinteza
membranelor celulare.
LIPIDELE DIN PESTE
=acizi grasi cu lant lung omega 3:
• Eicosapentaenoic acid (EPA)
• Docosahexaenoic acid (DHA)
Importanţi în nutriţia sugarilor,
deoarece previn ADHD, cancerul,
bolile cardiovasculare, demenţa.
NECESITATILE ENERGETICE
În primele 4-6 luni de viaţă:
lipidele contribuie, în proporţie de 40-
60%, la necesităţile energetice legate de
creştere, dezvoltare, depozitarea
grăsimilor.
 De la 6 luni la 3 ani, grăsimile vor
reprezenta 30-35% din necesarul energetic,
în funcţie de activitatea copilului.
Scăderea procentului de lipide din
alimentaţie sub 25% nu este benefică.
Se recomandă doar copiilor cu
probleme de greutate.
Efortul de a promova o alimentaţie
sănătoasă, s-a ghidat pe importanţa
limitării cantităţii de grăsimi din
alimentaţie, pentru a preveni bolile cronice
(cardiovasculare, obezitatea, diabetul de
tip 2 şi unele tipuri de cancer)
28–30% lipide, după 6–12 luni.
Dieta săracă în grăsimi a mamelor care
alaptează-duce la modificarea compoziţiei
laptelui şi la o rată de creştere
necorespunzătoare pentru copil.
Majoritatea lipidelor din alimente sunt:
 - TRIGLICERIDE
 - COLESTEROL
 - FOSFOLIPIDE
Facilitează absorbţia vitaminelor
liposolubile A,D,E,K.
Oamenii au nevoie în dieta de acizii graşi
esenţiali:
- Acidul Linoleic (prezent în
legume)
- Acidul Alfa-Linolenic (legume
verzi, seminţe, nuci, ulei de rapiţă,
soia)
NEVOILE DE LIPIDE LA COPII
Rația zilnică permisă este de
3-6g/kgc/zi la sugar şi 25-40 % din rația
calorică totală, după vârsta de 1 an.
Deficitul de lipide în rația
alimentară a sugarului reduce aportul
energetic, reduce absorbția vitaminelor
liposolubile perturbând procesul de
creștere.
Dacă aportul caloric este menţinut
prin creşterea hidrocarbonaţilor, se
produce creşterea fermentaţiei şi a
osmolarităţii lumenului intestinal ce atrage
fluidele, determinând distensie abdominală
şi diaree.
FIBRELE ALIMENTARE
Fibrele alimentare sunt forme complexe de
glucide, care nu au rolul de a hrăni sau de
a furniza energie.
• Fibrele funcționează ca un burete
( rețin apa, te ajută să te simți sătul,
previn constipația)
• Nu există nici un produs de origine
animală care să conțină fibre
Rolurile fibrelor:
- Măresc volumul bolului alimentar
- Stimulează contracția mușchilor
tubului digestiv
- Accelerează viteza cu care bolul
alimentar străbate intestinele
TIPURI DE FIBRE
a. Fibre insolubile
-Nu se modifică, nu se dizolvă și rămân
tari la contactul cu apa
-Formează frunzele și rădăcinile plantelor,
învelișul extern al semințelor, boabelor,
grăunțelor
b. Fibrele solubile
Se umflă, înmoaie și se dizolvă în apă.
Formează coaja și pulpa tuturor legumelor
și fructelor și partea internă a boabelor și
cerealelor.
ROLUL FIBRELOR
ALIMENTARE ÎN ORGANISM
1.Creşterea greutăţii materiilor fecale şi
accelerarea tranzitului intestinal
2.Modificarea florei bacteriene
intestinale cu reducerea numărului de
Bacteroides şi Bifidobacterii şi creşterea
lactobacililor şi streptococilor.
3.Eliminarea crescută de cationi (Na, K,
Ca, Mg) în legătură cu acţiunea chelatoare
a fitaţilor prezenţi în special în învelişul
grăunţelor de cereale.
4.Legarea acizilor biliari.
5.Creşterea excreţiei de grăsimi,
proteine şi calorii prin materiile fecale
odată cu fibrele alimentare.
6.Scăderea absorbţiei glucidelor prin
prelungirea retenţiei alimentelor în stomac
şi prin formarea de geluri care scad rata de
difuziune a glucozei prin peretele
intestinal.
SUBSTANŢELE MINERALE
Mineralele sunt elemente
indispensabile funcțiilor vitale și creșterii
organismului. Ele reprezintă 2,7-3 % din
greutatea nou-născutului şi 4,3 % din cea a
adultului.
Cea mai mare parte a mineralelor corpului
se află în schelet.
Substanțele minerale îndeplinesc
rol structural (schelet, hemoglobină, suc
gastric, glande endocrine) și rol reglator și
biocatalizator în organism (menținerea
presiunii osmotice, reglarea activității
sistemului nervos central, miocardului,
mușchilor, coagularea sângelui).
enzime celulare. Nevoile sunt apreciate
la 1 mg/kg/zi.
 Magneziul – participă la majoritatea
proceselor biologice din organism,
nevoile fiind de 12mg/kg/zi.
 Zincul – participă la activitatea a peste
90 enzime cu rol în metabolismul
proteinelor, lipidelor, glucidelor şi
acizilor nucleici. Nevoile sunt
apreciate la 3-5 mg/zi la sugar.
 Cuprul este un component a
numeroase metalo-enzime şi metalo-
proteine. Nevoile sunt de 0,08
mg/kg/zi la sugari.
 Seleniul – cu rol incomplet elucidat.
Nevoile recomandate sunt de 10-40
micrograme/zi la sugar.
VITAMINELE
Vitaminele sunt factori de nutriţie
bioreglatori, cu acţiune asupra
metabolismului în general şi în procesul de
creştere.
Principala sursă de vitamine alimentare
o reprezintă vegetalele, prin fructe,
zarzavaturi, cereale şi ulei.
Alimentele de origine animală, care
conţin vitamine sunt: laptele, ficatul,
carnea, rinichii, creierul şi ouăle.

OLIGOELEMENTELE
Sunt substanţe minerale existente în
ţesuturi, în concentraţii mici sub 1 mg/kg.
Studiul oligoelementelor a permis
cunoaşterea rolului şi metabolismului a
peste 27 de elemente prezente în
organismul uman.
Exemple:
 Fierul – intră în structura
hemoglobinei, mioglobinei şi a unor