Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE AN
La disciplina: Reţele de alimentare cu apa si canalizare
A efectuat:
A verificat
Chişinău2010
1
CUPRINS
1.Introducere
2.Date necesare pentru proiect
2
Datele necesare pentru proiectare
Numărul de nivele .......................................................................................9
Înălţimea etajului (m)................................................................................3.2
Înălţimea subsolului (m)............................................................................2.2
Cota absolută a pardoselei parterului.......................................................66.0
Presiunea disponibilă în conducta publică (m)........................................41.0
Cota absolută a rigolei căminului reţelei de canalizare urbană................62.0
Cota absolută a terenului în regiunea aşezării clădirii (m).......................65.3
Adîncimea de îngheţ (m)............................................................................0.8
Cota absolutăa axei conductei publice de alimentare cu apă....................63.1
Datele planului general:
distanţa de la clădire pînă la linia roşie , m........................................3
distanţa de la ultima clădire pînă la conducta de canalizare (m).....17
3
Instalaţii interioare de alimentare cu apă rece.
Criteriile de clasificare şi alcătuire ale instalaţiilor de distribuţie a apei în clădire.
Instalaţiile interioare de alimentare cu apă sunt constituite din ansamblul de
conducte, armături, aparate şi utilaje destinate să asigure transportul şi distribuirea
apei de la punctul de racord al branşamentului la conducta publică pînă la ultimul
punct de consum din clădire.
Instalaţiile interioare de distribuţie a apei pot fi:
a) După parametrii de presiune a apei din conducta publică în punctul de
racord:
- racordate direct la conducta publică;
- racordate la conducta publică prin intermediul instalaţiilor de ridicare a
presiunii apei;
b) După scopul întrebuinţării apei:
- pentru consum menajer;
- pentru consum industrial;
- pentru combaterea incendiilor;
c) După numărul de reţele de distribuţie a apei:
- cu o singură reţea pentru satisfacerea tuturor necesităţilor de consum ale apei;
- cu reţele comune pentru anumite consumuri;
- cu reţele separate pentru fiecare fel de consum;
d) După forma în plan a reţelei de distribuţie:
- ramificate;
- inelare;
- mixte;
e) După poziţia de montaj a conductelor principale de distribuţie în clădire:
- cu distribuţie inferioară cu conducte montate în subsol(dacă există), în canale
tehnice (vizitabile, semivizitabile sau nevizitabile), practicate sub pardoseala
parterului;
- cu distribuţie superioară cu conductele montate sub planşee, pe grinzi, stâlpi;
- cu distribuţie mixtă;
f) După regimul de presiune a apei:
- cu o zonă de presiune a apei (60mcol.H2O-considerată maxima admisibilă);
- cu o zonă sau mai multe zone de presiune;
g) După temperatura apei de distribuţie:
- distribuţia apei reci
- distribuţia apei calde de consum;
4
Principiul de calcul şi proiectare al instalaţiilor interioare de alimentare cu apă
rece.
Regimul consumului de apă în instalaţiile interioare se caracterizează prin
neuniformitatea şi depinde de numărul de nivele şi destinaţia clădirii, cît şi numărul de
consumatori.
Consumul de apă în decursul unei zile este variabil, oglindind activitatea
omenească: în anumite ore ale zilei acest este maxim, iar noapte se înregistrează
consumuri minime.
Cantitatea de apă, măsurată în litri, care revine unui consumator în decursul unei zile
este numită necesarul de apă specific.
5
Tabelu1
Nr N P N·P α qo qc d V ltr 1000i H=1000i·ltr Notă
tr. buc l/s l/s mm m/s m mm/m m
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
0.008
0.18
0-1 1 0,008 0,200 0,18 16 1.59 1 353.9 0.353 Condiţii de
1-2 2 0,016 0,205 0,184 16 1.62 1.4 361.76 0.506 viteză:
2-3 3 0,024 0,224 0,201 16 1.77 0,8 428.73 0.342 a)≤2,5m/s-
0.18
3-4 4 0,032 0,241 0,216 16 1.91 0,35 460.72 0.161 conducta de
4-5 16 0,032 0,241 0,216 20 1.069 2,8 116.74 0.326 legătură;
5-6 32 0,064 0,295 0,265 20 1.317 2,8 170.45 0.477 b)≤1,5m/s-
6-7 48 0,096 0,338 0,304 20 1.5 2,8 224.75 0.629 coloană;
0,18
c)≤1m/s-
0,0086
∑=3,37 m
6
Pentru funcţionarea corespunzătoare a tuturor punctelor de consum din componenţa
instalaţiei interioare de alimentare cu apă este necesară asigurarea atît a debitului cît şi
a presiunii necesare în punctul de racord.
Presiunea minimă necesară în punctul de racord al instalaţiei interioare de alimentare
cu apă rece se determină cu relaţia:
Hnec=Hg+∆h+∑hw+Hf, m (1)
unde: Hg- înălţimea geodezică, se determină ca fiind dintre două plane paralele, unul
conţinînd punctul de racord al instalaţiei interioare, iar altul conţinînd punctul de
consum cel mai dezavantajat amplasat în instalaţie,m:
Hg=[zpard+(nniv-1)·hniv+1,0]-zcond.pub. (2)
unde: zpard- cota absolută a pardoselii parterului, m;
nniv, hniv- numărul de nivele şi înălţimea nivelului, m;
zcond.pub.- cota absolută a axei conductei publice de alimentare cu apă, m;
Hg=[71.4+(5-1)·2,8+1,0]-69.1=17,5 m
∆h- pierderile de sarcină pe conducte, determinarea căreia se face prin
însumarea pierderilor de sarcină liniare(hl) cu pierderile de sarcină locale(hloc), care
reprezintă 30% din pierderile liniare;
∆h=hl+hloc (3)
hl=3.37 m, hloc=1.011 m, ∆h=3.37+1.011=4.381 m
∑hw - suma pierderilor de sarcină în apometru;
∑h =hapar+hclăd (4)
apom
∑hapom=0,676+0,181=0.857 m
Hf- presiune de utilizare la punctul de consum cel mai dezavantajat amplasat în
instalaţie,m, conform anexei 6 se adoptă Hf=2,0…3,0 m. Adopt: Hf=2 m;
Hnec=17,5+4.38+0.857+2=24,73 m
Calculul se finalizează prin următoarea verificare:
Hnec≤Hdis
24,73 m≤25 m, de unde rezultă că este asigurată presiunea necesară pentru
funcţionarea corespunzătoare a tuturor punctelor de consum din clădire.
0,20
9
Calculul hidraulic al instalaţiei interioare de canalizarea a apelor uzate
menajere.
Spre deosebire de apa potabilă sau apa uzatăconvenţional (curată), apa uzată
menajeră conţine amestecuri de diferite substanţe dizolvate de provinienţă organică
sau anorganică, cu greutăţi specifice diferite. Aceasta face ca în timpul curgerii, unele
substanţe să plutească a suprafaţă şi să fie antrenate de apă, altele să se menţină în
suspensie în masa lichidului; iar cele mai grele să se depună pe conductă. Pentru
evitarea formării depunerilor, este necesară o anumită viteză minimă de scurgere a
apei, la care toate substanţele în suspensie să fie antrenate, care se numeşte viteză de
autocurăţire a conductei.
Viteza de autocurăţire depinde de natura şi concentraţia substanţelor dizolvate în apă
şi are valoarea de 0,7 m/s pentru conducte închise şi de 0,5 m/s pentru canale
deschise. Din cauza că debitele de apă uzată din conductele de scurgere variază în
permanenţă, putînd uneori şi să se anuleze, în funcţie de gradul de utilizare al
punctelor de consum, rezultă, că viteza de curăţire se realizează doar periodic, în
anumite cazuri.
Creşterea vitezei de curgere a apei uzate în conductele de canalizare, nu poate fi
admisă pentru o valoare maximă de la care începe eroziunea şi chiar deteriorarea
tuburilor prin lovituri mecanice exercitate pe pereţii conductei de către substanţele
aflate în suspensie şi materialele care plutesc. De asemenea, la viteze mari unele
procese de sedimentare sunt favorizate, anumite substanţe separîndu-se din soluţie şi
depunîndu-se pe conducte, obţinîndu-se un efect contrar celuui urmărit prin creşterea
vitezei de curgere.
Vitezele maxime admise în conductele de canalizare, stabilite pe cale experimentală
sunt următoarele: 4 m/s pentru tuburi metalice, din PVC, ceramice şi beton armat; 3
m/s pentru tuburi din beton şi azbociment.
Curgerea apei uzate avînd loc în mod gravitaţional, pentru realizarea vitezelor
minime, de autocurăţire, este necesară montarea conductelor de canalizare cu o
anumită pantă minimă, iar din motive de siguranţă în funcţionare se recomandă
prevederea, a unor pante mai mari decît pantele minime, numite pante normale, la care
se realizează viteze de scurgere mai mari decît vitezele minime de autocurăţire şi mai
mici decît vitezele maxime admisibile.
Diametrele conductelor orizontale de legătură de la obiectele sanitare la coloane se
determină din condiţii funcţionale ţi constructive, pe cale experimentală, pentru a
asigura evacuarea apelor uzate fără pericol de înfundare a reţelei.
Particularităţile scurgeri apei ăn conducte verticale au făcut ca pînă în prezent să nu
existe o metodă unitară de calcul a diametrului coloanelor.
10
De regulă, se determină debitul maxim de evacuare a apei uzate prin coloana de un
anumit diametru. Valorile debitelor maxime pentru coloane de diferite diametre sunt
limitate de viteza maximă de cădere a apei în conductă.
Calculul hidrauluic al instalaţiei interioarea de canalizare a apelor uzate menajere
are aceeaşi consecutevitate ca şi la calculul instalaţiei interioare de alimentare cu apă
rece, cu excepţia:
1) Debitul orar de apă rece în ora consumului maxim qo,hr=15,6 l/s;
2) Debitul secundar al obiectului sanitar qo=0,25 l/s;
3) Debitul de calcul aici se determină astfel: qc=qtot=5·qo·α;
4) Debitul de scurgere qs=qo+qtot, unde: qo- debitul de scurgere de la obiectul sanitar;
5) Pentru determinarea pantei hidraulice sunt necesare nişte condiţii:
- la d=50 mm » i=0,025- 0,035 m
- la d=110 mm » i=0,012- 0,02m
- la d =160 mm » i=0,08- 0,01m
6) Determinăm gradul de umplere H/d, pentru aceasta trbuie ţinut cont de
următoarele condiţii:
-la d=50- 110mm » 0,3≤ H/d ≤0,5;
- la d=125, 160, 200mm » 0.3≤H/d ≤0,6;
7) pierderile de sarcină se determină astfel: ∆H=1000i·ltr;
Tabelul 3
1,6
0,25
11
Bibliografie
1. Alimentări cu apă şi canalizări. Îndrumar metodic pentru proiectul de an. Partea
întîi. Nr.71, Chişinău, 2004.
2. Alimentări cu apă şi canalizări. Îndrumar metodic pentru proiectul de an. Partea
a doua. Nr.74, Chişinău, 2004.
12