Scopul lucrării:

1. Studierea metodelor de determinare a caracteristicilor higroscopice a materialelor

tipografice.
2. Determinarea caracteristicilor higroscopice a materialelor tipografice.
Conținutul și ordinea desfășurării lucrării:
1. Studiul noțiunilor teoretice;
2. Determinarea higroscopicității la un număr concret de epruvete din diverse tipuri de
material tipografice;

UTM 543.4 017 00 00 00 LP 7

Mod № d o c u m e n t . S e m n a t Data
Realizat Iftodi D. Litere Coala Coli
Verificat . rja J.
Cî
Determinarea higroscopicității 1
materialelor tipografice
UTM
Aprobat FTP gr.DTP-191
 NOȚIUNI GENERALE:
Higroscopicitatea H este proprietatea de a absorbi sau adsorbi umezeala din aer.
Higroscopicitatea se determină în modul următor: mostrele se taie dintr-un material tipografic
selectat, din diferite locuri, cu dimensiuni (50x50) + 1 mm. Probele condiționate sunt cântărite
(masa m) și plasate deasupra apei distilate, a cărei nivel este de 50-55 mm față de suprafața
inferioară a probelor. După 16 ore, probele sunt scoase din desicator și cântărite pentru a
determina masa lor . Valorile masei m 1 și m2 sunt introduse în tabelul 1. Higroscopicitatea se
calculează utilizând formula (7.1).

Una dintre utilizările caracterului higroscopic este în conservarea alimentelor,

medicamentelor și a altor substanțe care pot fi afectate de umezeală. În același
recipient sau ambalaj cu materialul ce trebuie protejat împotriva umezelii se
introduce o cantitate mică de substanță puternic higroscopică, astfel încît umezeala
să fie absorbită preponderent de către aceasta. Materialele higroscopice folosite în
acest scop se numesc desicanți; exemple de desicanți sînt oxidul de calciu și silica
gelul (gelul de silice).

Prin absorbția umezelii unele substanțe se dilată iar altele (mai puțin
numeroase) se comprimă. De exemplu  lemnul  este un material higroscopic care se
dilată; încă din antichitate această proprietate a fost folosită la spargerea
blocurilor de piatră : dacă se înfige o pană de lemn uscat într-o crăpătură a blocului
de piatră și se toarnă apă peste lemn acesta se dilată și duce la creșterea fisurii.
Fenomenul se mai poate observa la cărțile cu coperte de hîrtie lăcuite (numai pe o
parte, spre exterior) cu o peliculă subțire de material plastic; acest material nu este
higroscopic, deci nu-și modifică dimensiunile în funcție de umezeală, în timp ce
hîrtia își mărește volumul și, implicit, suprafața. Ca urmare coperta se curbează
spre exterior.

MODUL DE LUCRU:

Pentru realizarea experimentului sunt necesare pahare

din sticlă sau metal cu un diametru de 60 mm. Paharul
(7) trebuie să aibă muchiile îndoite spre interior,
formând umerașii (5) și o gaură de lucru cu un diametru
de (36 ± 0,2) mm. Paharul este înșurubat (închis) cu un
capac (1) cu o gaură de același diametru (Fig. 7.1).
Înainte de testare, epruvetele sunt cântărite (masa
m), apoi fixate în pahare astfel încât suprafața probei să
fie expusă pentru a intra în contact cu aerul umed în
timpul funcționării produsului. Într-o pahar (7), pe Fig 7.1 Schema paharului
umeri, așezați o inserție (6) din spumă poliuretanică, pentru determinarea
higroscopicității
o peliculă impermeabilă la umiditate (4), o probă de
cauciuc (2) și garnituri metalice (3) și înșurubați bine capacul.

C
o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data
 Paharul este plasată într-un desicator cu o umiditate relativă a aerului de ~
100% și probele sunt păstrate la această umiditate timp de 16 ore. După 16 ore,
proba este scoasă din pahar și cântărită (masa m 1 6 ). Rezultatul este înregistrat sub
formă de tabel 1. . Higroscopicitatea se calculează utilizând formula (7.1).

Masa Masa după Higroscopicitatea

Nr. Grosimea,
Tip material inițială m 0 , 16 h m 1 6 , H,
înc. mm
g g %
1A Carton 1,4 2,428 2,417
1B pentru 1,4 2,502 2,663 3,04
Media marochinărie 1,4 2,465 2,540
2A 0,4 0,782 0,869
Carton
2B 0,4 0,778 0,865 11,1
reciclat
Media 0,4 0,780 0,867
3A 0,1 0,232 0,244
Produs de
3B 0,1 0,236 0,253 5,958
accidență
Media 0,1 0,234 0,248
4A 0,1 0,244 0,265
Hârtie de
4B 0,1 0,250 0,261 6,47
desen
Media 0,1 0,247 0,263
6,5A 0,3 0,500 0,497
Hârtie de
5B 0,3 0,486 0,511 2,23
aquarelă
Media 0,3 0,493 0,504
6A 0,09 0,118 0,118
6B Ziar 0,09 0,112 0,118 2,6
Media 0,09 0,115 0,118

EXEMPLE DE CALCUL:

CONCLUZII:
În respectiva lucrare de laborator s-au studiat metodele de determinare a
caracteristicilor higroscopice a materialelor tipografice și s-au determinat aceste
caracteristici.
În urma analizei rezultatelor experimentale s-a observant că după 16 ore de
“conservare” a epruvetelor în desicator, masa lor a crescut. Efectuând calculele,
cea mai înaltă valoare a higroscopicității o are cartonul reciclat (11,1%), iar cea
mai mică, hârtia de aquarelă.

C
o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data
 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Universitatea Tehnica a Moldovei
Facultatea Textile si Poligrafie
Departamentul Design și Tehnologii Poligrafice

Lucrare de laborator nr. 7

La disciplina: Materiale Tipografice

Tema: Determinarea higroscopicității materialelor

tipografice

A efectuat: Iftodi Daniela

(studentă gr. DTP-191)

A verificat: Cîrja Jana

(conf. univ. dr.)

C
Chișinau 2020 o
M o d Coala № d o c u m e n t .S e m n a t Data