MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII AL R.

MOLDOVA
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Energetică și Inginerie Electrică
Departament Electroenergetica și Electrotehnica

Proiect de curs

La disciplina ”Transportul şi distribuţia energiei electrice”

Tema: ”Proiectarea unei reţele electrice de transport”

A efectuat: Stud. gr. EE-161-fr,

Constantinov Dmitrii

A verificat: Lect. univ.,

Gropa Victor

Chişinău 2020
 CUPRINS

SARCINA.......................................................................................................................................2

1. BILANŢUL PUTERILOR ACTIVE ŞI REACTIVE ÎN PROIECTAREA UNEI REŢELE

ELECTRICE.............................................................................................................................3
1.1. Puterea activă debitată.......................................................................................................3
1.2. Puterea reactivă disponibilă...............................................................................................3
1.3. Bilanţul puterilor reactive..................................................................................................3
1.4. Puterea instalaţiilor de compensare...................................................................................4
1.5. Puterea aparentă de calcul..................................................................................................4

2. ALEGEREA SCHEMEI REŢELEI ELECTRICE.....................................................................5

2.1. Structura reţelei electrice...................................................................................................5
2.2. Configuraţia reţelei electrice..............................................................................................5
2.3. Fluxurile aproximative de putere în tronsoane..................................................................6
2.4. Stabilirea tensiunii nominale..............................................................................................8
2.5. Schemele electrice de conexiune a staţiilor de coborâre...................................................10
2.6. Dimensionarea transformatoarelor de forţă.......................................................................11
2.7. Dimensionarea liniilor electrice.........................................................................................11
2.8. Compararea tehnico-economică.........................................................................................13

3. CALCULUL REGIMURILOR DE FUNCŢIONARE A REŢELEI ELECTRICE...................17

3.1. Schema echivalentă............................................................................................................17
3.2. Schema de calcul................................................................................................................18
3.3. Regimul normal de funcţionare.........................................................................................18
3.4. Regimul postavarie............................................................................................................23
3.5. Reglarea tensiunii...............................................................................................................25

4. CALCULUL MECANIC AL CONDUCTORULUI..................................................................28

4.1. Sarcinile specifice..............................................................................................................28
4.2. Lungimile critice a deschiderii...........................................................................................29
4.3. Regimul iniţial de calcul....................................................................................................30
4.4. Săgeata maximă.................................................................................................................30
4.5. Curbele de montaj şi şablon...............................................................................................32

CONCLUZII...................................................................................................................................33
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................34

2
 SARCINA
Varianta: 9-8-24

De proiectat o reţea electrică cu tensiunea 35-220 kV menită să alimenteze o regiune cu

energie electrică, formată din 6 consumatori.
Datele necesare pentru proiectarea reţelei sunt prezentate în tabelele ce urmează.
Tabelul 1
Informaţia despre sursele de energie
Nodul A B
X 0 1
Coordonatele
Y 8 0
Puterea generată PG, MW ∞ 23
Factorul de putere cosφGi 0,85 0,85

Tabelul 2
Informaţia despre sarcini
Nodul 1 2 3 4 5 6
X 2 3 4 7 9 5
Coordonatele
Y 5 3 9 5 1 2
Sarcina maximă de iarnă Pci, MW 4 5 6 7 8 9
Factorul de putere cosci 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9
Prezenţa consumatorului conform
Da Da Da Da Nu Da
categoriei de alimentare I/II

Tabelul 3
Informaţia despre reţeaua electrică
Tensiunea nominală a reţelei de joasă tensiune UnomJT, kV 10,5
Regim normal 1,04
Tensiunea la barele surselor de energie, %
Regim postavarie 1,07
Scara , km/cm 10
Durata de utilizare a maximului Tmax, h/an 5000
Durata anuală de funcţionare a instalaţiei Tf, h/an 8760
Perioada de studiu T, ani 10
Durata de viaţă Tsn, ani 30
Rata de actualizare i, % 14
Rata de creştere a sarcinii rs, % 0
Costul unui kW putere instalat la centrala etalon Cp, u.m./kW 1500 $
Costul unui kW energiei electrice Cw, u.m./kWh 2 lei = 0,12 $
după presiunea dinamică a vântului II
Zona climaterică după grosimea stratului de chicură IV
după temperatură IV
Tipul conductorului
Lungimea deschiderii, m

3
 1. BILANŢUL PUTERILOR ACTIVE ŞI REACTIVE ÎN PROIECTAREA
UNEI REŢELE ELECTRICE

1.1. Puterea activă debitată

Puterea activă a surselor debitată în reţea se determină conform relaţiei:

n n
∑ PG =P A + PB=k s( p )⋅∑ Pci + ΔP¿⋅∑ Pci
i=1 i=1

unde, ∑ PG este puterea activă sumară a generatoarelor centralelor electrice din sistem furnizată
în reţeaua electrică proiectată, MW;
k s(p ) k s( p )=0,9÷0 ,95
- coeficientul de simultaneitate a sarcinii maxime active, ;
n - numărul consumatorilor;
Pci - sarcina maximă de iarnă a consumatorului racordat în nodul „i”, MW;
ΔP ¿ - valoarea relativă sumară a pierderilor de putere pentru elementele reţelei electrice,
ΔP ¿=0,05÷0,075 ;
∑ PG =0 , 95⋅( 4+5+6+7+8+9)+0 ,05⋅(4 +5+6+7+8+9 )=39 MW ;

1.2. Puterea reactivă disponibilă

Puterea reactivă disponibilă a surselor se determină după relaţia:

 QG  QA  QB ;
unde ∑ QG este puterea reactivă disponibilă a surselor de alimentare, MVAr;
Q A , QB - puterea reactivă a sursei A, respectiv a sursei B, MVAr;
QB =P B⋅tg ϕB=23⋅0 , 62=14 ,26 MVAr
Q A =( Σ PG −PB ) ∙ tg φ A =( 39−23 ) ∙ 0,62=9,92 MVAr
∑ QG =9 ,92+14 ,26=24 , 18 MVAr ;

1.3. Bilanţul puterilor reactive

Puterea reactivă necesară pentru alimentarea consumatorilor este:

n m n
∑ QC =k s( q )⋅∑ Qci + ∑ ( ΔQ lj−Q j )+ ΔQ¿⋅t⋅∑ S ci
i=1 j=1 i=1 ;
k s(q ) k s(q )=0 ,95÷1
unde: este coeficientul de simultaneitate a sarcinii maxime reactive, ;
Qci - puterea reactivă maximă a consumatorului racordat în nodul „i”, MVAr;
Qci=P ci⋅tgϕ i ;
j - numărul de tronsoane ale reţelei electrice;
ΔQlj - pierderile de putere reactivă în tronsonul „j”, MVAr;
Q j - puterea reactivă, generată de linia „j”, MVAr;
ΔQ ¿ - valoarea pierderii de putere reactivă corespunzătoare fiecărei transformări,
ΔQ ¿=0,1 ;
t – numărul treptelor de transformare, t=1 ;

4
 S ci - puterea totală aparentă a consumatorului racordat în nodul „i”, MVA;
Pci
S ci=
cos ϕci ;
Qc 1 =Pc 1⋅tg ϕ1 =4⋅0 , 48=1 , 92 MVAr ; Q c 2 =P c 2⋅tgϕ 2=5⋅0 , 48=2, 40 MWAr ;
Qc 3 =Pc 3⋅tg ϕ3 =6⋅0 , 48=2, 88 MVAr ; Q c 4 =Pc 4⋅tgϕ 4 =7⋅0 , 48=3 , 36 MVAr ;
Qc 5 =Pc 5⋅tg ϕ5 =8⋅0 , 48=3 ,84 MVAr ; Q c 6 =Pc 6⋅tg ϕ6 =9⋅0 , 48=4 ,32 MVAr ;
6
∑ Qci=18 , 72 MVAr ;
i=1
Pc1 4 P 5
Sc 1= ==4 , 44 MVA ; Sc 2= c 2 = =5 , 56 MVA ;
cos ϕ1 0,9 cos ϕ2 0,9
P 6 P 7
Sc 3= c 3 = =6 , 67 MVA ; Sc 4 = c 4 = =7 , 78 MVA :
cos ϕ3 0,9 cos ϕ4 0,9
Pc5 8 Pc6 9
Sc 5= = =8 , 89 MVA ; Sc 6= = =10 MVA ;
cos ϕ5 0,9 cos ϕ6 0,9
6
∑ S ci=43 , 34 MVA ;
i=1
6 8 6
∑ QC =k s( q )⋅∑ Qci + ∑ ( ΔQ lj−Q j )+ ΔQ¿⋅t⋅∑ S ci=1⋅18 , 72+0+ 0,1⋅1⋅43 , 34=23 , 05 MVAr
i =1 j=1 i=1
1.4. Puterea instalaţiilor de compensare

Puterea reactivă sumară a instalaţilor de compensare:

∑ Q IC=∑ QG−∑ QC=24 ,18−23 , 05=1 ,13 MVAr ;
1.5. Puterea aparentă de calcul

Puterea de calcul aparentă a consumatorilor se determină conform relaţiei:

S ki=P ki+ jQ ki=Pci + jQci ;

S k 1=P c 1 + jQc 1=4+ j1 , 92 MVA ;

S k 2=P c 2 + jQc 2 =5+ j2,4 MVA ;
S k 3=P c 3 + jQ c 3 =6+ j 2, 88 MVA ;
S k 4 =Pc 4 + jQ c 4 =7 + j 3 ,36 MVA ;
S k 5=P c 5 + jQ c 5 =8+ j3 ,84 MVA ;
S k 6 =Pc 6 + jQ c 6 =9+ j 4 ,32 MVA ;

S B =P B + jQ B=23+ j 14 , 26 MVA ;

5
 2. ALEGEREA SCHEMEI REŢELEI ELECTRICE

2.1. Structura reţelei electrice

În dependenţa de structura schemei, reţelele electrice locale pot fi de configuraţie

arborescentă, de configuraţie arborescentă cu rezervare sau buclate rezervate (inelare, linie cu
alimentare de la două capete). În exemplul analizat se va realiza o reţea electrică structură căreia va
fi buclată rezervată, pe alocuri se va întâlni şi configuraţie arboriscentă, dat fiind faptul că există
noduri unde toţi consumatorii sunt de categoria a III-a.
Alimentarea consumatorilor de categoria III poate fi realizată cu o linie fără rezervă simplu
circuit. Conform indicaţiilor NAIE consumatorii de categoria I şi II trebuie să fie asiguraţi cu
energie electrică de către cel puţin două surse de alimentare (SA) independente.
La soluţionarea întrebărilor care ţin de alimentarea cu rezervă a consumatorilor de diferite
categorii, care sunt situaţi în aceeaşi regiune, iar în reţeaua electrică ei sunt prezentaţi ca un singur
nod, apare problema realizării alimentării separate a acestor consumatori. De aceea la alegerea
structurii reţelei, care alimentează unul sau mai multe noduri a reţelei, trebuie de executat
construcţia reţelei începând cu cea mai înaltă categorie din considerentele cerinţelor asigurării
consumatorilor cu energie electrică.
Schemele cu cele mai raţionale structuri a reţelei care au fost acceptate în procesul de
proiectare vor fi considerate când se va efectua alegerea variantelor posibile de configurare a reţelei.

2.2. Configuraţia reţelei electrice

Pentru alcătuirea variantelor de configuraţie trebuie să se respecte următoarele recomandări:

 Lungimea sumară a liniilor să fie cât mai mică.
 Transportul energiei electrice de la sursă până la punctul de consum trebuie să se realizeze pe
traseul cel mai scurt cu un număr minim de transformări.
 În regim normal de funcţionare toate liniile trebuia să fie încărcate.
 Structura reţelei electrice trebuie să fie realizată conform indicaţiilor prezentate în paragraful
precedent. În caz de regim de avarie liniile nu trebuie să fie supraîncărcate.

Se determină lungimile liniilor după scara indicată în sarcină μ=10 , conform formulei:
l ij=μ⋅√ ( xi −x j )2 +( y i− y j )2 ;
Tabelul 2.1.
Lungimile tronsoanelor pentru Varianta 1
tronson A-3 3-4 4-5 5-6 6-B B-2 2-1 1-A
lungimea, km 41,23 50,00 44,72 41,23 44,72 36,06 22,36 36,06

Tabelul 2.2.
Lungimile tronsoanelor pentru Varianta 2
tronson A-3 3-4 4-5 5-6 6-2 2-B B-1 1-A
lungimea, km 41,23 50,00 44,72 41,23 22,36 36,06 50,99 36,06

6
 Y Y

10 10
3 3
9 9
A A
8 8

7 7

6 6
1 4 4
5 5
1

4 4
2 2
3 3
6 6
2 2
5 5
1 1
B B
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 X 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 X

Fig.2.1. Schema retelei pentru varianta 1 Fig.2.2. Schema retelei pentru varianta 2

2.3. Fluxurile aproximative de putere în tronsoane

Calculul circulaţiilor aproximative de putere se efectuează fără considerarea pierderilor de

putere în tronsoanele reţelelor electrice. Se consideră că toate liniile au aceeaşi secţiune şi sînt
executate din acelaşi tip de material.

Varianta I:
A 1 2 B 6 5 4 3 A

S k1 Sk 2 SB Sk 6 Sk 5 Sk 4 Sk 3

Sk 1⋅l 12 B 6543 A +Sk 2⋅l 2 B 6543 A−S kB⋅l B 6543 A +Sk 6⋅l 6543 A +S k 5⋅l 543 A + Sk 4⋅l 43 A +S k 3⋅l 3 A
S A 1= =
l A 12 B 6543 A
( 4+ j1 , 92)⋅280 , 32+(5+ j2,4 )⋅257 ,96−(23+ j 14 , 26)⋅221, 9+(9+ j 4 , 32)⋅177 , 18
¿ +
316 , 38
(8+ j 3 ,84 )⋅135 , 95+(7+ j3 , 36 )⋅91 ,23+(6+ j2 , 88)⋅41 ,23
+ =2 , 77− j 0 ,93 MVA
316 , 38

Aplicând legea I a lui Kirchhoff:

S 12=S A 1 −Sk 1 =(2 ,77− j0 , 93 )−(4+ j1 , 92)=−1 ,23− j 2 , 85 MVA ;
S B 2 =Sk 2 −S 12=(5+ j2 . 4 )−(−1 , 23− j 0 , 93)=6 ,23+ j5 ,25 MVA ;
S B 6 =S B −S B 2=(23+ j 14 , 26 )−(6 , 23+ j5 , 25 )=16 , 77+ j 9 , 01 MVA ;
S 65=S B 6 −S k 6=(16 , 77+ j 9 , 01)−(9+ j 4 , 32)=7 ,77+ j 4 , 69 MVA ;
S 45=S k 5 −S65=(8+ j3 , 84 )−(7 ,77+ j 4 ,69 )=0 , 23− j 0 , 85 MVA ;
S 34=S k 4 +S 45=(7+ j3 , 36 )+(0 , 23− j 0 ,85 )=7 ,23+ j2 , 51 MVA ;
S A 3 =Sk 3 +S 34=(6+ j 2, 88 )+(7 , 23+ j2 , 51)=13 , 23+ j5 , 39 MVA ;

7
 6
S B + S A 1 +S A 3 =∑ S ki
Verificare: i =1
6
∑ S ki=( 4+ j 1 , 92)+(5+ j 2,4 )+(6+ j2 , 88)+( 7+ j 3 , 36)+( 8+ j 3 , 84 )+(9+ j 4 , 32)=39+ j 18 ,72 MVA
i =1

S B +S A 1 +S A 3 =(23+ j 14 , 26)+(2 ,77− j 0 , 93)+(13 ,23+ j5 ,39 )=39+ j18 , 72 MVA

Varianta II
A 1 6 5 A
B 2 4 3

S k1 SB Sk 2 Sk 6 Sk 5 Sk 4 Sk 3

Sk 1⋅l 1 B 26543 A−S kB⋅l B 26543 A +S k 2⋅l 26543 A + Sk 6⋅l 6543 A + S k 5⋅l 543 A + Sk 4⋅l 43 A + S k 3⋅l 3 A
S A 1= =
l A 1 B 26543 A
( 4+ j1 , 92)⋅286 , 59−(23+ j14 , 26 )⋅235 , 6+(5+ j 2,4)⋅199 ,54+(9+ j 4 , 32)⋅177 , 18
¿ +
322 ,65
(8+ j 3 ,84 )⋅135 , 95+(7+ j3 , 36 )⋅91 ,23+( 6+ j2 , 88)⋅41 ,23
+ =0 , 91− j 1, 92 MVA
322 ,65

Aplicând legea I a lui Kirchhoff:

S B 1 =Sk 1−S A 1 =(4 + j 1 , 92)−(0 , 91− j1 , 92)=3 , 09+ j3 , 84 MVA ;
S B 2 =S B −S B 1 =(23+ j14 , 26)−(3 , 09+ j 3 , 84 )=19 , 91+ j 10 , 42 MVA ;
S 26=S B 2−S k 2 =(19 , 91+ j10 , 42 )−(5+ j2 . 4 )=14 , 91+ j 8 , 02 MVA ;
S 65=S26 −S k 6=(14 , 91+ j8 , 02)−(9+ j 4 , 32)=5 ,91+ j3,7 MVA ;
S 45=S k 5 −S65=(8+ j3 , 84 )−(5 ,91+ j3,7 )=2, 09+ j0 , 14 MVA ;
S 34=S k 4 +S 45=(7+ j3 , 36 )+(2 , 09+ j 0 , 14 )=9 , 09+ j3,5 MVA ;
S A 3 =Sk 3 +S 34=(6+ j 2, 88 )+(9 , 09+ j3,5 )=15 , 09+ j6 , 38 MVA ;
6
S B + S A 1 +S A 3 =∑ S ki
Verificare: i =1

6
∑ S ki=( 4+ j 1 , 92)+(5+ j 2,4 )+(6+ j2 , 88)+( 7+ j 3 , 36)+( 8+ j 3 , 84 )+(9+ j 4 , 32)=39+ j 18 ,72 MVA
i =1

S B +S A 1 +S A 3 =(23+ j 14 , 26)+(0 , 91− j1 , 91)+(15 , 09+ j6 , 38 )=39+ j18 , 73 MVA

8
 2.4. Stabilirea tensiunii nominale

Tensiunea pe fiecare tronson a reţelei electrice se determină conform relaţiei lui Still:
1000
U ecij =
500 2500
√ l ij
U ecij este tensiunea economică a tronsonului „ij”, kV;
+
Pij ;
unde
lij− lungimea tronsonului „ij”, km;
Pij− puterea activă a tronsonului „ij”, MW;

Varianta I:
1000 1000
U A 1= = =32 , 74 kV ;
500 2500 500 2500
√
1000
+
lA1 P A1 √ +
36 ,06 2 ,72
1000
U 12= = =22 ,06 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l12 P 12
1000
√ +
22 , 36 1 , 23
1000
U 2 B= = =49 ,08 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l 2 B P2 B
1000
√ +
36 ,06 6 ,23
1000
U B 6= = =78 , 99 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
lB 6 P B 6
1000
√ +
44 ,72 16 , 77
1000
U 65= = =54 ,73 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l65 P 65
1000
√ +
41 , 23 7 ,77
1000
U 54= = =9 , 59 kV ;
500 2500 500 2500
√
1000
+
l54 P54 √ +
44 ,72 0 , 23
1000
U 43= = =53 , 02 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l 43 P43
1000
√ +
50 , 00 7 ,23
1000
U 3 A= = =70 ,52 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l3 A P 3 A
|S | 19 , 04
√ +
41 ,23 13 ,23

I B 6= B 6 = ⋅103 =99 ,92 A<185 A ;

√3⋅U n √ 3⋅110

Deci, pentru varianta I se alege tensiunea nominală:

U nom =110kV ;

9
Varianta II:
1000 1000
U A 1= = =19 , 03 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
lA1 P A1
1000
√ +
36 ,06 0 , 91
1000
U 1 B= = =34 , 95 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l 1B P1 B
1000
√ +
50 , 99 3 , 09
1000
U B 2= = =84 , 69 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l B 2 PB 2
1000
√ +
36 ,06 19 , 91
1000
U 26= = =72 ,54 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l 26 P26 √ +
22 ,36 14 , 91

1000 1000
U 65= = =47 , 94 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l 65 P 65
1000
√ +
41 , 23 5 ,91
1000
U 54= = =28 ,78 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l54 P54
1000
√ +
44 ,72 2 , 09
1000
U 43= = =59 , 23 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l 43 P43
1000
√ +
50 , 00 9 , 09
1000
U 3 A= = =75 , 00 kV ;
500 2500 500 2500
√ +
l3 A P 3 A
|S | 22 , 47
√ +
41 ,23 15 , 09

I B 2= B 2 = ⋅103 =117 ,95 A<185 A ;

√ 3⋅U n √3⋅110

Deci, pentru varianta II se alege tensiunea nominală:

U nom =110kV ;

10
 2.5. Schemele electrice de conexiune a staţiilor de coborâre

Tipul schemei pe partea tensiunii înalte a staţiilor electrice se determină de categoria ei, rolul
şi poziţia în schema electrică. Schemele de conexiune ale staţiilor electrice se aleg în funcţie de
tensiunea nominală a tronsoanelor şi numărul de racordări în nod.
Pentru varianta I:
- pentru nodurile 1 – 6 se alege schema prezentată în fig.2.3;
Pentru varianta II:
- pentru nodurile 1 – 6 se alege schema prezentată în fig.2.3;

Fig.2.3. Schema de conexiune ale staţiilor electrice, n=2.

2.6. Dimensionarea transformatoarelor de forţă

Toate staţiile electrice sunt prevăzute cu câte două transformatoare de putere.

Puterea nominală a transformatoarelor instalate în staţia „i” trebuie să respecte următoarea condiţie:
S
S nom ,i ≥ ki ;
k ss
2 2
unde,
S ki este puterea aparentă de calcul în nodul „i”, S ki= Pki +Q ki ; √
k ss − coeficientul de suprasarcină admisibilă, k ss =1,4;

S TR
√ P2k 1+Q2k 1 = √ 4 2+1 , 922 =3 , 17 MVA ;
calc ,1 =
k ss 1,4
√ P k 2 +Q 2k 2
2
52 + 2, 402
S TR
calc ,2 = =√ =3 , 96 MVA ;
k ss 1,4

11
 S TR
√ P 2k 3+Q2k 3 = √6 2+2 , 882 =4 , 75 MVA ;
calc ,3 =
k ss 1,4

S TR
√ P2k 4 +Q2k 4 = √ 72+3 ,36 2 =5 , 55 MVA ;
calc , 4 =
k ss 1,4

S TR
√ P 2k 5+Q2k 5 = √8 2 +3 , 842 =6 , 34 MVA ;
calc ,5 =
k ss 1,4

S TR
√ P 2k 6 +Q2k 6 = √ 92+ 4 , 322 =7 ,13 MVA ;
calc ,6 =
k ss 1,4

Rezultatele se introduc în tab.2.3 şi se alege tipul transformatoarelor din tab.14.[3]

Tabelul 2.3
S TR
calc ,i S TR
nom ,i Tipul
IT
U nom U JTnom U sc , ΔP sc , ΔP 0 , ΔQ 0 , Rt , xt ,
Nod
MVA MVA Tra-fo kV kV % kW kW kVar Ω Ω
1 3,17 4 2xТMH-4000/110 115 11 10,5 22 5 37,5 46,6 555
2 3,96 4 2xТMH-4000/110 115 11 10,5 22 5 37,5 46,6 555
3 4,75 6,3 2xТMН-6300/110 115 11 10,5 50 10 63 16,6 220
4 5,55 6,3 2xТMН-6300/110 115 11 10,5 50 10 63 16,6 220
5 6,34 10 2xТДН-10000/110 115 11 10,5 60 14 90 7,95 139
6 7,13 10 2xТДН-10000/110 115 11 10,5 60 14 90 7,95 139

2.7. Dimensionarea liniilor electrice

Conform criteriului densităţii economice secţiunea economică se determină prin următoarea relaţie:
α i⋅I max,ij
F ecij =
j ec ;
unde,
α i− coeficientul ce ia în consideraţie variaţia sarcinii în timp, α i=1,05;
A
jec − densitatea economică, jec =1,1 mm 2 ;
I max,ij− curentul maxim ce parcurge tronsonul „ij”,
3
Sij⋅10
I max,ij= ,A
√ 3⋅U nom
Varianta I:
Trons Pij, MW Qij, MVAr |Sij|, MVA Imax, A Fec, mm2
A-1 2,77 0,93 2,92 15,34 14,64
1-2 1,23 2,85 3,10 16,29 15,55
2-B 6,23 5,25 8,15 42,76 40,82
B-6 16,77 9,01 19,04 99,92 95,38
6-5 7,77 4,69 9,08 47,64 45,47
5-4 0,23 0,85 0,88 4,62 4,41
4-3 7,23 2,51 7,65 40,17 38,34
3-A 13,23 5,39 14,29 74,98 71,57

12
Varianta II:
Trons Pij, MW Qij, MVAr |Sij|, MVA Imax, A Fec, mm2
A-1 0,91 1,92 2,12 11,15 10,65
1-B 3,09 3,84 4,93 25,87 24,69
B-2 19,91 10,42 22,47 117,95 112,59
2-6 14,91 8,02 16,93 88,86 84,82
6-5 5,91 3,7 6,97 36,60 34,93
5-4 2,09 0,14 2,09 10,99 10,49
4-3 9,09 3,5 9,74 51,12 48,80
3-A 15,09 6,38 16,38 85,99 82,08

Se determină secţiunile economice ale tronsoanelor, rezultatele calculelor se introduc în

tab.2.4 şi tab.2.5 şi se alege secţiunea conductoarelor din tab.2[3]

Tabelul 2.4
Datele despre secţiunile conductoarelor pentru varianta I

Tron Fec, Tip r0, x0, b0, 10-6 l, km

Ri , xi, Bi ,
s mm2 conductor Ohm/km Ohm/km S/km Ohm Ohm 10-6 S

A-1 14,64 AC-70/11 0,429 0,444 2,547 36,06 15,47 16,01 91,84
1-2 15,55 AC-70/11 0,429 0,444 2,547 22,36 9,59 9,93 56,95
2-B 40,82 AC-70/11 0,429 0,444 2,547 36,06 15,47 16,01 91,84
118,5
B-6 AC-120/19
95,38 0,249 0,427 2,651 44,72 11,14 19,10 5
105,0
6-5 AC-70/11
45,47 0,429 0,444 2,547 41,23 17,69 18,31 1
113,9
5-4 AC-70/11
4,41 0,429 0,444 2,547 44,72 19,18 19,86 0
127,3
4-3 AC-70/11
38,34 0,429 0,444 2,547 50,00 21,45 22,20 5
107,6
3-A AC-95/16
71,57 0,306 0,434 2,611 41,23 12,62 17,89 5

Tabelul 2.5
Datele despre secţiunile conductoarelor pentru varianta II

Tron Fec, Tip r0, x0, b0, 10-6 l, km

Ri , xi, Bi ,
s mm2 conductor Ohm/km Ohm/km S/km Ohm Ohm 10-6 S
A-1 10,65 AC-70/11 0,429 0,444 2,547 36,06 15,47 16,01 91,84
129,8
1-B AC-70/11
24,69 0,429 0,444 2,547 50,99 21,87 22,64 7
B-2 112,59 AC-120/19 0,249 0,427 2,651 36,06 8,98 15,40 95,60
2-6 84,82 AC-95/16 0,306 0,434 2,611 22,36 6,84 9,70 58,38
105,0
6-5 AC-70/11
34,93 0,429 0,444 2,547 41,23 17,69 18,31 1

13
 113,9
5-4 AC-70/11
10,49 0,429 0,444 2,547 44,72 19,18 19,86 0
127,3
4-3 AC-70/11
48,80 0,429 0,444 2,547 50,00 21,45 22,20 5
107,6
3-A AC-95/16
82,08 0,306 0,434 2,611 41,23 12,62 17,89 5

2.8. Compararea tehnico-economică

Pentru a determina soluţia optimă de alimentare a consumatorilor este necesar de efectuat o

comparare a unei serii de variante de alimentare a consumatorilor. În calculul economic financiar un
moment extrem de important este factorul timp. În majoritatea cazurilor acest lucru este realizat
prin actualizarea tuturor cheltuielilor şi veniturilor indiferente de natura lor.
În energetică, în majoritatea cazurilor, pentru a determina soluţia optimă se utilizează
metoda CTA.
LE ST
Varianta I. CTA I =CTA I +CTA I
LE LE LE LE
CTA I =I ⋅E Σ +CPW '
LE
unde I sunt investiţiile sumare în liniile reţelei electrice, u.m.;
LE
EΣ - coeficient sumar ce ţine cont de cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii,
dar şi de valoarea remanentă a liniilor electrice;
CPW ' LE - costul sumar al pierderilor variabile de putere şi energie, u.m.
m
I LE =∑ K LE⋅L
i=1
LE
unde K este costul specific al liniei electrice (pentru LE simplu circuit K LE =50000u . m. , iar
LE
în cazul LE dublu circuit K =75000u . m. );
L - lungimea liniei electrice, km;
m - numărul liniilor electrice.
8
I LE =∑ K LE⋅L=50000⋅( 36 , 06+22 , 36+36 , 06+ 44 , 72+41 , 23+44 ,72+50+ 41 ,23 )=15819000 u . m .
i=1

E LE
Σ =1+ pi, r⋅T −α rem

unde
pi,r este cota anuală din valoarea investiţiei necesară pentru exploatare, întreţinere şi
reparaţii (pentru LE 110kV i, r
p =1,75 % , conform tab.3 [3, pag.61]).
T - durata de actualizare a perioadei de studiu;
α rem - cota procentuală din valoarea remanentă a instalaţiei.
θ−T 0−10
1−(1+i) 1−(1+0 , 14 )
T= = =5 , 216
i 0 ,14
unde θ este anul de actualizare, care, în majoritatea cazurilor, se acceptă egal cu zero;
T - perioada de studiu, ani;
i - rata de actualizare.

14
 T 10
α rem= 1+
( )T sn ( )
⋅(1+i)−T = 1+ ⋅(1+0 , 14 )−10=0 , 36
30
unde
T sn este durata de viaţă a liniilor electrice.
E LE
Σ =1+ pi, r⋅T −α rem =1+0 , 0175⋅5 ,216−0 , 36=0 , 731
LE '
CPW ' = ΔP'⋅C pw
unde ΔP' sunt pierderile variabile în liniile electrice, kW;
C'pw - costul specific al pierderilor variabile de putere şi energie,
'
C pw =C p⋅K p +τ⋅C w⋅K w ;
τ - durata de calcul a consumurilor proprii tehnologice de energie, h/an,
2
T max 5000 2

8
( ) (
τ = 0 ,124+ 4 ⋅T f = 0 ,124 + 4 ⋅8760=3411 h/ an
10 10 )
ΔP'=∑ 3⋅I 2i ⋅Ri=3 (15,34 2⋅15,47 +16 ,292⋅9 ,59+42, 762⋅15,47+99 ,922⋅11,14+47 ,64 2⋅17 ,69+4 ,622⋅19,18+40 ,17 2⋅21 ,45+74 ,982⋅12 ,62)=
i=1
¿291 ,732 kW
Dacă rata de creştere a sarcinii este nulă, atunci costul specific al pierderilor variabile de putere şi
energie se determină după relaţia:
C'pw =C p +τ⋅C w⋅T =1500+3411⋅0 , 12⋅5 , 216=3635 u . m.
LE
CPW ' =291 , 732⋅3635=1060000 u . m.
Astfel:
LE LE LE LE
CTA I =I ⋅E Σ + CPW ' =15819000⋅0 ,731+1060000=12620000u . m .
ST ST ST ST
CTA I =I ⋅E Σ +CPW ' +CPW rSup { size 8{ ital ST } } } {¿
ST
unde I sunt investiţiile sumare în staţiile reţelei electrice, u.m.;
ST
EΣ
- coeficient sumar ce ţine cont de cheltuielile de exploatare, întreţinere şi reparaţii,
dar şi de valoarea remanentă a staţiilor de transformare;
CPW ' ST - costul sumar al pierderilor variabile de putere şi energie, u.m;
CPW rSup { size 8{ ital ST} } } {¿ - costul sumar al pierderilor variabile de putere şi energie, u.m
n n
ST
I =∑ n IA⋅K IA +∑ nTR⋅K TR
1 1

unde K IA este costul unui întrerupător (se aceptă K IA =18000 u. m. );

n IA - numărul întrerupătoarelor din staţie;
K TR - costul unui transformator de putere, u.m.;
nTR - numărul transformatoarelor de putere din staţie;
n - numărul staţiilor electrice.
6 6
ST
I =∑ n IA⋅K IA +∑ nTR⋅K TR =6⋅2⋅18000+2⋅2⋅80000+2⋅2⋅72000+ 2⋅2⋅63000=1076000 u . m.
1 1

EST
Σ =1+ pi , r⋅T −α rem

unde
pi,r este cota anuală din valoarea investiţiei necesară pentru exploatare, întreţinere şi
reparaţii (pentru ST 110kV
pi, r =3,3% , conform tab.3 [3, pag.61]).
ST
E Σ =1+ pi , r⋅T −α rem =1+0 , 033⋅5 , 216−0 ,36=0 , 812

15
 CPW ' ST =ΔP'⋅C'pw
unde ΔP' sunt pierderile variabile în transformatoarele de forţă din staţii, kW;
6
ΔP sc 2 22 4 , 44 2 22 5 , 54 2 50 6 , 65 2 50 7 , 77 2 60 8 .88 2 60 9 , 98 2
ΔP '=∑
i=1 n TR
⋅k si = ⋅
2 4
+ ⋅
2 4 ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
+ ⋅
2 6,3
+ ⋅
2 6,3
+ ⋅
2 10
+ ⋅
2 10
= ( )
¿ 154 , 073 kW
ST '
CPW ' =ΔP'⋅C pw=154 , 073⋅3635=560100u . m.
CPW rSup { size 8{ ital ST} } =ΔP⋅C}pwt} } { ¿¿ ¿
unde ΔP} {¿ sunt pierderile constante în transformatoarele de forţă, kW;
} } } { ¿¿
C pwt ¿ - costul specific al pierderilor constante de putere şi energie,
C}pwt} =C rSub { size 8{p} } +T rSub { size 8{f} } cdot C rSub { size 8{w} } cdot { {T}}} { ¿¿ ¿

ΔP=SumcSub{ size8{i=1} cSup{size8{6} {nrSub{size8{ital TR} cdotΔPrSub{size8{0} } =2cdot2cdot \( 14+10+5\)=1 6 ital kW}{¿
C}pwt} =C rSub { size 8{p} } +T rSub { size 8{f} } cdot C rSub { size 8{w} } cdot { {T}}=1500+ 8760 cdot 0,12 cdot 5,216= 6983u . m . } {¿¿ ¿
} } =116 cdot 6983=810000 u . m . } { ¿¿
CPW rSup { size 8{ ital ST } } =ΔP⋅C pwt ¿
Astfel:
ST ST ST ST
CTA I =I ⋅E Σ +CPW ' +CPW rSup { size 8{ ital ST } } =1076000 cdot 0, 812+ 560100+810000=2244000 u . m . } {¿
LE ST
Deci: CTA I =CTA I + CTA I =12620000+2244000=14860000 u . m .

LE ST
Varianta II. CTA II =CTA II +CTA II
8
I LE =∑ K LE⋅L=50000⋅( 36 , 06+50 , 99+36 ,06+ 22 ,36+ 41 ,23+ 44 , 72+50 , 00+41 , 23)=16132500u . m.
i=1
LE
E Σ =1+ pi, r⋅T −α rem =1+0 , 0175⋅5 ,216−0 , 36=0 , 731
8
ΔP'=∑ 3⋅I 2i ⋅Ri=3⋅(11, 152⋅15 ,47+ 25,872⋅21,87+117 ,952⋅8, 98+88 ,862⋅6,84+36,602⋅17 ,69+10,992⋅19,18+51,122⋅21,45+85,992⋅12,62)=
i=1
¿370,862kW
C'pw =C p +τ⋅C w⋅T =1500+3411⋅0 , 12⋅5 , 216=3635 u . m.
LE
CPW ' =370 , 862⋅3635=1348000u . m.
Astfel:
LE LE LE LE
CTA II =I ⋅E Σ + CPW ' =16132500⋅0 ,731+1348000=13140000u . m.
6 6
I ST =∑ n IA⋅K IA +∑ nTR⋅K TR =6⋅2⋅18000+2⋅2⋅80000+2⋅2⋅72000+ 2⋅2⋅63000=1076000 u . m .
1 1
ST
E Σ =1+ pi , r⋅T −α rem =1+0 , 033⋅5 , 216−0 ,36=0 , 812
6 ΔP sc 22 4 , 44 2 22 5 , 54 2 50 6 , 65 2 50 7 , 77 2 60 8 .88 2 60 9 , 98 2
ΔP '=∑
n TR
i=1
⋅k 2si = ⋅
2 4 ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
+ ⋅
2 4
+ ⋅
2 6,3
+ ⋅
2 6,3
+ ⋅
2 10
+ ⋅
2 10
= ( )
¿ 154 , 073 kW
CPW ' ST =ΔP'⋅C'pw=154 , 073⋅3635=560100u . m.

ΔP=SumcSub{ size8{i=1} cSup{size8{6} {nrSub{size8{ital TR} cdotΔPrSub{size8{0} } =2cdot2cdot \( 14+10+5\)=1 6 ital kW}{¿
C}pwt} =C rSub { size 8{p} } +T rSub { size 8{f} } cdot C rSub { size 8{w} } cdot { {T}}=1500+ 8760 cdot 0,12 cdot 5,216= 6983u . m . } {¿¿ ¿

16
 CPW rSup { size 8{ ital ST } } =ΔP⋅C}pwt} =116 cdot 6983=810000 u . m . } { ¿¿ ¿
Astfel:
ST ST ST ST
CTA II =I ⋅E Σ +CPW ' +CPW rSup { size 8{ ital ST } } =1076000 cdot 0, 812+560100+810000 =2244000 u . m . } {¿
LE ST
Deci: CTA II =CTA II +CTA II =13140000+2244000=15380000u . m.

Se poate constata că mai potrivită ar fi varianta I de configurare a reţelei electrice.

17
 3. CALCULUL REGIMURILOR DE FUNCŢIONARE A REŢELEI ELECTRICE

3.1. Schema echivalentă

S3 S4 S5

X t3 Xt4 Xt 5
2 2 2

Rt 3 Rt 4 Rt 5
2 2 2
2(dP0  dQ0 )3 2(dP0  dQ0)4 2(dP0  dQ0 )5
R 34 X 34 R 45 X 45
3 5 b ' 56
b"34 4 2
b'34 b '45 b"45
b' A3 2 2 2 2
2 R A3 R 56

X A3 X56
b" A 3 b " 56
2 2 Rt 6 Xt 6
2 2
S6
A 6

b ' A1 b '6 B 2(dP0  dQ0 )6

RA1 2 2 R6B

XA1 b "12 b' B 2 X 6B

b"A1 b"6B
2 2
2 2
R12 X12 2
RB2 X B2
1 B

2(dP0  dQ0 )1 b '12 b"B 2

2 2
2(dP0  dQ0 ) 2
R t1 Rt 2
2 2

X t1 Xt2
2 2

S1 S2

Fig.3.1. Schema echivalentă a reţelei electrice.

18
 3.2. Schema de calcul

R 34 X 34 R 45 X 45
Sk 5
Sk 3 3 4 5

Sk 4
R A3 R 56

X A3 X 56

Sk 6
A 6

RA1 R6 B

XA1 X 6B

R12 X12 2
RB2 X B2
1 B

S k1 Sk 2

Fig.3.2. Schema de calcul a reţelei electrice.

3.3. Regimul normal de funcţionare

Calculul regimului permanent de funcţionare se începe cu determinarea puterilor de calcul

ale consumatorilor în toate nodurile luând în consideraţie pierderile de putere în TR şi LEA.
Se determină pierderile de putere activă şi reactivă în transformatoare:

ΔP sc, i 2
ΔP t ,i = ⋅k in , i ;
2
ΔP sc, 1 2 22⋅10−3 4, 44 2
ΔP t ,1 =
2
⋅k in, 1 =
2
⋅ ( 4 )
=0, 014 MW ;
ΔP 22⋅10−3 5 , 54 2
ΔP t ,2 = sc, 2⋅k 2in, 2 =
2 2
⋅ ( 4 )
=0 , 021 MW ;
ΔP 50⋅10−3 6 , 65 2
ΔP t ,3 = sc ,3⋅k 2in ,3 =
2 2
⋅ (6,3 )
=0 , 012 MW ;
ΔP 50⋅10−3 7 ,77 2
ΔP t , 4 = sc, 4⋅k 2in , 4 =
2 2
⋅ (
6,3 )
=0 ,017 MW ;
ΔP sc ,5 2 60⋅10−3 8 , 88 2
ΔP t ,5 =
2
⋅k in ,5 =
2
⋅ (10 )
=0 , 0087 MW ;
ΔP 60⋅10−3 9 ,98 2
ΔP t ,6 = sc ,6 ⋅k 2in , 6 =
2 2
⋅ (
10 )
=0 , 011 MW ;

19
 U sc ,i S nom, i 2
ΔQ t ,i = ⋅ ⋅k in , i ;
100 2
U sc ,1 S nom ,1 2 10 ,5 4 4 , 44 2
ΔQ t ,1 =
100
⋅
2
⋅k in, 1 = ( ) ⋅ ⋅
100 2 4
=0 , 259 MVAr ;
U S 10 , 5 4 5 ,54 2
ΔQ t ,2 = sc , 2⋅ nom , 2⋅k 2in ,2 =
100 2 ( ) ⋅ ⋅
100 2 4
=0 , 403 MVAr ;
U sc , 3 S nom , 3 2 10 , 5 6,3 6 ,65 2
ΔQ t ,3 =
100
⋅
2
⋅k in ,3 = ( )
⋅ ⋅
100 2 6,3
=0 ,369 MVAr ;
U sc, 4 S nom , 4 2 10 , 5 6,3 7 ,77 2
ΔQ t , 4 =
100
⋅
2
⋅k in, 4 = ( )⋅ ⋅
100 2 6,3
=0 ,503 MVAr ;
U sc , 5 S nom , 5 2 10 , 5 10 8 , 88 2
ΔQ t ,5 =
100
⋅
2
⋅k in ,5 = ( )⋅ ⋅
100 2 10
=0 , 414 MVAr ;
U sc , 6 S nom, 6 2 10 , 5 10 9 , 98 2
ΔQ t ,6 =
100
⋅
2
⋅k in, 6 = ( )⋅ ⋅
100 2 10
=0 , 523 MVAr ;

Se determină puterea reactivă generată în LEA conform relaţiei:

Bij⋅U 2nom
Q ij= ;
2
B A 1⋅U 2nom 91 , 84⋅10−6⋅110 2
Q A 1= = =0 , 556 MVar ;
2 2
B ⋅U 2 56 , 95⋅10−6⋅110 2
Q 12= 12 nom = =0 , 345 MVar ;
2 2
B B 2⋅U 2nom 91 , 84⋅10−6⋅1102 B 6 B⋅U 2nom 118 , 6⋅10−6⋅110 2
QB 2 = = =0 , 556 MVar ; Q6 B= = =0 ,718 MVar ;
2 2 2 2
B ⋅U 2 105 , 0⋅10−6⋅1102 B ⋅U 2 113 , 9⋅10−6⋅110 2
Q56= 56 nom = =0 , 635 MVar ; Q45= 45 nom = =0 , 689 MVar ;
2 2 2 2
B 34⋅U 2nom 127 , 4⋅10−6⋅1102 B A 3⋅U 2nom 107 , 7⋅10−6⋅110 2
Q34 = = =0 , 771 MVar ; Q A 3= = =0 , 652 MVar ;
2 2 2 2

Se determină sarcinile de calcul precizate ale consumatorilor:

S k 1=S 1 +( ΔPt 1 + jΔQ t1 )+2 ( ΔP 0 t1 + jΔQ 0 t1 )− jQ IIA 1− jQ I12=( 4+ j1 , 92)+(0 , 014+ j0 , 259)+
+2 ( 0 , 005+ j 0 , 038 )− j0 , 556− j 0 ,345=4 , 020+ j 1 ,354 MVA ;
S k 2 =S 2 +( ΔPt 2 + jΔQ t 2 )+2 ( ΔP0 t 2 + jΔQ 0 t 2 ) − jQ II12− jQ IB 2 =(5+ j 2,4 )+(0 , 021+ j 0 , 404 )+
+2 ( 0 , 005+ j 0 , 038 )− j0 , 345− j 0 ,556=5 , 031+ j 1 ,979 MVA ;
S k 3 =S 3 + ( ΔPt 3 + jΔQ t 3 ) +2 ( ΔP0 t 3 + jΔQ 0t 3 )− jQ I34− jQ IA 3 =(6+ j 2, 88 )+(0 , 012+ j 0 , 369)+
+2 ( 0 , 01+ j 0 ,063 )− j 0 , 771− j0 , 652=6 ,032+ j1 , 952 MVA ;
S k 4 =S 4 + ( ΔPt 4 + jΔQ t 4 ) +2 ( ΔP 0t 4 + jΔQ 0 t 4 )− jQ II34 − jQ I45=(7+ j 3 ,36 )+
+(0 ,017+ j 0 ,503 )+2 ( 0 ,01+ j0 ,063 )− j 0 , 771− j 0 , 689=7 ,037+ j 2, 529 MVA ;
S k 5 =S 5 + ( ΔPt 5 + jΔQ t 5 ) +2 ( ΔP0 t 5 + jΔQ 0t 5 )− jQ II45− jQ 56 I
=(8+ j 3 ,84 )+(0 , 008+ j 0 , 414 )+
+2 ( 0 , 014+ j0 , 09 )− j 0 ,689− j 0 , 635=8 ,036+ j 3 ,110 MVA ;
S k 6 =S 6 + ( ΔP t 6 + jΔQ t6 ) +2 ( ΔP 0 t 6 + jΔQ0 t 6 )− jQ II56− jQ6I B =(9+ j 4 , 32)+(0 ,011+ j 0 , 523)+
+2 ( 0 , 014+ j0 , 09 )− j 0 ,635− j 0 , 718=9 ,039+ j3 , 670 MVA ;

20
 Pe baza valorilor precizate a puterilor de calcul în noduri vom determina fluxurile de putere
în tronsoane precizate pentru schema echivalentă de calcul. În aceste calcule în locul lungimii liniei
se va folosi impedanţele lor.
A 1 2 B 6 5 4 3 A

S k1 Sk 2 S B
Sk 6 Sk 5 Sk 4 Sk 3

Trons Ri, Ohm xi, Ohm R X

 
A-1 15,47 16,01 122,61 139,30 A12B6543A
1-2 9,59 9,93 107,14 123,29 12B6543A
2-B 15,47 16,01 97,54 113,36 2B6543A
B-6 11,14 19,10 82,07 97,35 B6543A
6-5 17,69 18,31 70,94 78,26 6543A
5-4 19,18 19,86 53,25 59,95 543A
4-3 21,45 22,20 34,07 40,09 43A
3-A 12,62 17,89 12,62 17,89 3A

Sk 1⋅Z 12 B 6543 A +S k 2⋅Z 2 B 6543 A −S kB⋅Z B 6543 A +S k 6⋅Z 6543 A +S k 5⋅Z543 A +S k 4⋅Z 43 A +S k 3⋅Z3 A
S A 1= =
Z A 12 B 6543 A
( 4 , 020+ j 1 ,354 )⋅(107 ,14 + j 123 , 29)+(5 , 031+ j1 , 979)⋅(97 , 54+ j113 ,36 )
¿ +
122 ,61+ j139 , 30
−(23+ j 14 , 26)⋅(82 , 07+ j 97 , 35)+(9 , 039+ j 3 , 670)⋅(70 ,94 + j 78 , 26)
+ +
122 ,61+ j139 , 30
(8 ,036+ j 3 ,110)⋅(53 ,25+ j59 , 95 )+(7 , 037+ j2 , 529)⋅(34 , 07+ j 40 ,09 )
+ +
122 ,61+ j139 , 30
(6 ,032+ j1 , 952)⋅(12, 62+ j 17 , 89)
+ =3 , 316− j2 , 866 MVA
122 ,61+ j139 , 30
S 12=S A 1 −Sk 1 =(3 , 316− j2 , 866 )−( 4 , 020+ j1 , 354 )=−0 , 704− j 4 ,220 MVA ;
S B 2 =Sk 2 −S 12=(5 , 031+ j 1 , 979)−(−0 ,704− j 4 , 220)=5 ,735+ j6 ,199 MVA ;
S B 6 =S B−S B 2=(23+ j 14 , 26 )−(5 , 735+ j 6 , 199)=17 ,265+ j 8 , 061 MVA ;
S 65=S B 6 −S k 6=(17 , 265+ j 8 , 061)−(9 , 039+ j 3, 670)=8 ,226 + j 4 ,391 MVA ;
S 45=S k 5 −S65=(8 , 036+ j3 , 110)−( 8 ,226+ j 4 , 391)=−0 , 190− j1 , 281 MVA ;
S 34=S k 4 +S 45=(7 , 037+ j2 , 529)+(−0 ,190− j 1, 281 )=6 , 847+ j1 , 248 MVA ;
S A 3 =Sk 3 +S 34=(6 ,032+ j1 , 952)+(6 ,847 + j 1, 248 )=12 , 879+ j 3 ,200 MVA ;

6
S B + S A 1 +S A 3 =∑ S ki
Verificare: i =1
6
∑ S ki=( 4 , 020+ j 1 ,354 )+(5 ,031+ j1 , 979)+(6 , 032+ j 1, 952 )+(7 , 037+ j2 ,529 )+
i=1
+(8 ,036 + j 3 ,110)+(9 , 039+ j 3 ,670 )=39 , 195+ j14 , 594 MVA

21
 S B +S A 1 +S A 3=(23+ j 14 , 26)+(3 ,316− j2 , 866)+(12, 879+ j3 , 200 )=39 ,195+ j 14 , 594 MVA
Pentru a determina tensiunile în noduri întâi trebuie de determinat pierderile de puteri în
regim maxim de funcţionare. Se determină nodurile sarcina căruia se alimentează din două părţi,
numite noduri de separare. După ce s-au determinat nodurile de separare se secţionează
convenţional reţeaua electrică în dreptul nodurilor de separare şi în dreptul nodului-sursă unde este
indicată tensiunea.

Schema 1:
A 1 2

S k1 Sk 2

II
S 12=S12=−0 , 704− j 4 ,220 MVA ;
II 2
|S12| 0 ,704 2 +4 , 2202
ΔS 12 = 2 ⋅( R 12+ jX 12 ) = 2 ⋅( 9 , 59+ j9 , 93 ) =0 , 015+ j 0 , 015 MVA ;
U nom 110
I II
S 12=S12+ ΔS 12=(−0 , 704− j 4 ,220 )+(0 , 015+ j0 , 015 )=−0 , 689− j 4 ,205 MVA ;
II I
S A 1 =S 12+ S k 1 =(−0 ,689− j 4 ,205 )+( 4 , 020+ j 1 ,354 )=3 ,331− j 2, 851 MVA ;
|S IIA 1|2 3 , 3312 +2 , 8512
ΔS A 1 = 2 ⋅( R A 1 + jX A 1 )= 2 ⋅( 15 , 47+ j16 , 01 )=0 ,025+ j 0 ,025 MVA ;
U nom 110
I II
S A 1 =S A 1 + ΔS A 1 =(3 , 331− j2 , 851)+( 0 ,025+ j 0 ,025 )=3 , 356− j 2 ,826 MVA ;
U A =1, 06⋅U n =1 ,04⋅110=114 , 4 kV
P IA 1⋅R A 1 +QIA 1⋅X A 1 3 , 356⋅15 , 47−2 , 826⋅16 , 01
ΔU A 1 = = =0 , 058 kV ;
UA 114 , 4
U 1 =U A− ΔU A 1=114 , 4−0 , 058=114 ,342 kV ;
I
P12⋅R12 +Q I12⋅X 12 −0 ,689⋅9 ,59−4 , 205⋅9 , 93
ΔU 12= = =−0 , 423 kV ;
U1 114, 342
U 2 =U 1 −ΔU 12=114, 342−(−0 , 423)=114, 765 kV ;

Schema 2:
2 B

Sk 2 S B

II
S B 2 =S B 2=5 , 735+ j6 , 199 MVA ;
II 2
|SB 2| 5 , 7352 +6 , 1992
ΔS B 2 = 2 ⋅ R B 2 + jX B 2 = 2
( ) ⋅( 15 , 47 + j 16 , 01 )=0 , 091+ j 0 , 094 MVA ;
U nom 110
I II
S B 2 =S B 2 + ΔS B2 =(5 ,735− j 6 , 199)+(0 , 091+ j0 , 094 )=5 , 826− j 6 , 105 MVA ;
P I ⋅R +Q I ⋅X 5 , 826⋅15 , 47−6 , 105⋅16 , 01
ΔU 2 B = B 2 B 2 B 2 B 2 = =−0 , 066 kV ;
U2 114 , 765

22
 U B =U 2 −ΔU 2B =114, 765−(−0 , 066)=114, 831 kV ;

Schema 3:
B 6 5

S B
Sk 6 Sk 5
II
S 65=S56 =8 ,226 + j 4 ,391 MVA ;
II 2
|S65| 8 , 2262 + 4 , 3912
ΔS 65= 2 ⋅( R65 + jX 65 )= 2 ⋅( 17 , 69+ j18 , 31 )=0 , 127+ j0 , 132 MVA ;
U nom 110
I II
S 65=S65 +ΔS65 =(8 , 226+ j 4 , 391)+(0 , 127+ j0 , 132)=8 , 353+ j 4 ,523 MVA ;
II I
S B 6 =S65 +S k 6 =(8 ,353+ j 4 , 523)+(9 , 039+ j 3 , 670)=17 ,392+ j8 , 193 MVA ;
|S IIB 6|2 17 , 3922 +8 , 1932
ΔS B 6 = 2 ⋅( RB 6 + jX B 6 ) = 2 ⋅( 11,14 + j 19 , 10 )=0 , 340+ j0 , 583 MVA ;
U nom 110
I II
S B 6 =S B 6 + ΔS B 6 =(17 , 392+ j 8 , 193)+(0 ,340+ j 0 ,583 )=17 , 732+ j 8 , 776 MVA ;
P IB 6⋅RB 6 +QIB 6⋅X B 6 17 , 732⋅11 , 14+ 8 ,776⋅19 ,10
ΔU B 6 = = =3 , 180 kV ;
UB 114 , 831
U 6 =U B−ΔU B 6 =114 , 831−3 , 180=111 ,651 kV ;
P I65⋅R 65+Q I65⋅X 65 8 ,353⋅17 ,69+ 4 , 523⋅18 , 31
ΔU 65= = =2 , 065 kV ;
U6 111, 651
U 5 =U 6 −ΔU 65=111 ,651−2 ,065=109 , 586 kV ;

Schema 4:
5 4 3 A

Sk 5 Sk 4 Sk 3
II
S A 3 =S A 3 =12 , 879+ j 3 , 200 MVA ;
II 2
|S A 3| 12 , 8792 +3 ,2002
ΔS A 3 = 2 ⋅ R A 3 + jX A 3 = 2
( ) ⋅( 12 , 62+ j17 ,89 )=0 , 184+ j0 , 260 MVA ;
U nom 110
I II
S A 3 =S A 3 +ΔS A 3 =(12, 879+ j3 , 200 )+(0 , 184+ j0 , 260)=13 , 063+ j 3 , 460 MVA ;
II I
S 43 =S A 3 +S k 3 =(13 , 063+ j3 , 460 )+(6 , 032+ j1 , 952)=19 , 095+ j5 , 412 MVA ;
II 2
|S 43| 19 , 0952 +5 , 4122
ΔS 43 = 2 ⋅ R 43+ jX 43 = 2
( ) ⋅(21 , 45+ j 22, 20 )=0 ,698+ j 0 ,723 MVA ;
U nom 110
I II
S 43=S 43+ ΔS 43=(19 ,095+ j5 , 412)+(0 , 698+ j0 , 723 )=19 ,793+ j 6 ,135 MVA ;
II I
S 54=S 43+ S k 4 =(19 , 793+ j 6 , 135)+(7 ,037+ j 2 ,529 )=26 , 830+ j8 , 664 MVA ;
II 2
|S54| 26 ,830 2 +8 , 6642
ΔS 54= 2 ⋅ R54 + jX 54 = 2
( ) ⋅( 19 , 18+ j 19 ,86 )=1 , 260+ j 1 ,305 MVA ;
U nom 110
I II
S 54=S54 + ΔS 54=(26 ,830+ j 8 , 664)+(1, 260+ j1 , 305)=28 ,090+ j 9 , 969 MVA ;

23
 I I
P ⋅R +Q ⋅X 28 , 090⋅19 ,18+ 9 , 969⋅19 , 86
ΔU 54= 54 54 54 54 = =6 , 723 kV ;
U5 109 ,586
U 4 =U 5− ΔU 54 =109 ,586−6 , 723=102 , 863 kV ;
I I
P ⋅R +Q ⋅X 19 , 793⋅21 , 45+6 , 135⋅22 , 20
ΔU 43= 43 43 43 43 = =5 , 451 kV ;
U4 102 ,863
U 3 =U 4 − ΔU 43=102 ,863−5 , 451=97 , 412 kV ;

U B−U 3 114 ,831−97 , 412

ε% = ⋅100 %= ⋅100 %=15 , 2 %;
UB 114 ,831

3.4. Regimul postavarie

Se va decupla cel mai incarcat tronson: tronsonul B6.

B 2 1 A 3 4 5 6

Sk 2 S k1 S A Sk 3 Sk 4 Sk 5 Sk 6
Schema 1:
A 3 4 5 6

S A Sk 3 Sk 4 Sk 5 Sk 6
II
S 56=S k 6 =9 , 039+ j3 , 670 MVA ;
II 2
|S56| 9 , 0392 +3 , 6702
ΔS 56= 2 ⋅ R56 + jX 56 = 2
( ) ⋅( 17 , 69+ j18 , 31 )=0 , 139+ j 0 , 144 MVA ;
U nom 110
I II
S 56=S56 + ΔS56 =(9 , 039+ j3 , 670)+(0 ,139+ j 0 ,144 )=9 ,178+ j 3 ,814 MVA ;

II I
S 45=S 56+S k 5 =(9 ,178+ j3 , 814 )+(8 ,036 + j 3 ,110)=17 ,214 + j 6 , 924 MVA ;
|S II45|2 17 ,214 2 +6 , 924 2
ΔS 45= 2 ⋅( R 45+ jX 45 )= 2 ⋅( 19 ,18+ j19 , 86 ) =0 ,546 + j 0 , 565 MVA ;
U nom 110
I II
S 45=S 45+ ΔS 45=(17 ,214 + j 6 , 924 )+(0 , 546+ j0 , 565 )=17 , 760+ j 7 , 489 MVA ;
II I
S 34=S 45+S k 4 =(17 , 760+ j 7 , 489 )+(7 , 037+ j2 , 529)=24 , 797+ j 10 , 018 MVA ;
II 2
|S34| 24 ,797 2 +10 , 0182
ΔS 34= 2 ⋅( R34 + jX 34 )= 2 ⋅( 21 , 45+ j 22 ,20 )=1 ,268+ j 1, 312 MVA ;
U nom 110
I II
S 34=S34 + ΔS 34=(24 , 797+ j 10 , 018)+(1 , 268+ j 1 ,312 )=26 , 065+ j11, 330 MVA ;
II I
S A 3 =S34 +S k3 =(26 , 065+ j11 ,330 )+(6 , 032+ j 1 , 952)=32 , 097+ j13 , 282 MVA ;
|S IIA 3|2 32 , 0972 +13 ,2822
ΔS A 3 = 2 ⋅( R A 3 + jX A 3 )= 2 ⋅( 12 ,62+ j17 ,89 )=1 ,258+ j1 , 784 MVA ;
U nom 110
I II
S A 3 =S A 3 +ΔS A 3 =(32, 097+ j13 , 282)+(1, 258+ j1 , 784 )=33 , 355+ j 15 ,066 MVA ;
U A =1,07⋅U n =1,07⋅110=117,7 kV

24
 I I
P ⋅R +Q ⋅X 33 , 355⋅12 , 62+ 15 ,066⋅17 , 89
ΔU A 3 = A 3 A 3 A 3 A 3 = =5 ,866 kV ;
UA 117 ,7
U 3 =U A −ΔU A 3 =117, 7−5 ,866=111 ,834 kV ;
I I
P ⋅R +Q ⋅X 26 , 065⋅21 , 45+11, 330⋅22 , 20
ΔU 34= 34 34 34 34 = =7 ,248 kV ;
U3 111, 834
U 4 =U 3− ΔU 34 =111, 834−7 , 248=104 ,586 kV ;
I I
P ⋅R +Q ⋅X 17 , 760⋅19 , 18+7 , 489⋅19 , 86
ΔU 45= 45 45 45 45 = =4 , 679 kV ;
U4 104 , 586
U 5 =U 4 − ΔU 45=104 , 586−4 , 679=99 , 907 kV ;
I I
P ⋅R + Q ⋅X 9 ,178⋅17 , 69+3 , 814⋅18 , 31
ΔU 56= 56 56 56 56 = =2 ,324 kV ;
U5 99 , 907
U 6 =U 5 −ΔU 56=99 ,907−2 , 324=97 , 583 kV ;

Schema 2:
B 2 2 1 A

Sk 2 Sk 2 Sk1 S A

S IIB 2 =S B =23+ j14 , 26 MVA ;

II 2
|SB 2| 232 +14 , 26 2
ΔS B 2 = 2
⋅( R B 2 + jX B 2 )= 2
⋅( 15 , 47+ j 16 ,01 )=0 , 936+ j0 , 969 MVA ;
U nom 110
S IB 2 =S IIB 2− ΔS B 2 =(23+ j14 , 26 )−(0 , 936+ j 0 , 969 )=22 ,031+ j13 , 291 MVA ;
II I
−S 21=S B 2−S k 2 =(22 , 031+ j 13 ,291 )−(5 , 031+ j1 , 979)=17 , 000+ j 11,312 MVA ;
II 2
|S21 | 17 , 0002 +11,3122
ΔS 21= 2 ⋅( R 21+ jX 21 )= 2 ⋅( 9 , 59+ j9 , 93 ) =0 , 33+ j 0 , 342 MVA ;
U nom 110
I II
S 21=S21− ΔS 21=−(17 , 000+ j11 , 312)−(0 , 330+ j 0 , 342)=−17 ,330− j 11 , 654 MVA ;
II I
S A 1 =−S21 +S k 1=(17 , 330+ j 11, 654)+(4 ,020+ j1 , 354 )=21 , 350+ j 13 , 008 MVA ;
II 2
|S A 1| 21 , 3502 +13 , 0082
ΔS A 1 = 2 ⋅( R A 1 + jX A 1 )= 2 ⋅( 15 , 47+ j16 ,01 ) =0 ,799+ j 0 , 827 MVA ;
U nom 110
I II
S A 1 =S A 1 + ΔS A 1 =(21 , 350+ j 13 ,008 )+(0 ,799+ j 0 , 827 )=22 , 149+ j 13 , 835 MVA ;
U A =1,07⋅U n =1,07⋅110=117,7 kV
P IA 1⋅R A 1 +Q IA 1⋅X A 1 22, 149⋅15 , 47+ 13 ,835⋅16 , 01
ΔU A 1 = = =4 , 793 kV ;
UA 117, 7
U 1 =U A− ΔU A 1=117 , 7−4 , 793=112, 907 kV ;
I I
P21⋅R21 +Q21⋅X 21 17 , 330⋅9 , 59+11 , 654⋅9 , 93
ΔU 21= = =2, 497 kV ;
U1 112 , 907
U 2 =U 1 −ΔU 21=112, 907−2 , 497=110 , 410 kV ;
P IB 2⋅R B 2 +Q IB 2⋅X B 2 22 , 031⋅15 , 47+13 , 291⋅16 , 01
ΔU B 2 = = =5 ,014 kV ;
U2 110 , 410

25
 U B =U 2 + ΔU B 2=110 , 410+5 , 014=115, 424 kV ;

U A−U 6 117, 7−97 , 583

ε% = ⋅100 %= ⋅100 %=17 , 1 %;
UA 117, 7

3.5. Reglarea tensiunii

Reglarea tensiunii în reţeaua electrică proiectată se poate de realizat atât pe barele sursei de
alimentare cît şi la staţiile principale de coborâre. Numărul prizelor la care trebuie să funcţioneze
transformatorul se determină conform relaţiei:
k ti ,d 100
k ti , nom
α i, d =
−1 ⋅
a% (;
)
U
k ti , nom= nom 1 ;
k −
unde, ti ,nom raportul de transformare nominal, U nom 2
U nom1 , U nom 2− tensiunea nominală primară şi secundară;
I
U
k ti , d = i ;
k ti ,d − raportul de transformare dorit, Uc,d
I
U i =U i− ΔU ti ;
U i − tensiunea impusă nodului „i”;
ΔU ti− pierderile de tensiune în transformator care se determină conform relaţiei:
Pri⋅R ti +Q ri⋅X ti
ΔU ti= ;
2⋅U i
U c ,d − tensiunea reţelei de joasă tensiune, U c ,d=10,5 kV ;
a%− valoarea procentuală a unei prize faţă de tensiunea nominală.

Nodul 1:

Pr 1⋅R t1 + Qr 1⋅X t1
4 , 020⋅46 , 6+1 ,354⋅555
ΔU t 1= = =4 , 105 kV ;
2⋅U 1 2⋅114, 342
I
U 1 =U 1 −ΔU t1 =114 , 342−4 ,105=110, 237 kV ;
I
U 1 110 , 237 U 115
k t 1 , d= = =10 , 499; k t 1 , nom= nom 1 = =10 , 455 ;
U c 1 , d 10 ,5 U nom 2 11
kt 1 , d 100 10 ,229 100
α 1, d =
( k t 1, nom ) (
−1 ⋅ =
a % 10 , 455
−1 ⋅
1 ,78 )
=0 ,236 ;
α 1,r =0;
α 1, r⋅a % 0⋅1 ,78
(
k t 1 , r =k t 1 ,nom⋅ 1+
100 ) (
=10 , 455⋅ 1+
100 )
=10 , 455 ;

U I1 110, 237
U 1II = = =10 , 544 kV ;
k t 1 ,r 10 , 455

26
 Nodul 2:

Pr 2⋅R t 2 +Qr 2⋅X t 2 5 ,031⋅46 , 6+1 , 979⋅555

ΔU t 2= = =5 , 807 kV ;
2⋅U 2 2⋅114 , 765
I
U 2 =U 2 −ΔU t 2=114 , 765−5 , 807=108 , 958 kV ;
I
U 2 108 ,958 U 115
k t 2 , d= = =10 , 377 ; k t 2 , nom= nom 1 = =10 , 455 ;
U c 2 , d 10 ,5 U nom 2 11
k 100 10 , 377 100
(
α 2, d = t 2 , d −1 ⋅ =
k t 2 ,nom ) ( a % 10 , 455
−1 ⋅
1 ,78 ) =−0 , 419 ;
α 2,r =0 ;
α 2 , r⋅a % 0⋅1 ,78
(
k t 2 , r =k t 2 , nom⋅ 1+
100 ) (
=10 , 455⋅ 1+
100 )
=10 , 455 ;

U I2 108 , 958
U 2II = = =10 , 422 kV ;
k t 2 ,r 10 , 455

Nodul 3:

Pr 3⋅R t 3 +Q r 3⋅X t 3 6 , 032⋅16 , 6+1 , 952⋅220

ΔU t 3= = =2 , 718 kV ;
2⋅U 3 2⋅97 , 412
I
U 3 =U 3 −ΔU t 3 =97 , 412−2 , 718=94 , 694 kV ;
I
U 3 94 , 694 U 115
k t 3 , d= = =9 ,018 ; k t 3 , nom= nom1 = =10 , 455;
U c 3 , d 10 ,5 U nom 2 11
kt 3 , d 100 9 , 018 100
α 3, d =
(k t 3 , nom ) (
−1 ⋅ =
a % 10 , 455
−1 ⋅
1 , 78) =−7 , 722;
α 3, r =−8;
α 3 , r⋅a % −8⋅1 , 78
(
k t 3 , r =k t 3 , nom⋅ 1+
100 )
=10 , 455⋅ 1+ ( 100 )
=8 , 966 ;

U I3 94 , 694
U 3II = = =10 ,561 kV ;
k t 3 , r 8 , 966

Nodul 4:
P ⋅R +Q ⋅X 7 , 037⋅16 , 6+2 , 529⋅220
ΔU t 4 = r 4 t 4 r 4 t 4 = =3 , 272 kV ;
2⋅U 4 2⋅102 , 863
I
U 4 =U 4 −ΔU t 4 =102 , 863−3 , 272=99 ,591 kV ;
I
U 4 99 , 591 U 115
kt 4 , d = = =9 , 485; k t 4 , nom = nom 1 = =10 , 455 ;
U c 4 , d 10 ,5 U nom 2 11
k 100 9 , 485 100
(
α 4 , d = t 4 , d −1 ⋅ =
k t 4 , nom ) (
a % 10 , 455
−1 ⋅
1 , 78) =−5 , 212;
α 4 ,r =−5;
α 4 ,r⋅a % −5⋅1 ,78
(
k t 4 , r =k t 4 , nom⋅ 1+
100 ) (
=10 , 455⋅ 1+
100 )
=9 , 525 ;

U I4 99 , 591
U 4II = = =10 , 456 kV ;
k t 4 , r 9 , 525

27
 Nodul 5:

Pr 5⋅R t 5 +Qr 5⋅X t 5 8 , 036⋅7 ,95+ 3 ,110⋅139

ΔU t 5= = =2 , 264 kV ;
2⋅U 5 2⋅109 , 586
I
U 5 =U 5 −ΔU t 5 =109 ,586−2 ,264=107 , 322 kV ;
I
U 5 107 , 322 U 115
k t 5 , d= = =10 , 221; k t 5 , nom= nom1 = =10 , 455;
U c 5 , d 10 ,5 U nom 2 11
k 100 10 , 221 100
(
α 5, d = t 5 , d −1 ⋅ =
k t 5 , nom ) ( a % 10 , 455
−1 ⋅
1 , 78 ) =−1 ,257 ;
α 5,r =−1;
α 5 , r⋅a % −1⋅1 ,78
(
k t 5 , r =k t 5 , nom⋅ 1+
100 )
=10 , 455⋅ 1+ ( 100 )
=10 , 269 ;

U I5 107 , 322
U 5II = = =10 , 451kV ;
k t 5 , r 10 , 269

Nodul 6:

Pr 6⋅Rt 6 +Q r 6⋅X t 6 9 , 039⋅7 , 95+3 , 670⋅139

ΔU t 6 = = =2 , 606 kV ;
2⋅U 6 2⋅111 ,651
I
U 6 =U 6 − ΔU t 6 =111 ,651−2 ,606=109 , 045 kV ;
I
U 6 109 , 045 U 115
k t 6 , d= = =10 ,385 ; k t 5 , nom= nom1 = =10 , 455;
U c 6, d 10 , 5 U nom 2 11
kt 6 , d 100 10 ,385 100
α 6, d =
(k t , nom ) (
−1 ⋅ =
a % 10 , 455
−1 ⋅
1 ,78 ) =−0 ,376 ;
α 6,r =0;
α 6, r⋅a % 0⋅1, 78
(
k t 6 , r =k t6 , nom⋅ 1+
100 ) (
=10 , 455⋅ 1+
100 )=10 , 455 ;

U I6 109 , 045
U 6II = = =10 , 430 kV
k t 6 , r 10 , 455 .

28
 4. CALCULUL MECANIC AL CONDUCTORULUI AC-95/16

4.1. Sarcinile specifice

1. Sarcina specifică condiţionată de greutatea proprie a conductorului:

G 386 daN
γ 1=g 0⋅ ⋅10−4 =9 , 81⋅ ⋅10−4 =3 , 402⋅10−3 ;
FΣ 111 , 3 m⋅mm 2
unde g0=9,81 m/s2 – acceleraţia căderii libere;
G – greutatea specifică a conductorului, kg/km: G=386 kg/km; 
F - secţiunea sumară a conductorului:
F Σ =F Al +F Oţ =95 , 4 +15 , 9=111 ,3 mm2 ;
G, FAl, FOt, d sunt alese conform http://zaosvet.ru/provod%20as.htm

2. Sarcina specifică condiţionată de greutatea chiciurii:

8 , 829⋅π⋅( d +b c )⋅b c −4 8 , 829⋅3 , 14⋅( 13 ,5+10 )⋅10 −4 daN 
γ 2= ⋅10 = ⋅10 =5 , 853⋅10−3 2
;
FΣ 111 , 3 m⋅mm
bc=10 mm (NAIE 2003, tab. 2.5.3).

3. Sarcina specifică verticală totală:

daN
γ 3 =γ 1 +γ 2 =3 , 402⋅10−3 + 5 ,853⋅10−3 =9 , 255⋅10−3 .
m⋅mm 2
4. Sarcina specifică condiţionată de presiunea vântului asupra conductorului neacoperit cu
chiciură:

α⋅k c⋅q max⋅d −3 0,7⋅1,2⋅100⋅13 , 5 −3 daN
γ 4= ⋅10 = ⋅10 =10 ,189⋅10−3 ,
FΣ 111, 3 m⋅mm 2
unde =0,7 – coeficient de uniformitate a presiunii vântului (NAIE 2003, p. 64); d
kc=1,2 – coeficient aerodinamic (NAIE 2003, p. 64);
V 2 40 2 daN 
q max = = =100 2 ; V
qmax – presiunea maximă a vântului: 16 16 m
V=40 m/s – viteza vântului (NAIE 2003, tab. 2.5.1).

5. Sarcina specifică condiţionată de presiunea vântului asupra conductorului acoperit cu chiciură:

α⋅k c⋅qc⋅( d +2⋅bc ) 0 , 88⋅1,2⋅25⋅( 13 ,5+ 2⋅10 ) d+2bc
γ 5= ⋅10−3 = ⋅10−3 =
FΣ 111, 3
daN V 
¿ 7 , 946⋅10−3 2
,
m⋅mm
daN
q c=0 , 25⋅qmax =0 ,25⋅100=25 .
unde m2
6. Sarcina specifică rezultantă, care acţionează asupra conductorului neacoperit cu chiciură:
2 2 daN 
√
γ 6 =√ γ 12 +γ 24 = ( 3 , 402⋅10−3 ) + ( 10 ,189⋅10−3 ) =10 , 742⋅10−3
m⋅mm 2
.

 
7. Sarcina specifică rezultantă, care acţionează asupra conductorului acoperit cu chiciură:
2 2 daN
√
γ 7 =√ γ 23 +γ 25 = ( 9 , 255⋅10−3 ) + ( 7 ,946⋅10−3 ) =12, 198⋅10−3
m⋅mm2
. 

 
29
 daN
γ 67=max(γ 6 , γ 7 )=γ 7 =12 ,198⋅10−3 .
8. Sarcina maximă: m⋅mm 2

4.2. Lungimile critice a deschiderii

Relaţia pentru determinare lungimii critice a deschiderii poate fi obţinută din ecuaţia de stare
a conductorului:
2 2 2 2
γ n⋅Lr⋅E γ m⋅l cr⋅E
σ n− +α⋅E⋅t n =σ m − +α⋅E⋅t m ,
24⋅σ 2 24⋅σ 2
n m
unde lcr – lungimea critică a conductorului i în deschidere (i=1, 2, 3), m;
 - coeficientul de dilatare termică a conductorului: α=19 , 2⋅10−6 grad −1
conform NAIE 2003, tab. 2.5.8;

daN
E=8 ,25⋅103 ,
 - modulul de elasticitate: mm 2
2
1 1 mm
β= = ⋅103 =121 , 2⋅10−6 ;
E 8 ,25 daN
n şi m – tensiunile mecanice admisibile în conductor în regimurile „m” şi „n”, daN/mm2;
m şi n – sarcinile specifice respective, daN/m*mm2;
tm şi tn – temperaturile respective, 0C.

Din egalitatea de mai sus determinăm lcri:

σ m 6 { β ( σ m−σ n ) + α ( t m−t n ) }
l cr =2⋅ ⋅
γn

√ γm 2 σ m 2
γn [( ) ( ) ]
−
σn
, m.

Deschiderile critice se pot calcula substituind în formula de mai sus mărimile necesare
σ , γ ,t , care caracterizează regimurile iniţiale, tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
i=1 i=2 i=3
σ m =σ e n   m  c n   m  c σ n =σ e
 m  1  n  1  m   6 ,7  n  1  m   6 ,7  n  1
t m=t e t n=t − t m=t c t n=t− t m=t c t n=t e
σ e =9 daN /mm 2 ; σ−=12 daN /mm 2 ; σ c =12daN /mm2 (NAIE 2003, tab. 2.5.7)
t e=10 °C ;t max=45 °C ;t min=−30 °C ;tc =−5 °C - conform indrumar de proiect

6⋅[ 121 ,2⋅10−6 ( 9−12 )+19 , 2⋅10−6⋅( 10−(−30 ) ) ]

√
9
l cr 1 =2⋅ 2
=394 , 031 m;
3 . 402⋅10−3 3 , 402⋅10−3 9 2
(
3 , 402⋅10−3
−
) ( )
12

30
 6⋅[ 121 , 2⋅10−6 ( 12−12 )+19 , 2⋅10−6⋅(−5−(−30 ) ) ]

√
12
l cr 2 =2⋅ 2
=109 , 952 m;
3 , 402⋅10−3 12, 198⋅10−3 12 2
( 3 , 402⋅10−3) ( )
−
12

6⋅[ 121 , 2⋅10−6 ( 12−9 ) +19 ,2⋅10−6 (−5−10 ) ]

√
12
l cr 3 =2⋅ 2
=45 , 142 m;
3 , 402⋅10−3 12, 198⋅10−3 12 2
( 3 , 402⋅10−3) ( )
−
9

4.3. Regimul iniţial de calcul

Comparând mărimea deschiderii impuse “Lr=100 m” cu mărimea “Lcr” se poate de

determinat regimul iniţial.
Tabelul 4.2
Raportul deschiderilor critice şi
Raportul deschiderilor critice Condiţiile iniţiale de calcul
reale
Lr < lcr1 σ − ,γ 1 ,t−
Lcr1 < Lcr2 < Lcr3 lcr1 < Lr < lcr3 σ e ,γ 1 , t e
Lr > lcr3 σ c , γ 6,7 ,t c
Lr < lcr2 σ − ,γ 1 ,t−
Lcr1 > Lcr2 > Lcr3
Lr > lcr2  c ,  6 ,7 , t c

Condiţii iniţiale: σ − =12 daN /mm 2 ;γ 1=3 , 402⋅10−3 daN /(m⋅mm 2 );t− =−30° C .

4.4. Săgeata maximă

Tensiunea mecanică a conductorului se determină din ecuaţia de stare a conductorului:

γ 2n⋅L2R⋅E γ 2m⋅l 2cr⋅E
σ n− +α⋅E⋅t n =σ m− +α⋅E⋅t m ,
24⋅σ 2 24⋅σ 2
n m
Săgeata conductorului la aceeaşi înălţime de fixare pentru fiecare regim de calcul se determină
după următoarea relaţie:
2
γ ⋅l
f i= i ,
8⋅σ i
unde isarcina specifică, daN/m*mm2;
i – tensiunea mecanică în materialul conductorului dat, daN/mm2;

31
 l – lungimea reală a deschiderii.
Tabelul 4.3
Regimurile de calcul a conductorului
Regimul de Numărul
Enumerarea condiţiilor climaterice
calcul sarcinii
0
Conductorul acoperit cu chiciură,t=−5 C presiunea vîntului
I 2
6,7
0,25 (dar nu mai mare de 140 N/ m )
II t  50 C 3
Conductorul acoperit cu chiciură, vîntul lipseşte q=0
III t  50 C 6
Presiunea vîntului q, , chiciura lipseşte
IV Temperatura medie anuală t e , vîntul şi chiciura lipsesc 1
0
V Temperatura t =+ 15 C , vîntul şi chiciura lipsesc 1
VI Temperatura joasă t  , vîntul şi chiciura lipsesc 1

VII Temperatura maximă t max , vîntul şi chiciura lipsesc 1

γ 67⋅l 2 12 , 198⋅10−3⋅1002
2 f 1= = =1 ,32 m ;
Regimul I: σ 1 =11, 544 daN /mm ; 8⋅σ 1 8⋅11 ,544
γ 3⋅l 2 9 ,255⋅10−3⋅100 2
2 f 2= = =1 ,11 m;
Regimul II : σ 2 =10 , 419 daN /mm ; 8⋅σ 2 8⋅10 , 419
γ 6⋅l 2 10 , 742⋅10−3⋅1002
2 f 3= = =1, 22 m;
Regimul III : σ 3 =10 , 99 daN /mm ; 8⋅σ 3 8⋅10 , 99
γ 1⋅l 2 3 , 402⋅10−3⋅1002
2 f 4= = =0 , 67 m;
Regimul IV : σ 4 =6 , 324 daN /mm ; 8⋅σ 4 8⋅6 ,324
γ 1⋅l 2 3 , 402⋅10−3⋅100 2
2 f 5= = =0 , 74 m ;
Regimul V : σ 5 =5 , 744 daN /mm ; 8⋅σ 5 8⋅5 ,744
2
γ 1⋅l 3 , 402⋅10−3⋅1002
2 f 6= = =0 , 36 m ;
Regimul VI : σ 6 =11, 945 daN /mm ; 8⋅σ 6 8⋅11 ,945
γ 1⋅l 2 3 , 402⋅10−3⋅100 2
2 f 7= = =1 ,22 m ;
Regimul VII : σ 7 =3 , 487 daN /mm ; 8⋅σ 7 8⋅3 , 487

Determinarea temperaturii critice:

σ γ 10 , 99 3 , 402⋅10−3
α⋅E ( )
t cr=t c + 3 ⋅ 1− 1 =(−5 ) +
γ3 −6
19 ,2⋅10 ⋅8250
1−
9 ,255⋅10 −3 (
=39∘ C ;
)
Dacă
t max >t cr atunci vom considera f max =f 7

32
 4.5. Construirea curbelor de montaj şi şablon

1.4
Fig. 4.1. Curba de montaj
1.2

1
Fig. 4.2. Curbele şablon
0.8

0.6

0.4

0.2
 30  20  10 0 10 20 30 40 50

2
1

 50  40  30  20  10 0 10 20 30 40 50
1
2
3
4
5
6
7
8
9

33
 CONCLUZII

În această lucrare au fost efectuate calcule ale parametrilor rețelei electrice.

S-a ales o configurație rentabilă a rețelei electrice. Au fost luate în considerare
modurile de operare și de urgență. Se fac calculele caracteristicilor mecanice ale
conductorului AC-95/16.

34
 BIBLIOGRAFIE

1. Стратан И.П., Шепелевич Е.И. Методические указания к курсовому проекту по

дисциплине “Электрические сети и системы”. Кишинёв: КПИ им. С. Лазо‚ 1987.
2. Стратан И.П. Справочный материал к курсовому проекту по электрическим сетям и
системам. Кишинёв: КПИ им. С. Лазо‚ 1980.
3. Arion V.,Codreanu S. Bazele calculului tehnico-economic al sistemelor de transport şi
distribuţie a energiei electrice,Chişinău U.T.M.1998
4. Правила устройства электроустановок. М.: Энергоатомиздат, 1985.
5. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:
Энергоатомиздат, 1987.
6. Неклепаев Б.Н. Электрическая часть электростанций и подстанций. Справочный
материал для курсового и дипломного проектирования. М.: Энергия‚ 1989.
7. Идельчик В.И. Электрические системы и сети. М.: Энергоатомиздат, 1989.
8. Буслова Н.В., Винославский В.Н., Денисенко Г.И., Перхач В.С. Электрические системы
и сети. Киев: Вища школа, 1986.
9. Электрические системы. Т.2. Под ред. Веникова В.А. М.: Высшая школа, 1971.
10. Караев Р.И., Волобринский С.Д., Ковалев И.Н. Электрические сети и энергосистемы.
М.:Транспорт, 1988.
11. Электроэнергетические системы в примерах и иллюстрациях. Под ред. Веникова В.А.
М.: Высшая школа, 1983.

35