Sunteți pe pagina 1din 5

 

3.3. Plan de acțiune pentru integrarea copiilor cu dizabilități Activitate

             Abordarea curriculumului pe principii și din perspectiva integrată este un aspect foarte important
pentru asigurarea incluziunii școlare a copiilor cu CES, deoarece creează posibilități copilului să exploreze
mai multe domenii de cunoaștere, subordonate unor aspecte particulare ale realității înconjurătoare,
asigurându-i achiziția unor concepte şi legități fundamentale de cunoaștere a realității.

          O sursă de colectare a informațiilor veridice despre copil este observarea acestuia, care se realizează în
scop de precizare a unor date. Observarea copilului îi permite profesorului de la clasă, consilierului școlar,
psihologului și altor specialiști:

• să înțeleagă cum reacționează elevul la mesajul scris, verbal și non-verbal, cum abordează noile sarcini,
dacă perseverează în lucru, cum interacționează cu alte persoane, cum se organizează şi îşi gestionează
timpul şi resursele, cum reacționează la receptorii auditivi/vizuali/verbali direcţi şi indirecţi;

• să conștientizeze impactul anumitor factori de mediu asupra incluziunii elevului în proces educațional, cum
ar fi lumina, întunericul, temperatura, ambianța fizică a clasei, culorile, perioada (orele) zilei când este
implicat în activităţi, activităţile de rutină, orarul;

 • să deducă cum reacționează elevul la schimbarea comportamentului/atitudinii CDS, cum interacționează


cu alți elevi, cum reacționează la indicațiile/recomandările/adresările dirigintelui, cadrelor didactice de
predare și de sprijin, psihologului, directorului, directorului adjunct, altor specialiști.

In elaborarea unui plan de acțiune pentru crearea unui mediu de învățare incluziv, în vederea
integrării în școala de masă a copiilor cu CES se planifica desfășurarea unor activități cu părinții, elevii,
cadrele didactice, comunitatea etc.

A.     Elevi:

 a)Idei de activități:

- pregatirea materialelor didactice care îl ajută la învăţare si plasarea lor la îndemâna lui, ca sa le foloseasca
cu usurinta;

 - așezarea optimă a copilului în clasă trebuie sa tina cont de:

- să stea în prima bancă, intotdeauna cu un coleg cooperant și empatic, care îl ajută la nevoie;

- să nu fie agitaţie mare în jurul lui, ca să nu-i distragă atenţia, în jurul lui să fie elevi liniștiți;

- tabla este recomandat să fie albă;

- formularea cerintelor, a sarcinilor de lucru sa se faca într-un mod accesibil;

- activităţile să fie scurte şi să se pregătească mai multe variante pentru fiecare lecţie;

- conținuturile activităților adaptate în funcție de dizabilitate (PIP sau Plan de remediere, după caz);

- organizarea unor momente frecvente de consolidare și exersare;

- jocuri de integrare în colectiv și de cunoaștere mai bine a acestuia( Jocul de rol, Schimbă locul!, etc.);
- tehnici dramatice pentru dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare (Bingo, Statuile, etc.);

- vizionarea unor filmulețe educative, a unor povești terapeutice, în funcție de cazul de dizabilitate

- activități de terapie educațională (meloterapia, terapia ocupațională);

- alocarea de timp suficient pentru sarcinile de învățare;

b)Strategii de învățare:

Cunoașterea particularităților individuale de dezvoltare a copilului va facilita identificarea necesităților lui


de învățare și dezvoltare. Necesitățile copilului constituie punct de pornire în elaborarea strategiilor eficiente
de abordare individualizată a copilului în toate domeniile de asistență.

- învățarea individualizată sau individualizarea unor secvențe de învățare;

- tratarea diferențiată;

- învățarea prin cooperare: în perechi, în echipă;

  - jocul didactic;

  - valorizarea activității în fiecare oră;

-psihoterapia experienţială;

- ancorarea de interesele copilului, hobbyurile lui, activităţile extraşcolare, pentru motivare

-metode activ-participative şi practice (jocul de rol, jocul didactic- ,, Sunt si eu ca tine!”    Ciorchinele,
RAFT,  Explozia stelară, Diagrama Venn, Cubul, Turul galeriei etc. - adaptate);

 c)Resurse:

- mijloace de predare/învățare multisenzoriale și distractive, cu material concret-intuitiv-reviste, carti,


imagini;

-  jocul didactic;

- mijloace IT (calculator, videoproiector, tabletă, CD-uri etc.);

- fișe cu scheme de fixare- Hărți mentale;

- resurse educaționale digitale;

- planșe tematice afișate permanent în clasă etc.;

d)Evaluare:

  Rezultatele evaluării constituie sursa de informații care servesc drept temei pentru modificarea strategiilor
pedagogice, pentru a identifica parametrii optimi de învățare și dezvoltare maximă pentru elev. Este
important a examina, periodic, eficacitatea strategiilor și adaptărilor

- observarea sistematică a comportamentului;


- aprecieri verbale;

- fișe de observare a comportamentului, a progresului;

- evaluări orale și scrise diferențiate și cu sprijin (indicații- Hărți mentale);

      - alocarea unui timp suficient pentru rezolvarea sarcinii de lucru;

B.     Părinții

(Exemplu: Am în clasă un copil cu CES. Cum îi voi vorbi părintelui despre problemele/ așteptările mele?
Provocarea: Care sunt modalitățile prin care pot colabora eficient cu părintele unui copil cu CES?)

Implicarea părinților

Părinții sunt implicați la fiecare etapă de lucru cu copiii cu dificultăți de învățare, încadrați într-un
program de suport educațional: de la evaluarea inițială până la stabilirea obiectivelor de învățare bazate pe
necesitățile copilului și elaborarea/implementarea PEI. De asemenea, aceștia vor fi informați asupra naturii
activităților care pot fi realizate cu copiii acasă, în afara programului școlar. Pot fi organizate și alte activități
pentru a spori implicarea părinților în procesul de sprijinire a copiilor lor, care ar include sesiuni de
informare pe următoarele subiecte

- Motivarea copiilor pentru învățătură.

- Crearea unui mediu casnic favorabil dezvoltării interesului pentru învățare

- Acordarea sprijinului în efectuarea temelor pentru acasă

- Dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor de viață.

Părinții sunt încurajați să contacteze cadrele didactice/de sprijin permanent, în special atunci când
constată/presupun regrese în evoluția copilului lor, dar și atunci când identifică anumiți factori care
determină un progres vădit al copilului. Părinții sunt informați asupra rezultatelor.

           Părinții pot relata despre evoluția dezvoltării copilului, personalitatea lui, punctele forte și
necesitățile, preferințele și non-preferințele, accesibilitatea demersului educațional pentru copil etc.

a)Idei de activități:

- consultări permanente cu părinții elevului în vederea stabilirii unui plan comun de acțiune și a cunoașterii
mai bine a elevului (Împreună la bine și la greu);

- activități comune cu invitați de specialitate -profesori de sprijin, consilieri școlari,  psihologi-,, Fii alături
de mine!”;

- activități comune părinți-elevi-profesor (ateliere de lucru- ,,Suntem diferiși, dar uniți!”, excursii, vizite,

- lectorate despre integrarea copiilor cu CES, toleranță, tipuri de temperament (Suntem diferiti si totusi la
fel!”);

- activități de relaționare a părinților copiilor cu/fără CES și copiii cu /fără CES (consiliere individuală și de
grup, ateliere de lucru, aniversarea zilelor de naștere);

b)Strategii de învățare:
- lectorate;

- dezbateri;

- mese rotunde;

- munca in echipa;

- workshop-uri;

 - fișe de lucru pentru acasă;

- vizite/expoziții;

c)Resurse:

-resurse educationale digitale- Link-uri;

- ppt-uri tematice;

- pliante/reviste/afișe informative;

- tehnologii informatizate;

- resurse umane: medici de specialitate, psihologi, consilieri școlari, profesori de sprijin;

d)Evaluare:

- observarea sistematică;

- chestionare;

- portofolii cu produsele activităților;

C.      Cadre didactice     

(Exemplu de punct de plecare: Am în clasă un copil cu CES. Cum voi vorbi colegilor despre acesta?
Provocarea: Care sunt modalitățile prin care îmi pot ajuta colegii să îl cunoască și putem colabora pentru a-l
sprijini să-și atingă potențialul?)

a)Idei de activități:

Cadrele didactice vor prezenta informații doveditoare privind punctele forte și necesitățile copilului,
programele de studiu în baza cărora a fost realizat procesul educațional la etapa anterioară, strategiile și
tehnologiile didactice care au condiționat rezultate bune în învățare (sau care au fost insuficient de
adecvate). Astfel, se pot mentiona cateva activitati menite sa faciliteze colaborarea cu profesorii colegi 
avand ca obiectiv cunoasterea si sprijinirea copilului cu CES, in vederea atingerii potentialului sau oglindit
in competentele pe care le va dezvolta.

 Exemple:

- colaborarea cu profesorul de sprijin/consilierul școlar (PIP sau Plan de remediere, după caz);

- plan de intervenție comun cu profesorii de la clasă;


- activități comune părinți-profesori-elevi (,,Copil acasa-elev la scoala!”);

- predarea în echipă cu profesorul de sprijin/consilierul școlar etc.;

- ateliere de lucru/mese rotunde în cadrul Comisiei metodice;

      -simpozioane/conferințe/cursuri de formare vizând integrarea copiilor cu CES (Integrarea copiilor cu


CES);

-instrumente digitale (învățare vizuală cu prezentări video, manuale digitale, software de corecție –
versiunea românească a OneNote, software pentru citire - engleză, etc.).

  b)Strategii de învățare (comune cu alți profesori de la clasă):

- mese rotunde;

- workshop-uri;

- dezbateri- întocmirea planului de intervenţie personalizat;

- interasistențe;

- lucru în echipă;

c)Resurse:

      - site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării;

      - site-educationale;  https://lege5.ro/Gratuit/geztqmrygqza/ordinul-nr-1985-1305-5805-2016-
privind-aprobarea-metodologiei-pentru-evaluarea-si-interventia-integrata-in-vederea-incadrarii-
copiilor-cu-dizabilitati-in-grad-de-handicap-a-orientarii-scolare-si-profe/1 ;

      - pliante/reviste/afișe informative;

       - lucrări de specialitate;

     - materiale didactice adecvate; 

d)Evaluare:

- chestionare;

 - fise de constatare, pe baza observarii sistematice;

- portofolii cu produsele activităților.