Ics 91.020 IRS STANDARD. ROMAN SR 6819 August 1997 Indice de clasificare G 54 Alimentari cu apa ADUCTIUNI Studii, prescriptii de proiectare si de executie Water supplies Water mains Studies, design and execution specifications Alimentations en eau Aductions. Etudes, prescriptions en vue de I’établissement de projet et ’éxecution APROBARE Aprobat de Directoru! General al IRS la 20 noiembrie 1996 Iniocuieste STAS 6819-82 CORESPONDENTA La data aprobirii prezentului standard nu exist nici un standard international sau european care si se refere la acelasi subiect, On the date of this standard approval there is no International or European Standard dealing with the same subject A la date d’approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme Internationale ou Européenne traitant du méme sujet DESCRIPTOR! TIT - | Alimentairi cu apa, ap potabild, proiectare, prescripsie INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J-L.Calderon 13-70201, Bucuresti 2 TP(401) 2107401;(401) 2113296; TF (401) 2100833. 11 patol &prezentli tanderd In vice publics gi prin orice procedeu (lection, co} eat Interis8 dao exist cord svi al IFS. ©1RS —Reproducerae sau utizrasIntar re, fatocopere, mirofiva Ref.: SR 6819:1997 Edijia a 3-aPREAMBUL Prozentul standard lalocuiegte STAS 6819-82, a stondarduiui a fost elaborats tn anul 1973 gi sa raviuit In anu! 1982 prin revizuiea STAS 6819-82 s-2u facut urmatoarsle modifi: rae reniul 60 aplicare al standardul la aducyiunite penury aimentae, oe Es yungandu-se fa spitarea ta uansportl apa minerale pentru cure intrnd cay Woburciee ‘avand un specific deosebit; anlicares lo vanspetjerie standarduli la conduetole din materiale nok (potietien’ de Tnalta densitate, font® Bes Dotester! armati cu fibre de stcld gi insertie de nisip ete: ucts oor pravedorie standardului cu prevederile SR 4163-1, 2, 3+ 1 $a tnlocuit fonta cenusie cu fonta ductssh 6819 1 GENERALITATI 1.1 Obiect gi domeniu de aplicare Prezentul standard stabilagte prescripile referitoare la studile necesare pentru slaborarea_proiectelor, prescriptille de proiectare gi de executie privind aductiunile pentru alimentarea cu ap& a localitsyilor, zonelor industriale gi unitasilor agrozootehnics Aductiunite sunt constituite dintr-un ansamblu de constructii si instalayi care asigur’ transportul apei Intre obiectele principale ale sistemului de alimentare cu api situate In amonte de reteaua de distributie. Prevederile prezentului standard nu se refert ta aductiunile pentru apa mineral pentru cura intern sau Imbut 1.2 Clasificare Aducsiunile pot fi: = eu nivel liber: apeducte inchise sau deschise; = sub presiune: conducte cu functionare gravitationalé sau prin pompare. 1.2.1. Aductiunile de apa potabild se realizeaz8 numai in canalele Inchise sau conducte etange. 1.2.2. Pentru aductiunile de ap’ nepotabild se pot utiliza canale deschise, dac8 pe timp friguros se realizeaz8 (© functionare sigurd in conditii economice. 1.3. Terminologie ‘Termeni folosi in prezentul standard sunt conform STAS 10898, 1.4 Referinge STAS 404/1-87, ‘Tevi din ofet f8r8 sudurd, laminate la cald STAS 404/3-87, STAS 5301/1-87, evi din ofel fard sudur’, trase sau laminate la rece STAS 630/3-87, evi din ofel far’ sudur’, trase sau laminate la rece, pentru temperaturi dicate Dimensi piese de leg&tur’ 51 accesori de font® ductilé si imbindrile lor la regelele de ap3. Conditi si metode de incercare SR EN 545:1996, STAS 1342-91, ‘Apa potabils SR 1349-1:1995, ‘Alimentari cu ap8. Determinarea cantit&tilor de ap8 potabild pentru localit3yi STAS 1478-90, Instalati sanitaro, Alimentare cu ap’ la constructiicivile industriale. Prescripti fundamentale de proiectare STAS 1743/2-90, “Tubut $i plese de lagSturd din gresie ceramic’. Tuburi. Forme gi dimensiuni STAS 3221-86, Poduri de gosea. Convoaie tip si clase de inc&rcare SR 4163-1:1995, ‘Alimentari cu apa, Regele de distributie. Prescriptiifundamentale de proiectarSR 6819 SR 4163-2:1996, nent&ri cu apa. Rejele de distribute. Prescripyi de calcul SR 4163-3:1995, Alimentari cu apa, Reyele de distributie, Prescrintit de executie si exploatare STAS 4273-83, Constructiihidrotehnice. Incadrarea tn clase de important’ STAS 6054-77, ‘Teren de fundare, Adancimi maxime de Inghes. Zonarea teritoriului Republic Socialiste Romania STAS 6675/1-92, ~~ __Tevi din policlorura de vin neplastifiats. Condit tehnice generate de calitate STAS 6675/2-92, ‘evi din polictorur’ de vinil neplastifiat’. Dimensiuni STAS 7039/1-81, Tubuti de presiune din beton precomprimat. Tipuri STAS 7039/2-83, Tuburi de presiune din beton precomprimat, Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat STAS 7656-90, evi din oel sudate longitudinal pentru instal ‘SR EN ISO 9001:1996 Sistemele calitsti, Model pentru asigurarea calittii In proiectare, dezvoltare, productie, montaj si service STAS 9312-87, ‘Subtravers8ri de c&i ferate si drumuri cu conducte, Prescripti de proiectare STAS 9530-80, ‘Tuburi din beton armat pentru conducte f8r3 presiune. Condit tehnice generale de calitate STAS 9570/1-89, Marcarea si reperarea rejelelor de conducte i cabluri tn localitasi SATS 10101/0A-77, Actiuni in construct. Clasificarea gi gruparea actiunilor pentru construct civile 1 industriale STAS 10101/1-78, ‘Actiuni in construct. Greutai tehnice gi Inc’rcari permanente STAS 10617/2-84, ‘evi din polietilend de inaltd densitate. Dimensivni STAS 10898-85, ‘Aliment&ri cu apa $i canaliziri. Terminologie 'STAS 12400/1-85, Constructi civle $1 industriale. Performante in constructii. Notiuni si principi generale STAS 12400/2-88, Construcfi civile $1 industriale. Performante tn constructii. Mod de exprimare 2 performantelor cldirit in ansamblu 2. PRESCRIPTII PRIVIND STUDIILE NECESARE 2.1 Pentru elaborarea proiectelor de aductiuni sunt necesare studi topogratice, geologice, geotehnice $i hidrochimice. 2.2 Nocesitatea, amploarea 51 gradul de aprofundare a studilor pentru diverse faze de proiectare se stabilesc 0 cAtee proiectant, tn colaborare cu unitatile care Intocmesc studille respective, In raport cu marimea si importanta sistemului de alimentare cu ap’ urmatoarele planuri, la scBri convenabile gradului de 2.3. Studile topograt detaliore cerut prin tems: planul de situatie al traseului ales, care trebuie $8 1¢ trebule 88 pun’ Ia dispoz 12 ca poritie, forma si dimensiune toatesR 6819 Particularitaile planimetrice si atimetrice ale terenului, precum si acoperites lui; Planul de amplasament al diferitelor obiecte, care trebuie s3 rede In mod det ccuprinse in planul de situatie: Profile transversale prin albii, maluri, versanti, c3} de comunicagie de pe traseu; ~ releveele constructilor aflate in ampriza lucrasilor aductiuni: eladiri, podurl, cans Materializarea pe teren a punctelor topografice tebuie sa fie astfel realizatd, Incat la executie 88 se asigure 0 aplicare corecta a proiectulul iar ulterior £8 permita reperajul ridicdrilor de deta, ‘elementole de teren ‘conducte, cabluri 2.4 — Studile geotogice si geotehnice trebuie s8 furnizeze date cu privire la: + stabilires generald a terenului; + stabilirea terenului de fundatie; + principalele caracteristici tizico-mecanice ale pimanturlor; + nivelul apelor subterane si aprecierea afluxului de apa in transee; intluenta eventualelor pierderi de ap asupra stabilitayii terenului 2.5 Studille hidrochimice trebuie s& precizeze: + agresivitatea apei transportate agresivitatea apei subterane; ~ agresivitatea terenului de fundare fay de materialele aductiuni + rezistivitatea terenului 2.6 — Studile necesare la traversari si subtraversiri de cursuri de ap& se Intocmesc In conformitate cu ‘eglementarile tehnice in vigoare pentru proiectarea podurilor 3 PRESCRIPTII DE PROIECTARE 3.1. Prescripsii generale do la 2.1 din SR 4163-1 in ceea co La proiectarea aductiunilor de apa trebuie s8 se tind seama de prever priveste: + asigurarea exigentelor de performange In constructii, conform STAS 12400/1, 2; + Incadrarea in clase de importang3, conform STAS 4273; + asigurarea calitatii apei transportate, conform STAS 1342. Documentatia de executie a unei aductiuni de ap’ trebuie s8 canting elementele necesare realizBrii ei, dar cel Putin urmtoarele: + planul de situatie cu reprezentarea traseul ~ profilul in tung at traseului; + profile transversale caracteristi + detalii de executie pentru constructile $1 + caiete de sarcini pentru executia aductiunilor, pozarea conductelor, probe de presiune, receptie, masuri de protectia muncii ete. + calculul de dimensionare a aductiuni = misurile de realizare a protectiei sanitare, conform reglementérilor specifice In vigoa Continutul fazelor de proiectare se va pune de acord cu reglementérile tehnice in vigoare. 3.2 Prescripsii privind traseul aductiunilor de ap& 3.2.1 Traseul aductiu © tn cadrul schemei de alimentare cu ap8, corelat cu prevederile planuritor de Uurbanim general (PUG) si ale planurilor de urbanism zonal (PUZ). Nu se admit constructii pe traseul aducyiunii sau In zona de protectie sanitart 3.2.2 Aductiunile se realizeaz8, de reguli, cu un singur fir. In cazuri justificate, se pot adopta si aductiuni duble, fiecare fir dimensionandu-se la 0,5 0. La aductiunite cu doua fire se realizeaz3 bretele de legStur8 al c8ror numar se stabileste pe baza unui calcul tohnico-economic.SR 6819 3.2.3 Aductiunile se amplaseazd corelat cu retelele ediltare subterane gi a 2on8, jane, existente sau proiecta 3.2.4 Aductiunile se amplaseazd de regula asttel + pe tn traseu cat mai scurt: in terenusi stabile, c8t mai putin accidentate gi cu o apresivitate redusa fat de materialul conductei: + In vecinatatea drumurilor existente sau proiectate, in afara parti carosabile Se evita amplasarea conductelor tn terenuri mlastinoase sau cu capacitate portant’ redusa; In cazul ctnd nu 0 pot evita trebule uate mAsuri speciale in conformitate cu recomandasile studilor geotehnic in cazul amplasarii conductelor In terenuri sensibile la umerire sau cu umflii gi contractii mari, se procedeaz® conform raglementrilor tehnice in vigoare, pentru aceste terenut 3.2.6 Traseul aductiunilor in planut de situatie, se materializeaza prin: distantele fat3 de bornele topometrice sau alte repero stabil + unghiurile intre aliniamente gi elementele de trasare a curbelor; distantele fata de constructile si instalatile proiectate gi existente; + kilometrajul in tungul lu In profitul longitudinal se indica: ~ materialul si dimensiunile conductelor gi canalelor, clasa de presiune; = cotele sapaturi; = cotele axului conductelor sau al radierului canalului + linia piezometricd cu cote in punctele caracteristice; + presiunile de probs; + pantele sapaturii pe tronsoane; = pozita instalatilor si a constructillor aferente aductiunii + pozifia lucrarilor subterane existento pe trasou. 3.2.6 Conductele de aductiune se pozeaz’ de reguld subteran, cu 0 acoperire de pimant cel putin egals cu adancimea de inghet din zon’, conform STAS 6054. Adancimea de pozare a conductelor se stabileste finandu-se seama gi de ‘material tubular folosit. somandarile producatorilor de 3.2.7 Modul de pregatire a patului de pozare a canductelor gi tehnologia de umpluturd se indic& de c&tre proiectant, functie de caracteristicile terenului de fundare gi de materialul tubular folosit. 3.2.8 Pozarea aductiunilor tn tunele sav in galeri Impreund cu alte retele, se poate face tn cazurijustiicate + caracteristicile geologice si geotehnice ale terenului; + solicitarile exterioare; = presiunea apei din interior = caracteristicile fizico-chimic = pericolul de coroziune; - condiile speciale impuse de siguranga aliment3ril folosinjelor gi debitul necesar in caz de incendi + condi de executie. apei transportate; ialele tubulare folosite, de regul8, pentru aductiuni sunt cele prevazute In tabelul 1. 's@ pot folosi si alte materiale care au avize conform legislatiei tn vigoare.SA 6819 Tabelul 1 Tipul aduetiunit Materialul tubular Cu nivel liber Sub presiune Beton precomprimat = STAS 7039/1 STAS 7039/2 Polietiond de inaitd densitate | STAS 10671/2 = | Polictorura de vinit STAS 6675/1, 2 STAS 6675/1, 2 Poliesteri armati cu fibre de es = sticl8 cu insertie de nisip Beton armat STAS 9530 = Gresie coramica STAS 1743/2 S - STAS 404/1, 2 STAS 530/1, 3 STAS 6898/1, 2 Otel protejat la int STAS 7656 Font’ ductila - SR EN 545 NOTA In carurijustncatetehnco-sconomic, tuburle pent aduchurle sub presine pot fi foloste gla advctiune ou nivel ther. 3.3.3 Aductiunile cu nivel liber se realizeaz8, de reguld, din canale de beton sau beton armat, fie deschis eacoperite, fie inchise, prin acoperice cu dale demontabile sau fixe 3.3.4 In cazul in care aductiunea de api trece print-o zon’ cu terenuri si ape subterane agresive, care nu poate fi evitatd, se prevede protejarea tuburlor, la exterior, conform reglementatilor tehnice in vigoare si Fecomandarilor producstorilor de tubur 3.3.6 _In cazulin care apa transportatd este agresiva, se prevede protectia interioar& a tuburilor. Este interzis& lor de ofel neprotejate Ia interior, indiferent de calitatea apei transportate. Materialul izolant folosit iotabile trebuie s4 fie avizat de organele sanitare. 3.3.6 Protectia catodica a aductiunii se prevede in conformitate cu reglementirile tehnice in vigoare. 3.4 Prescripfii privind armaturi, aparate $i constructii 3.4.1. Pe conductele de aductiune se prevad, de la caz la caz, urmdtoarel = rabinete de lini, la distante stabilte n functie de gradu! do asigurare al folosingoi de golire a tronsoanelor; i de posibittaile + dispozitive pentru prevenirea gi amortizarea lovituril = aparate pentru masurarea debitului gia presiunii; + compensatoare de montaj; + dispozitive de dilatare, de tasare; = reductoare de presiune Armaturile teebuie s& fie conform standardelor in vigoare sau caietelor de sarcini. In cazul conductelor ingropate, armature gi aparatele de masurat se monteaz’ In constructii vizitabil hidroizolate exterior in cazul terenurilor cu ape subterane, la care accesul se face prin usi sau capace care £3 oats fi Incuiate, 18 Se prevd, de fa caz la caz, urmatoarele construct Presiunii, cu rolul de a reduce In tronsonul aval presiunea apei pans la valoarea 3.4.2 Pe conductele de aduc + camara de limitarsR 6819 admis de materialul conductei: = eamine pentru aeniaturis = Cline ergare pent urile de acces i conducte avand cel putin On 600: guts do acces In caiman oS Smplasoas do prteringS In acelengicBmine eu alte armBturi se condeses ora oe ncora] amplasate pe conduciele sub presiune la schimbarie de sveeh schimbari de ants, cobinote de line, obinete de ramifiaye ete, n cazul In care imbinarile conductetor nu pot Prelua solicitaile care intervin: = masive pentru probe de presiune; donne oe agstur, mn corul adveiunifor cu dou8 sau mai multe fire paralele; distonss intro bretele ise justified prin caleul tehnico-economic. 3.5. Prescripsii privind traversarile 43.5.1. Subwravecstrile de chi ferate i drumuri cu conduete se realizaaz® conor prevederitor STAS 9312. BEd rin care conducta funcyioneazd gravitational st exist posibiraten oe Fr ‘Inchiderea robinetelor de taceanare dela subtraversare presiunea hidrostaticd sBcreascd peste o 162 ‘admisd de materialul conductei, sectionmtakagontiior economici raspectivi, se poate renuna la rbinetele respective 416.2 Traversarea cursurilor de apa se poate ealiza pri: J "Jospendarea de suprastructura unu pod: > conduct’ autoportant * ingroparea sub fundul albiei: to are custinuta fie de cabluri metaice fie de un tabler pe pile si cul (pod apeduct). ‘Atageres solute: da traversare se face pe citer! tehnico-economice tn neta de caract importanta aductiunii 43.5.3. Subtraversarea cursurior de aps se poate face cu acelasi numa ge fre Fa ale aduetiunil, dacd gradul 3.3 gure a folosintel permite aceasta, iar caractristicle cursuui de ap Permit interventii pentru inisturarea evarilr. Pea. ste condi nu pot fi Indeplinite, subtraversarea se realizeaz3 co msl multe fire decat cele alo aac mummarul de fre find stabit pe beza unui caleu tehnico-economie. 3.544 Subtreversile cu dou8 sau mai mult fire se provid Ia capete cu camine de robinete si conducte de legatura inte fire 3.6 Prescripii privind construcfii anexe 3.6.1. In lungu! advetiuni trebuie s8 se sigure spati necesar iterventilor in Caz de avati 3.6.2. In ungul advetiuil se provid puncte do explostare pentru personal de supraveghere si control, arolasate, de regula, Improun’ cu construcile s instaatile aferente ‘aductiunil arate cs coloatare se provld cu lini tlefonic® propre sau statie radio emisie-r2ceP| ‘masura gi control. ras corre aistanta Intre punctele de exploatare sa fle de circa 10 Ker In functie de conditile de amplasare, si cu aparate de 3.7. Prescripfii privind calculul aductiunilor 3.7.1. Caleulul aductiunilor se face po baza urmatoarelor date: inate conform STAS 1343/1, STAS 1478: 1D fezultatele studilor provzute la 2.4; 2.5 $i 2.6 - eeatine de servil 3! varaile de presiune tn diverse situat de function2/e ale conducte je se face pe baza unui calcul tehnico-economi 3.7.2. Prescripil privind caleulul hidraulic inchise sau deschise so dimensioneaz 4.7.2.1 Aductiunile de ap8 functiontnd prin gravitate, cu nivel | In functie de: ~ rugozitatea materialului aductivnit;sh 6819 + panta terenuiui + viteza maxima admis’ tn canal sau conducta. 3.7.2.2 Aducjiunile functionand prin gravitatie, sub presiune, se dimenioneazd In functie de: rugozitatea materialului aductiu = panta piezometrica disponibila maxima; + viteza maxima admis’ in conduct’; = presiunea maxima admis8 tn tuburl In functie de acel 3.7.2.3 Aductiunile functionand prin pompare se dimension $i elemente, la care se ‘adaug’ criteriul diametrului economic. 3.7.2.4 Viteza apei in aductiunile de ap8 brutd trebuie 3 fia de minimum 0,7 mis, ar viteza maxima va fi cea icatd de producstori, 3.7.2.6 Calculul hidraulic al aductiunilor se poate face in conformitate cu pre pot fi folosite si alto pravederi oferite de producStorii conductelor (rugozitatea garantatd pentru pereti gi protectia conductelor) si de diagramele de dimensionare Intocmite pe aceast’ baz3. 3.7.3 escriptiiprivind calculul static 3.7.3.1 Dimensionarea de razistens2 a aductiuniior se face dupa un calcul static prealabil, prin care se stabilesc ‘olcitiile la care sunt supuse elementele de construct. Calculul static se face pentru toate solusile constructive, ‘sau cele uzinate cu diametrul nominal pand la Dn 600. cou tuburi din fonts 3.7.3.2 Caleulul static al aductiunilor ingropate se face ludnd In considerare Incércérile din tabelul 2, grupate conform STAS 10101/0A,SR 6819 Tabetul 2 fe Inctrca tnd ile & neared ee a Indicati de stable 2 inedredror 1_[Presionea verticala @ pamantulai de umpluturs 2 |Presiunea orizontala a pimantuvi do umpluturs |e baza relator de calcul din literatura de fra inebecdei specininate 3._[Presiunea apei subterane asupra conducte 4_| Grevtatea propre @ conductei (Conform caratersticlor condvctei 5 _[Grevtatea apei din conducts 6 _|Incarcari mabile Conform STAS 3221 7 |Greutotea matariaieior afate temporer pe | Conform STAS 10101/1 traseul conductelor @ | Prosiunea iterioara a apei 1, presiunea teoreticd in contr sectuni considerate 9 | Gresterea de presiune datorata lovituri de berbec!™: a) in.cazul puneri in functiune sau opi Pe baza relator de calcu ain ineratura de instolapitor de pompare speciaitate b) in eazulIntrerupe alimentai cu ener electric’ a instalatitor do pompare 70 |For axial datorata presiunt aps ta 102 - 02) schimbarea diametrului conductei Fe GlOt Oa)-e in core: Dy 91D, diametral interior maxim zane cu diametie variable 11 |Forta axiié datoraté presiustapei incotwri |p. mp2 ay 3 in care 12 [Fore axils detorata prosiuni apei asupra | _ siametrul interior al conducte, robinetului sau flange! oarbe cemtimet p__presivnes apei, in bart 13 | Forta wansversalé datoratépresiuni ape in noes coturi eet unde 6 este unghiu la centr at cotuui conduct 14 | Forza axial provocata de variatia de Fe Eaity ~Q)A teriperaturs in care E modula de eastcitate, in kilogram for Aceastl solctare se introduce fn calcul pe centimetru patrat onductelor de ofel sau de poliiorurd de vil |» coefcient de dilatarelinear8: {temperatura de manta, In grade Celsius; {temperatura minima sau maxim in timpul exploatiri, n grade Celsius; ‘A ara secyunitranaversale 2 peretelut Conducts, In centimetpBtrati Pentru ty> ty eorespunde intindere, lar pentru ty< ty corespunde compresiune 15 ie o conductei la transport si | Conform caracteristicllor conduct 76 | Crosterea de presiune fa probares condvctelor | Conform prescriptilor specfice de probare, previzute In protect 1) Se va fine seama de masurile de prevenite gi atenuarea efectotor lovituri de berbec, conform prevederiior “8SA 6819 proiectulul 3.7.3.3 Caleulul static al tronsuanelor de aductiune neingropate, autoportante, pozate in canale, galerii, pe estacade sau la traversari aeriene de v3), cursuri de ap& sau c8i de comunicatie, 88 face tinandu-se seama, dupa car, de incarcatile prevazute in tabelul 2 la nr. crt. 4, 5, 8... 18, precum gi la urmatoarele incarcari: forta axials datoritd presiunii apei asupra mangonului de dilatatie; ‘greutatea hidroizolayel gia termoizolatie frecarea pe reazemele intermedia; frecarea in mangoanele de dilatatie; * greutatea zapezii ‘Greutatea ghetii care se depune pe conduct’; © actiunea static’ si dinamic& a vantului ‘cediri gi tasari de reazeme, * actiunea seismic’. 2.7.3.4 Dimensionarea conductei se face conform reglemantdrilor tehnice in vigoare, finand seama de materialul din care se execut® aductiunes. 3.7.3.5 Pentru conductele metalice neingropate avand cel putin Dn 500 se verific’ si stabiltatea peretelui ‘conductel la voalate, iar la conductele ingropate se ine seama de reducerea eforturilor datorate limitart deformatilor elastice ale sectiunii transversale a tubulu 4 PRESCRIPTIILE DE EXECUTIE La executia aductivnilor de apa se tine seama gi de prevederile SR 4163-3, 4.1. Prescripsii privind execusia transeelor 4.1.1 Executarea sipaturilor, In functie de conditile locale se face in urmBtoarea ordine de refering: mecanizat, semimecanizat, manual 4.1.2. In cazul executarii mecanizate 9 s’paturilor, ulimul strat de (20 ... 30) em deasupra cotei de pozare se sap numai manual, imediat inainte de pozarea tuburilor. 4.1.3 Modul de rezemare a conductel in trangee se stabileste In functie de rezultatul calculului static si de recomandarile producdtorilor de tubur 4.1.4 Litimea trangeelor se indic8 prin proiect in functie de: = diametrul conductei sau dimensivnile canalul = natura terenulul = modul de executie al sépaturilor: * pravederile normelor de protectia munci: + prevederile producatorior. La sapaturile mecanizate unghiul taluzului se stabileste prin studii geotehmnice. 4.1.8. In terenuri seneibile la umezire, terenuri cu pante mari sau cu pericol de lunecare, deschiderea trangeii ‘8 va face pe tronscane scurte de (50 ... 601m, mentinute deschise pe intervale minime de timp. 4.2 Preset privind montarea conductelor 4.2.1 Panta minima pentru montarea conductelor esto de 1 %; In cazuri bine justificate gi tn mod cu totul exceptional se admite panta minim de 0,5 %e. 4.2.2. La intreruperea luerdrilor de montaj, capetele conductei pozate se astupa provizoriu cu capace. 4.3 Prescriptii privind realizarea umpluturilor 4.3.1 Umplerea trangeli, dup’ efectuarea probelor, se face In straturi succesive de pamant in grosi 10 em, bine batut cu maiul, pant la 40 cm peste creasta tubului; peste aceasta inalyime umplerea se poate face gi mecanizat.SR 6819 Umplerea trangeii se face pe baza caietului de sarcini, functie de materialul utlizat si de concitile impuse de producatori 4.3.2 Conducta se acoperd cu pamant lasand libare, pan’ la executarea probelor de la 4,4, imbindrile executate In transee. 4.3.3. So realizeaz’ 0 compactare corespunzdtoara pe toatd suprafaya care reprezinta rezemarea conduct raspectiv pe o inBltime de la fundul gantului de cel putin 0,4 Dn. 4.3.4. In cazul in care exists poricolul ca anole meteorce, colectae accidental in trangeo, 38 doplasoze sou 58 demufeze conducta, se prevede ca executia aductuni s8 se realizeze pe tronsoane do maximum (50 ...60) m, wangeele umplandu-se imeiat dupa pozarea conductei sau se fav alte mBsuri care 83 asigure stabiltatea conductel. 4.4 Prescripsii privind proba de presiune 4.4.1 Verificarea conductelor function’nd sub presiune se face hidraulic. Nu se admite proba de presiune pneumatics. 4.4.2. Pentru conductele care functionesza la subpresiune, probela se fac attt la suprapresiune c3t gi Is 4.4.3. Proba hidraulicd se face pe tronsoane tn lungime de minimum 1000 m ta care sunt montate toate armaturile si la care sunt executate masivele de ancora Umplerea tronsoanolor de prob’ cu apa se face astfel Incdt 52 se asigure completa evacuare a aorului, in conformitate cu reglementirile tehnice in vigoare. Pentru conductele lungi la care diferenjele de cote topografice sunt oan’ la 5 m se recomands ca lungimea maxima a tronsonului de probat s3 fie de (3... 4) km. 4.4.4 Presiunea de proba se stabileste In functie de materialul conductel i recomandarea producstorului, dup’ ‘cum urmeaz3: + pentru conductel 1.5 Prag + pentru onductele din tuburi de beton armat sau precomprimat sau gresie ceramic’, presiunea de proba este presiunea nominal’ pentru care sunt produse tuburile de catre producdtor; = pentru conductele din tuburi de font8 duct sau ofel, presiunea de proba este 2Pregin pentru ‘conductele tn care sunt presiuni de regim mai mari de bari, presiunea de Incercare va Ti de 1,5 Preoim dar cel putin 10 bari Proba pe tronsoane se face astfel ca Pragim Intro capetele tronsonului s& nu fie mai mare de 10 m. presiunea de probs este de din twburi_de polietilens sau policlorura de 4.4.5 Incercarea se considera reusitd dact dupa tecerea intervalului de 1h de la realizarea presiunii de Incercare aratat8 mai sus, sc’derea presiunii In tronsonul incercat nu dep&geste 10% din presiunea de Incercare si nv apar scurgeri vizible de ap3. Pentru conductele din beton precomprimat se va fine seama de efectuarea probelor de presiune gi de raglementarile tehnice tn vigoare. 4.4.6 La conductele de beton armat, Inainte de a trece la proba de presiune se mentine tronsonul de incercare ‘cu.ap3, la presiunea gi timpul stabilit prin reglement&rile tehnice specifice in vigoare. 4.4.7. Probarea conductelor care functioneaza la subpresiune se face la 0 suprapresiune de 3 bari si la un vacuum de 0,7 bari, respectiv o presiune absoluta de 0,4 bari. Incercarea se considers reusitd in cazul cind dup 1h vacuummetrul, respectiv manometrul, indica o variasie a presiunii de maximum 10 mm Hg (0,013 bar ‘aductivnil Inainte de dezinfectarea ei, se efectueaz’ ctati 4.4.8 upd terminarea completd a lucrBrilor de execu © Incercare hidraulic8 general8 pe intreaga ei lungime, in conditile de functionare la parametii pr 4.4.9 La efectuarea probelor de presiune, se iau masurile necesare de protectia muncii pentru personaluf care executd lucrarile. 4.4.10 Presiunea la care s-au facut probole $i rezultatele obfinute se trec In procesul verbal de receptie. -10-SR 6819 4.5 Prescripjii privind spalarea si dezinfectarea aductiunilor 4.5.1. Spalarea aductiunilor se face cu apa avand cel putin caltatea aceleis provazutd @ fi transportata pentru satistacerea nevoilor de apa ale folosinjelor. jn cazul In care adueyiunea transports apd potabild soluyia specificata Ia 4.6.4 va fi preparat8 cu apa rospectiva. 4.5.2. Viteza de spalare trebuie 58 fie minimum 1,5 mis gi nu mai mio& decat viteze de curgere prin eductiune la ragin permanent. 4.5.3 Volumul de ap’ folosit pentru sp3lare va fi cel putin dublul volumului tronsonului 4.5.4 Aducy‘unile pentru transportu! de apa potabild se dezinfecteazd cu ap continand (20 ... 25) mg clor ‘activ; aceasta apa ramane in conduct’ cel putin 24 h. Bupa terminarea spalari este obligatorie efectuarea analizelor fizice, chimice i bacteriotogice. 4.8.5 Aduetiunile ce servesc pentru transportul apei potabile se dau In functiune numai cu avizul organelor sanitare. 5 ASIGURAREA CALITATIL Asigurarea calititi se face conform SR EN ISO 9001 5.1 La conductele sudate se verificd prin sonda} cordoanele de sudura folosindy: de verificare {de exemplu gamagrafie) respectandu-se reglementarile tehnice in vigoare. metode nadistructive 5.2 Verificarea debitelor transportate pe aductiunea ce se receptioneaza se face prin masurarea debitului fa captare sila rezervoare; masurarea pierderilor de sarcins pe un tronson oarecare se face cu manometre din clasa 0,6 de exacttate. Veriticarea debitului de ap& efectiv transportat este recomandat s8 se faci o dati cu spélarea totald a aductiunil 5.3. Parametsi de functicnare se verificd ficandu-se eventuale remedieri, pana la atingerea valorilor prevazute prin proiect. 5.4 Recepjia aductiunilor se face conform caictului de sarcini cuprins in proiectul aductiunii $1 reglementatilor tehnice in vigoare. 6 — PRESCRIPTII FINALE 6.1 Seinterzice realizarea de brangamente direct la aductiunile de ap8. Preluarea apei pentru consumatori ‘se face numal prin intetmediul unor construct de Inmagazinare care s8 asigure compensarea consumului $i $8 foloseasc’ rational presiunea in aductiune. 6.2. In lungul aductiunilor care transport’ apa potabild se iau masuri de protectie sanitar8 prevazute de reglementarile tehnice In vigoare. 6.3 La elaborarea prescriptilor de exploatare se fine seama si de prevederile SR 4163-3. 6.4 Marcarea gi repierarea aductiunilor de apa se face conform STAS 9570/1, astfel: 6.4.1 Aductiunea se marcheaz’ prin plantarea unor borne de reper, In urmatoarele puncte: = la fiecare kilometru; = la lucraile de constructii prevazute conform 3.4.2; = la schimbarile de directie. Pe horne se Inscrie: + simbolul gi codul punctului reperat; + distangele de la bornd la punctul reperat. oxistente. 6.4.3 Bornele se planteazs to locuri usor_vizibile aieMembrii comitetului tehnic CT 186 “Alimentari cu apa gi canalizari", care au participat la elaborarea prezentuiui standard: Presedinte: DI Marian Oproiu Secretar Dna Aura Alpopii PROED-SA Institut de Studi si Proiectare pentru Lueréiri Tehnico Edilitare Reprezentant IRS: Dna Mihaela Udran Membri DI Costin Berevoiant: Regia Generalé de Apa Bucuresti DI Mircea Costache —Ministerui Lucrdrilor Publice $i Amenajéi Teritoriului - Directia Serviciilor de Gospodsrie Comunala DI Valentin Chercea__Ministerul Apelor, Padurilor i Protectiei Mediului -Departamentul Apelor DI Gheorghe Ghiocel_CNPDA - Comitetul National al Producstorilor si Distribuitorilor de Apa DI Victor’ tanuli Universitatea Tehnic’ de Constructii Bucuresti - Facultatea de Hidrotehnic& DI Alexandru lonescu SC “Inginerie Urbana” SA DI Gheorghe Moraru SC "SETA" SA DI Costic’ Murgociu SC "EDIL-PROIECT" SA DI Viadimir Rojanschi {CIM - Institutul de Cercetari si de Inginerie a Mediutui Di Leonte Simionescu PROED-SA Institut de Studii si Proiectare pentru Lucrari Tehnico Edilitare DI Vincentie Schiopu. ~AQUAPROIECT-SA Anteproiectul de standard @ fost elaborat de di Isac Juster de la PROED-SA. Un standard roman nu confine neaparat totalitatea pre standardului sunt rspunzitori de aplicarea corect’ a acestui Este important ca utilizatorii standardelor romane 3 se asigure c& sunt in posesia ultimei editii gi a tuturor modificarilor. {Informatiile reteritoare ta standardele romane (termenul de incepere a aplicarii, modific&ri ete.) sunt publicate ‘tn Catalogu! standardelor romane gi in Buletinul Standardiz&ri Jerlor necesare pentru contractare. Utilizator Modific&ri dup’ publicare A Nr. modificdrii Buletinul Standardizarii Punctele modificate Nr/an LEI 1120