Francesco Algarotti

Contele Francesco Algarotti (11 decembrie 1712 - 3 mai 1764) a fost un

polimat venețian, filosof, poet, eseist, anglofil, critic de artă și colecționar de artă.
A fost un om cu cunoștințe largi, un expert în newtonianism, arhitectură și operă.
Algarotti s-a născut la Veneția ca fiu al unui negustor bogat. Tatăl și unchiul său
erau colecționari de artă. Spre deosebire de fratele său mai mare Bonomo, el nu a
pășit în companie, ci a decis să devină autor. Francesco a studiat științele naturii și
matematica la Roma și Bologna sub conducerea lui Francesco Maria Zanotti și în
1728 a experimentat optica. (Zanotti a devenit un prieten bun de-a lungul vieții.) A
fost educat în Veneția natală la Roma și Bologna. Algarotti a plecat în Italia și și-a
terminat („Newtonismul pentru doamne”) o lucrare constând în informații despre
astronomie, fizică, matematică, femei, știință și educație.

Newtonianismul pentru femei al lui Francesco Algarotti sau dialogurile despre

lumină și culori (1737) a fost un best-seller din secolul al XVIII-lea. A fost, de
asemenea, unul dintre principalele canale prin care ideile newtoniene au ajuns la
publicul larg din Europa continentală. Cartea a oferit o descriere a unor
experimente ale lui Newton cu privire la natura luminii și a culorilor sub forma
unui dialog elegant între un cavaler și o marchiză . A devenit foarte popular și a
jucat un rol semnificativ în introducerea ideilor lui Newton publicului larg din
Europa continentală.

În 1762 Algarotti s-a mutat la Pisa, unde a murit de tuberculoză. Frederick cel
Mare, care de mai multe ori avea nevoie de Algarotti pentru a scrie texte în latină,
a trimis un text pentru un monument în memoria sa de pe Campo Santo.