A urmat şcoala primară la Humuleşti, Broşteni şi Târgu Neamţ.

La Humuleşti a urmat între 1846-

1848 şcoala de pe lângă biserică unde l-a avut dascăl pe bădiţa Vasile (Vasile al Iloaiei), cel luat cu
arcanul la oaste. În 1848, mama sa l-a încredinţat pe el şi pe fratele său mai mic, tatălui ei, bunicul
lui Ion Creangă pentru a-l duce la Broşteni pe Valea Bistriţei şi a-l înscrie la şcoala de acolo unde
era profesor N. Nanu. Între 1853 şi 1854 a fost înscris cu numele de Ştefănescu Ion la Şcoala
Domnească de la Târgu Neamţ, peste apa Ozanei, unde l-a avut ca profesor pe Isaia Teodorescu
(eroul din Popa Duhu).

Din dorinţa mamei sale de a-l face preot s-a numărat între 1854 şi 1855 printre elevii Şcolii
Catihetice din Fălticeni condusă de N. Conta, după desfiinţarea căreia a trecut la Seminarul Teologic
de la Socola - Iaşi. În 1859 s-a căsătorit cu Ileana, fata preotului Ioan Grigoriu de la Biserica
Patruzeci de Sfinţi din Iaşi şi a fost hirotonit diacon al acesteia în acelaşi an la 26 decembrie.

S-a înscris, în 1864, la Şcoala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi pe care a absolvit-o clasându-
se pe locul întâi. Remarcat de directorul şcolii, Titu Maiorescu, din anul al doilea a fost numit
institutor la şcoala primară nr. 1 din Iaşi de la biserica Sfinţii Trei Ierarhi, dedicându-se apoi
activităţii pedagogice. La catedră a dovedit calităţi remarcabile: s-a preocupat să dezvolte spiritul de
observaţie al copiilor şi să lege conţinutul lecţiilor de viaţă, de preocupările şcolarilor.

La 10 octombrie 1872, în urma unor neînţelegeri, a fost exclus definitiv din monahism. Creangă a
fost reprimit post-mortem în rândul clerului, ca diacon, în anul 1993. În 1875 l-a cunoscut pe Mihai
Eminescu prin intermediul căruia a luat contact cu Societatea Junimea. În paginile Convorbirilor
literare i-au apărut majoritatea povestirilor. A mai publicat şi în alte periodice ale vremii: Albumul
macedo-român, Almanahul României June.

A colaborat cu alţi institutori la elaborarea a patru manuale şcolare. În august 1868 a elaborat
manualul şcolar Metoda nouă de scriere şi citire pentru uzul clasei I primare în colaborare cu C.
Grigorescu, G. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu şi A. Simionescu. În 1871 apare manualul
Învăţătorul copiilor - carte de citit în clasele primare de ambele sexe cu litere, slove şi buchi,
cuprinzând învăţături morale şi instructive în colaborare cu C. Grigorescu şi V. Răceanu, iar în
1876 apare "Povăţuitoriu la citire prin scriere după sistema fonetică în colaborare cu Gh.
Ienăchescu. În 1879 apare Geografia judeţului Iaşi de V. Răceanu, Gh. Ienăchescu şi Ion Creangă.

Din 1883 Ion Creangă s-a aflat în concediu medical din cauza epilepsiei, boală de care a suferit şi
mama sa. La 15 iunie 1889 a aflat din ziare despre moartea poetului Mihai Eminescu cel cu care a
legat cea mai frumoasă prietenie din istoria literaturii române. A murit în urma unui atac de epilepsie
în noaptea de ajun a anului 1889 când se afla în casa sa din cartierul Ţicău, după ce petrecuse seara
de ajun împreună cu profesorul Drăghici şi primise colindătorii. Înmormântarea a avut loc la
cimitirul Eternitatea din Iaşi.