ORGANIZAREA

Egiptul Antic
Faraonul era monarhul absolut al țării și, teoretic, deținea controlul complet al
terenurilor și resurselor  Egiptului.
Regele era comandantul militar suprem și șef al guvernului.
Al doilea la comandă era vizirul, care avea rol
administrativ, care acționa în calitate de reprezentant al regelui și
coordona inspecția terenurilor, trezoreriei, proiectelor de construcție, a
sistemului juridic și al arhivelor.
La nivel regional, țara a fost împărțită în 42 regiuni
administrative numite nome, fiecare guvernată de un nomarh.

Roma Antică
Societatea romană era formată din patricieni și plebei.
Aceasta era condusă de adunarea poporului, rege și senat.
Regele era un magistrat numit pe viață având atribuții de șef
militar, șef suprem al religiei , judecător suprem și atribuții de ordin
administrativ.

Senatul controla activitatea adunărilor, numeau un dictator

care avea puteri absolute timp de 6 luni și nu răspundea ulterior
pentru acțiunile sale. Acesta era format din șefii ginților. Avea ca
atribuții să confirme hotărârile adunării
poporului.

Grecia Antică

Prima formă de guvernământ a orașelor grecești a fost monarhia.

Regele conduce orașul, comandă armata, judecă cazurile civile.
Acesta este asistat de un consiliu compus din capii familiilor nobile și
de sfatul bătrânilor.
Sparta era condusă de doi regi, fiind singura excepției făcută.
Forma monarhică de guvernare este treptat înlocuită de cea a
aristocrației formată din marii proprietari de pământ. Două state fac
excepție: Epirul și Macedonia.