Pericolele chimice din alimente –biotoxine

http://en.wikipedia.org/wiki/Toxin
http://nfrd.teagasc.ie/doc_main.asp?DocID=75
http://www.tratament.org/forum/viewtopic.php?
p=39&sid=2e7f09ec35b8d2d1dcf283b4d0f4aafc
http://www.ansvsa.ro/?pag=375
Biotoxinelor

Toxine produse de microorganisme sunt factori de virulenţă importanti responsabile pentru

patogenitate microbiene şi / sau a evaziunii gazdă răspunsului imun [7].

Biotoxinele variază foarte mult în scop şi mecanism, şi poate fi extrem de complexe (veninul de
melci con conţine zeci de proteine mici, fiecare direcţionarea pe un canal specific nerv sau
receptori), sau proteine relativ mici.

Informaţii referitoare la testarea biotoxinelor în cadrul zonelor clasificate în Irlanda de Nord.

Nivelurile maxime permise de biotoxine în fructele de mare sunt după cum urmează:

* PSP: 80 de grame micrograms/100

* ASP: 20 micrograme / grame
* DSP: DSP nu trebuie să fie prezente

Biotoxine se referă la faptul că gamă largă de substanţe toxice produse de ciuperci (micotoxine),
fitoplancton (phycotoxins) şi plante (anti-substanţe nutritive).
Micotoxine

Micotoxinele pot fi produse de anumite ciuperci (Aspergillus, Penicillium, Fusarium), în condiţii

speciale, atât pe plante în timpul creşterii cât și în plante depozitate după recoltare.
Micotoxinele pot fi extrem de toxice şi sunt de interes atât în alimentaţia umană şi hrana pentru
animale. Apariţia de micotoxine în alimente pe bază de plante, cum ar fi cereale, nuci, fructe,
depinde de creşterea economică şi condiţiile de păstrare a culturilor. Unele dintre micotoxine
principale de îngrijorare sunt aflatoxinele (B1, B2, G1, G2) în produse alimentare, cum ar fi nuci,
fructe uscate, condimente şi porumb, şi metabolitul aflatoxina M1 în lapte şi produse lactate,
ochratoxina A din cereale, cafea şi băuturi , zearalenonă şi tricotecene în sectorul cerealelor, şi
patulină în produsele Apple. Condiţii speciale au fost specificate pentru produsele alimentare
importate din ţări terţe care pot fi contaminate cu aflatoxine. Aceste condiţii sunt stabilite prin
Decizia Comisiei 2006/504/CE şi de modificare a Regulamentelor Deciziei 2007/459/EC, Decizia
2007/563/EC şi Decizia 2007/759/EC.

Nivelurile maxime au fost stabilite de legislaţia UE pentru aflatoxine micotoxine, ochratoxină A,

patulină şi a toxinelor de Fusarium (Regulamentul Comisiei 1881/2006/EC). Substanţial mai
reduse niveluri maxime au fost stabilite pentru micotoxine în produsele alimentare pentru sugari
şi copii, reflectând toxicitatea cronică a acestor substanţe. Prelevarea de probe de produse
alimentare pentru a obţine un eşantion reprezentativ este deosebit de dificilă pentru micotoxine
din cauza distributia inegala a micotoxine în cultură sau a produselor alimentare în vrac.
Cantitățile și condițiile pentru prelevarea de probe şi analiză sunt reglementate de Regulamentul
Comisiei 401/2006/EC.
Ficotoxinele

Ficotoxinele, produse de mai multe specii diferite de fitoplancton, sunt grupate în funcţie de
efectele lor toxice, cum ar fi paralitic (PSP) toxine (de exemplu, Saxitoxin), diareic (DSP) toxine
(de exemplu, acid ocadaic), (ASP) toxine (de exemplu, acid domoic ), precum şi alte toxine, cum
ar fi azaspiracidul. Ficotoxinele, în cazul în prezent, se pot acumula în filtru-hrana crustacee, cum
ar fi midii, scoicile, stridiile şi scoici. Din cauza efectelor toxice acute cauzate de Ficotoxins,
legislaţia europeană a stabilit niveluri maxime pentru unele dintre aceste toxine în ţesuturile
comestibile; Directiva Consiliului 91/492/CE precizează 0.8 ug / g pentru toxinele PSP şi Decizia
Comisiei 2002/226/EC specifică 20 ug / g pentru toxina ASP, acid domoic. Test biologic mouse-ul
este metoda recunoscută standard pentru a stabili dacă fructele de mare sunt potrivite pentru
consumul uman. Cu toate acestea testele screening şi testele de confirmare au evoluat, ajungând
să inlocuiască biotestul definitiv și metodele cantitative de analiză.

Aflatoxina

O abordare stiintifica a aflatoxinei o defineste ca fiind toxina produsa de sporii ciupercilor din genul Aspergillus
flavus si Aspergillus parasiticus. Pe intelesul omului de rand, aflatoxina este o toxina produsa de mucegaiuri
care poate cauza afectiuni hepatice ce pot ajunge pina la cancer hepatic. Aceasta este toxica, carcinogenica,
mutagenica, imunosupresiva. Fungii care produc aflatoxina cresc pe arahide, fistic, migdale, castane, nuca de
cocos, cereale(porumb, orez, griu), condimente (piper negru, coriandru, chili), seminte de floarea soarelui,
bumbac, soia, fasole. Laptele poate fi contaminat, de asemenea. Food and Agriculture Organization (FAO)
apreciaza ca 25% din culturile de cereale mondiale sunt contaminate cu aflatoxina.
Intr-un studiu numit "Siguranta alimentara", publicat in urma cu cativa ani in colectia franceza "Stiinte si tehnici
alimentare", se arata ca Romania se afla printre tarile infectate cu microtoxine. Din produsele autohtone
analizate de francezi, jumatate erau infectate cu
substante cancerigene de tip "aflatoxina". Romania a fost monitorizata mai bine de 6 ani, din moment ce
capitolul referitor la tara noastra se numea "Studiile Dutton - 1996".
Efectele acestei toxine asupra omului sunt dificil de stabilit. Cazurile din literatura de specialitate arata ca
ingestia unei mari cantitati de aflatoxina produce intoxicatie acuta si leziuni toxice hepatice. In prezent este
precizata doza de aflatoxina de la care alimentele ar trebui retrase de la consum. La institutul de tehnologie din
Massachusetts s-a evidentiat ca expunerea la aflatoxina poate duce la cancer de ficat datorita capacitatii
aflatoxinei de a produce ADN alterat. S-a descoperit de asemenea ca aceasta produce necroza acuta, ciroza si
carcinom hepatic la multe specii de animale, nicio specie de animale nefiind rezistenta la actiunea toxica a
aflatoxinei, de aceea este logic sa presupunem ca efectele sunt asemanatoare si la om.Pentru a ne da seama cat
de periculoasa este aceasta toxina, arhivele arata ca in urma cu cativa ani 397 de persoane au fost afectate de
aflatoxinoza acuta in India dintre care 108 au decedat.Simptomele au fost: febra, icter edem al membrelor,
tumefactie hepatica, varsaturi dureri.
Interesant este ca la noi nu s-au facut asemenea studii si nu a fost oferit opiniei publice niciun detaliu despre
legatura dintre alimentele de pe piata romaneasca si aflatoxine. Tot ce stim despre hrana existenta pe piata
noastra stim tot de la occidentali, care spun ca cel putin jumatate din hrana pe care o punem zilnic pe masa
contine substante cancerigene. De asemenea in 2004 a fost un imens scandal legat de importarea unui lot de boia
de ardei (paprika) din Ungaria, infectat cu aflatoxina. Produsul a fost retras imediat de pe piata, dar nimeni nu a
fost sanctionat,cazul fiind musamalizat cu multa iscusinta.
Ceea ce este mai grav insa, este ca institutiile abilitate din tara noastra se afla abia in faza de negare. Gheorghe
Mencinicopschi, directorul Institutului pentru Cercetari Alimentare si membru al Comisiei Nationale pentru
Securitate Biologica declara: “Datele sunt corecte, dar nu este adevarat că în Romania nu exista o preocupare in
acest sens. Exista o legislatie adaptata la cerintele europene în domeniu si institutii abilitate care se ocupa de
securitatea alimentara. E adevarat insa ca pentru aplicarea masurilor legale va mai trece un timp, din lipsa de
bani şi infrastructura”. Din aceasta declaratie ne inspaimanta cel mai mult faptul ca e cale lunga de la existenta
legislatiei si a institutiilor pana la aplicarea unor masuri concrete.
In alta ordine de idei, in aceasta luna Comisia Europeana a inregistrat pe durata a doar sapte zile sase virusuri
provenite din alimente. Aflatoxina, micotoxinoza si salmonella sunt bacteriile in cauza, potrivit datelor furnizate
de Sistemul de Alerta pentru Alimente si Furaje European. Aceasta alerta obliga industria alimentara din
Uniunea Europeana sa continue reformele in ceea ce priveste siguranta alimentara.
Ce este aflatoxina?
Aflatoxina este o toxina produsa de mucegaiuri si poate cauza afectiuni hepatice care pot ajunge
pina la cancer hepatic.

Fungii care produc aflatoxina cresc pe arahide, fistic, migdale, castane, nuca de cocos,
cereale(porumb, orez, griu), condimente (piper negru, coriandru, chili), seminte de floarea
soarelui, bumbac, soia, fasole. Laptele poate fi contaminat. de asemenea.
Aflatoxina este o micotoxina produsa de 2 tipuri de fungi: Aspergillus flavus and Aspergillus
parasiticus. Aspergillus flavus se intilneste cind anumite cereale sunt crescute in anumite conditii.
Fungii apar in sol, vegetatie in putrefactie, fin, cereale, la umezeala si temperatura inalta.

FAO apreciaza ca 25%din culturile de cereale mondiale sunt contaminate cu aflatoxina.

Sunt mai multe tipuri de aflatoxina. Aflatoxina B1 este cea mai toxica din cele 18 tipuri de
aflatoxine identificate. Aflatoxina M1 este metabolitul aflatoxinei B1 gasit in laptele animalelor ce
au consumat furaje contaminate cu aflatoxina
Aflatoxina a fost recunoscuta in 1960 cind un numar mare curcani au murit in UK datorita
metabolitului toxic gasit in arahidele infectate cu Aspergillus flavus cu care erau hraniti curcanii.

Proprietati:

Aflatoxina este toxica, carcinogenica, mutagenica, imunosupresiva.

Efecte asupra animalelor (sunt functie de doza)

Vite
-anorexie, leziuni hepatice, renale, imunodepresie

Pasari de curte
-scade abilitatea pasarilor de curte de a tolera stresul si alte boli prin inhibitia imunitatii,
cresterea sensibilitatii la infectii ca salmoneloza, incetinirea cresterii, producerea unor oua de
mici dimensiuni, hipocoagulabilitate sanguina cauzatoare de hemoragii masive, leziuni hepatice.

Porci

-leziuni hepatice, avort , deces

Oi, capre
-anorexie, depresie, stare de slabiciune, lentoare motorie, anemie, leziuni hepatice

Cai
-colici, tulburari neurologice paralizii, afectarea fertilitatii, hipersensibilitae, deces,

Oameni

Efectele sunt dificil de stabilit.

Cazurile din literatura de specialitate arata ca ingestia unei mari cantitati de aflatoxina produce
intoxicatie acuta, leziuni toxice hepatice. In prezent este precizata doza de aflatoxina de la care
alimentele ar trebui retrase de la consum, alimentele find verificate de catre unii producatori.

Aflatoxina existenta in sporii de A. flavus produsa de porumbul infectat cu acest fung se

regaseste in praful degajat in timpul incarcarii si transportului de porumb.

Inhalarea prafului contaminat cu aflatoxina poate cauza dispnee, wheezing, tuse, febra.
Efectele primare sunt alergice iar cele tardive toxice

La institutul de tehnologie din Massachusetts s-a evidentiat ca expunerea la aflatoxina poate

duce la cancer de ficat datorita capacitatii aflatoxinei de a produce AND alterat..

Aflatoxina produce necroza acuta, ciroza si carcinom hepatic la multe specii de animale, Nici o
specie de animale nu este rezistenta la actiunea toxica a aflatoxinei, de aceea este logic sa
presupunem ca efectele sunt asemanatoare si la om.

Animalele raspund functie de susceptibilitatea lor la efectele acute si cronice ale aflatoxinei.
Toxicitatea poate fi influentata de virsta, stare de sanatate si nutritie, metabolism si alti factori de
mediu, doza si durata expunerii. Aflatoxin B1 este carcinogenetic la multe specii, primate, pasari
pesti, iar la fiecare specie prima tinta este ficatul.

397 persons au fost afectate de aflatoxinoza acuta in India din care108 persoane au decedat in
urma ingestiei 55 ug/kg corp de aflatoxin pe zi pentru un numara de zile nedeterminat.
Simptmele au fost: febra, icter edem al membrelor, tumefactie hepatica, varsaturi dureri.

Examenul histopatologic a evedentiat fibroza periportala si hemoragii gastrointestinale

Efectele pot fi clasificate in

-Primare, aflatoxicoza acute, cind se consuma doze moderate-mari de aflatoxina, hemorahii,

edem, alterarea digestiei, absorbtiei, metabolismului , necroza acuta hepatica,

-Secundare , aflatoxicoza cronica , in urma consumului repetat de doze moderate.

Efectele sunt subclinice si greu de recunoscut dar studii epidemoilogice din Africa si Asia desud-
est arata o corelatie intre carcinomul hepatic si aflatoxina. Frecventa bolii nu este cunoscuta in
tarile vestice

In Rominia,un studiu francez arata ca 50% dintre alimente sunt contaminate cu aflatoxina. In
tarile dezvoltate se determina contaminarea aimentelor prin diverse procedee. Cei din taile
nedezvoltate sunt f expuse. In present in tara noastra au fost emise reglementari legislative in
legatura cu acesta problema

Aflatoxina nu se inactiveaza pri procedee termice de preparare a hranei

Diagnostic al bolii la om

Aflatoxicoza umana a fost rar raportata, asemenea cazuri nefiind prea des recunoscute.
Aflatoxicoza poate fi suspectata cind evolutia unei boli are urmatoarele caracteristici:

* Cauza nu este clarificata

* Afectiunea nu este transmisibila
* Tratamentul medicamentos nu are efect
* Evolutia poate fi sezoniera
* Sindroamele se asociaza cu consumul anumitor alimente.
* Expunere la alimente contaminate

Examene pentru determinarea micotoxinelor

Determinarea reziduurilor de micotoxine din furaje prin CSS ,Determinarea reziduurilor de
micotoxine din produse alimentare prin CSS ,Determinarea reziduurilor de micotoxine prin Elisa
cu purificare pe coloana de imunoafinitate ,Determinarea reziduurilor de micotoxine prin Elisa
fara purificare ,Determinarea reziduurilor de micotoxine prin Elisa identificare rapida
,Determinarea reziduurilor de micotoxine prin CSS din arahide, nuci, fructe uscate, cereale,
condimente Determinarea reziduurilor de micotoxine prin Elisa cu purificare pe coloana de
imunoafinitate din arahide, nuci, fructe uscate, cereale, condimente .

MICOTOXINELE
O problemă veche, dar nouă pentru siguranţa alimentară
Prof. univ. dr. Mihai Berca

1. Definiţie Deoxynivalenol (figura 1),

Micotoxinele sunt considerate substanţe naturale, dar suntprodus îndeosebi de
denumite şi produse secundare de schimb, care apar în timpulFusarium graminearum şi
dezvoltării ciupercilor parazite la plante în câmp sau la materialulcare este foarte prezent în
depozitat şi utilizat apoi în hrana oamenilor şi a animalelor. Elespaţiul românesc, îndeosebi
mai pot fi considerate şi ca metaboliţi primari, substanţe toxice atâtla grâu şi triticale şi foarte
pentru oameni, cât şi pentru animale. rar pe secară şi orz. Foarte
Funcţiile formării micotoxinelor în procesul de schimb alfrecvente şi periculos de
substanţelor la ciuperci nu sunt, până în prezent, cunoscute.abundente sunt aceste
Cercetările în acest domeniu de-abia au început. micotoxine în grâul dur
2. Unde se formează micotoxinele (Triticum durum).
Există în momentul de faţă circa 300-400 micotoxine
(intervalul este dat de diferiţi autori, aparţinând la 24 de grupe Acţiunea biochimică a
chimice de toxine care pot apărea în condiţii din cele mai diferiteacestor toxine constă în
în producţiile agricole şi în diferitele alimente obţinute din acestea. inhibarea sintezei proteice la
În cazul cerealelor şi porumbului sunt cunoscutenivelul ribozomilor din
următoarele toxine foarte periculoase: celule, ori în ribozomi se
Fumonisin b1 (FB1) produs de Fusarium Verticiloides şi sintetizează cea mai mare
Fusarium proliferatum (prezente mai ales la porumb, dar şi de parte a ADN-ului şi ARN-
speciile Fusarium napiforme, Fusarium anthophilum, Fusarium ului celular şi, în consecinţă,
diamini şi Fusarium nygami, prezente mai ales în Canada, SUA, se inhibă diviziunea celulară,
Africa de Sud, Nepal, Australia, Tailanda, Filipine, Indonezia, mai ales la copii.
Mexic, Franţa, Italia, Polonia şi Spania.
 Dacă intoxicarea este de lungă durată, este deranjată formarea organelor
interne, inclusiv a sistemului nervos. DL50 oral oscilează între 46 şi 78 mg/kg şi
ca toxicitate sunt asemănătoare pesticidelor din grupa a II-a de toxicitate. La
porci, DL50 = 9-10 mg/kg. Acest animal este foarte sensibil. Nu avem date
amănunţite despre efectul lui la oameni.
Principalele specii de ciuperci care produc Patulin sunt cele care generic aparţin
genurilor Penicillium, Aspergillus şi Byssochlamys. Toxina este mai puternică
decât primele două şi deci mai periculoasă.
Ochratoxin este a doua toxină produsă de fungi severali, precum
Aspergillus şi Penicillium şi care, întâmplător, se află în natură în diferite suşe
de cereale, boabe de cafea, fasole şi fructe uscate peste tot în lume.
Este o toxină nefrotoxică cu proprietăţi carcinogenice, teratogenice,
imunotoxice şi neurotoxice. În zona balcanică, inclusiv în România, a creat, a
dezvoltat la oameni diverse tumori de-a lungul traiectului urinar. Din Africa de
Nord a venit informaţia că, între nefritele cronice intestinale şi expunerea la
ochratoxin, există o corelaţie foarte pozitivă.
Din materialul genetic al celor mai productive soiuri au dispărut
genele care imprimau rezistenţa la atacul ciupercilor. Noile
descoperiri biotehnologice vor repara, însă, în următorii 10-15
ani, definitiv, această deficienţă. Toxinele ciupercilor care atacă
plantele de cultură sunt asemănătoare cu cele ale ciupercilor
macro, care ne otrăvesc grav dacă intră în lanţul alimentar.