Sunteți pe pagina 1din 12

Model de consiliere in trei sedinte adresat persoanelor private de libertate (ppl) cu

antecedente de consum de substante psihoactive in vederea reinsertiei socio-profesionale

Introducere

Un proces de consiliere vizand consumul de substante psiho-active precum si reinsertia psiho-


sociala se desfasoara pe o perioada mult mai lunga decat trei sedinte si reprezinta un proces in
cadrul caruia etapele implicate presupun o cunoastere mai aprofundata a problematicii
beneficiarului, identificarea factorilor de risc, dezvoltarea unor abilitati de prevenire a recaderilor
precum si a depasirii unor eventuale recaderi.

Modelul de consiliere in trei sedinte vizand ppl cu antecedente de consum de substante


psihoactive in vederea reinsertiei socio-profesionale nu porneste insa de la zero, fiind vorba de
persoane care deja au beneficiat si beneficiaza de suportul profesionistilor care isi desfasoara
activitatea in sistemul penitenciar. In acest context, scopul acestui modul de consiliere in trei
sedinte este de a ajuta profesionistii din sistemul penitenciar sau din exterior de a-si focaliza
interventia intr-un cadru structurat de consiliere avand obiective clare, prestabilite in contextul
proiectului “Consolidarea capacitatii functionale din domeniul serviciilor integrate oferite
dependentilor si fost dependentilor de droguri pentru integrare pe piata muncii prin actiuni de
dezvoltare a instrumentelor si metode de lucru inovatoare si realizarea de programe de formare”
(POSDRU 96/6.2/S/63589). Contextul proiectului include, de asemenea, limitari in ceea ce priveste
timpul si resursele alocate pentru a acoperi un numar prestabilit de beneficiari.

Prezentul modul de consiliere in trei sedinte are la baza concepte si abordari dezvoltate ca si
interventii de scurta durata care sunt insa aplicabile si in procese de consiliere cu o durata mai
mare de trei sedinte. Durata aplicarii modelului in alt context decat cel al proiectului poate varia in
functie de nevoile beneficiarului si poate fi stabilita de consilier dupa o prima sedinta de evaluare.

In procesul de dezvoltare a modulului de consiliere au fost luate in consideratie concepte si tehnici


folosite in cadrul unui proces clasic de consiliere precum cele dezvoltate de Gerard Egan in cadrul
modelului sau de consiliere in trei etape precum si recomandari referitoare la interventii de scurta
durata specificate de catre departamentul OMS pentru sanatate mentala, abuz de substante si
management al abuzului de substante (WHO ASSIST Project).

Gerard Egen este profesor de dezvoltare si psihologie organizationala la Loyola University,


Chicago. El considera ca modelul sau este un cadru de conceptualizare a procesului de oferire a
unui suport si cel mai util este sa fie folosit in focalizarea unor aspecte/intamplari derulate in
trecutul apropiat si din prezent. Modelul este dedicat unei utilizari flexibile avand ca baza respectul
si empatia precum si principiile ascultarii active si isi propune sa ajute oamenii sa-si rezolve
problemele prin cresterea capacitatii lor reflexive precum si cea de a dezvolta viitoare oportunitati.

Modelul de suport Egen

Stadiu Proces Modelul de suport Egan

1 Evaluare Clarificarea problemei

- parcurgere istorie

- clarificare neclaritati

- alegerea problemei cheie

Stabilire Incurajarea sperantei


obiective
- suport pentru imaginare viitor mai bun

- discutare obiective realiste

2 Planificare Identificare motivatie pentru determinare


schimbare

Activitati de facilitare

- identificare de alternative de atingere


obiectiv

- suport in alegere strategii potrivite

- suport pentru transformare plan in


actiune

3 Suport Suport pe parcursul implementarii actiunii

Evaluare Evaluare proces pas cu pas

Modelul Egen a fost adaptat prin prisma modelului de interventii de scurta durata specificate de
catre departamentul OMS pentru sanatate mentala, abuz de substante si management al abuzului
de substante (WHO ASSIST Project). Aceste interventii se adreseaza in primul rand persoanelor
cu risc moderat de abuz dar se pot adresa si persoanelor cu risc ridicat de abuz/adictie insa nu ca
si interventii de sine statatoare ci integrate intr-un plan de tratament multidisciplinar.

Indiferent de tipul de risc prezentat de beneficiarul ppl este important ca sa se ofere recomandarea
de accesare a de servicii de consiliere/tratament si la nivel de comunitate, dupa eliberare.

2
Modelul de consiliere in trei sedinte are, ca si interventiile de scurta durata OMS, ca substrat
teoretic principiile interviului motivational (elaborate de Miller, dezvoltate de Miller & Rollnik in
corelare cu modelul Prochaska si Di Clemente).

Interviul motivational reprezinta un stil de interactiune centrata pe beneficiar care directioneaza


spre explorarea si rezolvarea ambivalentei legate de utilizarea de substante psihoactive si
directioneaza spre parcurgerea stadiilor de schimbare. Cel mai util este atunci cand beneficiarul
este in stadiul de precontemplare si contemplare dar principiile precum si abilitatile necesare sunt
valabile pentru toate stadiile schimbarii.

Principiul de baza utilizat este intelegerea ca un tratament eficient se muleaza dupa un proces
natural de schimbare a comportamentului iar motivatia pentru schimbare apare in contextul unei
relatii pozitive existente intre beneficiar si profesionist, chiar daca interactiunea este de scurta
durata.

In contextul uzului/abuzului de substante stadiile schimbarii includ:

Stadiul de precontemplare

Nu există o intenţie de schimbare în viitorul previzibil, subiectul nefiind conştient (sau fiind conştient
într-o mică măsură) de problema pe care o reprezintă comportamentul său de consum. După cum
spunea G.K. Chesterton, “nu numai că nu vede soluţia, dar nu vede nici problema”.

Ca si o definire mai clară a stadiului, se consideră precontemplarea ca fiind stadiul caracterizat prin
lipsa unei intenţii serioase de schimbare în viitorul apropiat sau, in cazul nostru, dupa eliberare. In
această etapa, subiectul adoptă o atitudine externalista, conformandu-se unei consilieri/terapii la
presiunile celor din jur sau ca sa fie in conformitate cu niste recomandari, reluand consumul de
drog de indata ce aceste presiuni slabesc/inceteaza sau apare un context favorabil consumului.
Beneficiarul poate fi in una sau mai multe din urmatoarele situatii:

- sa nu se gandeasca obligatoriu la schimbari viitoare in ceea ce priveste consumul de


droguri

- sa fie focalizat pe aspectele pozitive date de consum

- sa fie prea putin preocupat de aspectele negative date de consum

- poate avea rezistente in discutarea amanuntita a consumului

- este putin probabil sa stie sau sa accepte ca are un consum de substante care creaza
probleme

3
- este putin probabil sa raspunda unui sfat direct de schimbare a comportamentului dar poate
fi receptiv fata de informatii legate de impactul uzului de substante asupra vietii sale, daca
acestea sunt date intr-un mod corespunzator.

Stadiul de contemplare

Beneficiarul este constient ca are o problemă si se gandeste serios la posibilitatea de a gasi o


soluţie. Pe parcusul acestui stadiu devine constient in mod progresiv de efectele consumului de
drog, aprecierea aspectelor gratifiante cedand treptat locul constientizarii aspectelor negative,
adverse. Balanta decizionala se înclina progresiv spre constientizarea necesitatii schimbarii. Poate
ramane pentru o lunga periodă de timp in acest stadiu, lucru întalnit frecvent in practica. Se pot
identifica situatii in care beneficiarul:

- se gandeste la stoparea definitiva/reducere a consumului

- are o atitudine ambivalenta fata de propriul consum, vazand atat aspecte pozitive cat si
negative legate de consum

- este posibil sa aiba un anumit grad de constientizare a problemelor asociate consumului

- posibil sa raspunda la intrebari legate de consum, sa se angajeze in discutii

- chiar daca doreste sa faca o schimbare, nu stie cum

- posibil sa nu aiba incredere ca poate sa se schimbe

Se poate presupune faptul ca majoritatea ppl cu antecedente de consum se afla in aceasta faza.

Faza de pregatire/determinare

In aceasta etapa subiectul intenţioneaza sa se schimbe in viitorul foarte apropiat si a realizat deja
mici schimbări (cum ar fi refuzul ocazional de a consuma), fara sa indeplineasca inca criteriile
pentru a trece la stadiul de acţiune, în sensul ca nu s-a focalizat pe abstinenţa. Este un stadiu de
luare a deciziei in care persoana este determinata sa actioneze pentru a face o schimbare insa
inca mai exista ambivalenta.

- intentioneaza sa actioneze

- este posibil sa exprime aceasta dorinta verbal

- isi re-evalueaza comportamentul si ia in consideratie ce i-ar putea oferi un alt tip de


comportament

- devine mai increzator si pregatit sa-si modifice comportamentul

4
- ia in consideratie si alte optiuni de a trai

- poate dezvolta strategii de sustinere a deciziei de abstinenta

In contextual penitenciar este probabil ca majoritatea ppl sa para ca sunt in aceasta faza. Nu
trebuie uitat insa ca mediul in care se afla este diferit de cel din comunitate unde accesul la droguri
este mult mai usor si implicit tentatia de a consuma apare mult mai usor. Din acest motiv o ppl
poate parea in mod artificial ca fiind in aceasta faza, intentia declarata de a se schimba putand
avea la baza o serie de alti factori decat o perceptie clara asupra dezavantajelor legate de consum.

Faza de acţiune

In aceasta faza individul isi modifica comportamentul, experienţele şi mediul cu obiectivul final de a
suprima comportamentul adictiv. In mediu penitenciar este posibil sa fie greu/imposibil de observat
obiectiv aceasta faza deoarece are ca indicator oprirea cu succes a comportamentul adictiv pe o
perioada de la o zi la 6 luni. Oricum nu trebuie echivalata aceasta faza cu schimbarea, pentru ca s-
ar neglija in acest caz importanţa fazelor anterioare acţiunii ca si importanta eforturilor necesare de
mentinere a schimbarii. In aceasta faza beneficiarul se confrunta cu situatii frecvente favorabile
consumului in cadrul carora se elaboreaza comportamente de rezistare la dorinta declansata de
factori externi si interni, ceea ce este mai putin probabil sa se intample in mediu penitenciar. O
persoana aflata in aceasta faza:

- a luat decizia ferma ca trebuie sa schimbe comportamentul care duce la uz de substante

- a inceput sa reziste tentatiei, rarind sau oprindu-se din consum (in cazul unei adictii acest
lucru este putin probabil fara tratament de substitutie, un detox voluntar sau fortat nu
modifica substratul de adictie psihologica)

- poate relata schimbari efective de comportament (masuri luate, etc)

- continua sa aiba o oarecare ambivalenta fata de consum si are nevoie de suport pentru a-si
sustine decizia luata.

Menţinerea

Individul lucreaza pentru a preveni recaderile şi a consolida ceea ce a dobandit in faza de acţiune.
Desi faza de mentinere este vazuta de multi ca fiind statica, de fapt reprezinta o continuare a
schimbarii. Exista si acum experienta sevrajului (psihologic) dar acesta nu este trait ca o situatie de
urgenta. Pentru comportamentele adictive acest stadiu se extinde de la 6 luni pana la o perioada
nedeterminata, in unele cazuri putand dura toata viata. Markerii acestui stadiu sunt stabilizarea
schimbarii şi evitarea recaderii. In aceasta faza:

- se incearca mentinerea schimbarilor comportamentale care au fost realizate

- se lucreaza pentru prevenirea recaderilor (risc care se diminueaza pe masura ce creste


durata de abstinenta)

- atentia este focalizata pe situatii de mare risc si pe strategiile de management ale acestora
5
- probabilitatea de a ramane abstinent creste in masura in care se primesc recompense (nu
obligatoriu materiale), suport si afirmare in diferite planuri (familial, social, professional).

Faza de recaderea

Majoritatea celor care incearca sa-si modifice comportamentele legate de abuz de


substante/adictie va avea cel putin o recadere. O parte din persoanele care recad se simt
desurajaţe si culpabile, evitand de multe ori sa se mai gandeasca la o schimbare. De multe ori si
cei din jur, chiar si profesionisti, nu vad recaderea ca o componenta a unei boli cronice mintale si o
condamna si chiar culpabilizeaza persoana in cauza. Recaderea trebuie privita mai degraba ca si o
parte a procesului de invatare a unui nou comportament decat ca un esec, ba chiar mai mult, o
ocazie de a identifica noi strategii de evitare a recaderilor viitoare. Sunt putine persoane care
reusesc sa se schimbe de la prima incercare iar in cazul ppl, chiar daca au reusit sa mentina
abstinenta pe perioada de privare de libertate, sunt extrem de vulnerabile la o recadere la
eliberare, moment in care exista si pericolul de supradoza. Din aceasta perspectiva este important
ca ppl sa aiba incurajari si informatii pentru a sti unde sa se adreseze pentru a-si putea revizui
planul de interventie asupra propriului comportament.

O recadere se poate produce atat in stadiul de acţiune cat si in cel de menţinere. De obicei, cu
ocazia recaderii se regreseaza la un stadiu anterior, iar gradul de regresie este direct proporţional
cu experienţa de pierdere a controlului asupra consumului si asupra stilului personal de viaţă. Un
consum punctual, de exemplu, este mai probabil sa producă regresia in stadiul de acţiune, in timp
ce o scapare de sub control mai importanta a consumului va produce o regresii in stadii de
contemplare si chiar precontemplare. Un grad mare de severitate a adictiei la începutul procesului
schimbarii va determina o regresie mai importanta cu ocazia recaderii si un interval de timp mai
mare pentru a reajunge in stadiul de menţinere.

Privind interventia adresata ppl prin perspectiva teoretica in contextul


proiectului “Consolidarea capacitatii functionale din domeniul serviciilor
integrate oferite dependentilor si fostilor dependenti de droguri pentru integrare
pe piata muncii prin actiuni de dezvoltare a instrumentelor si metode de lucru
inovatoare si realizarea de programe de formare” (POSDRU 96/6.2/S/63589),
putem emite urmatoarele ipoteze de lucru:

- majoritatea beneficiarilor aflati in sistem penitenciar (ppl) si avand


antecedente de consum se afla in etapa de precontemplare si
contemplare

- este putin probabil ca sa existe ppl care sa declare deschis ca se afla


intr-o faza care corespunde celei de actiune

- scopul consilierii in trei sedinte este de a ajuta ppl sa parcurga fazele


pana la cea de pregatire/determinare si a recomanda contactarea de
servicii de profil la nivel de comunitate.

6
Model de consiliere in trei sedinte

Modelul de consiliere in trei sedinte adresat persoanelor private de libertate


(ppl) cu antecedente de consum de substante psihoactive abordeaza 3
intrebari principale:

- in ce masura au contribuit drogurile la situatia in care ma aflu acum?

- cum ar fi viata fara droguri?

- cum as putea sa ajung la ceea ce-mi doresc?

In contextul penitenciar si in cadrul proiectului “Consolidarea capacitatii functionale din domeniul


serviciilor integrate oferite dependentilor si fostilor dependenti de droguri pentru integrare pe piata
muncii prin actiuni de dezvoltare a instrumentelor si metode de lucru inovatoare si realizarea de
programe de formare” (POSDRU 96/6.2/S/63589) organizarea sedintelor de consiliere pentru ppl
cu antecedente de consum de substante psihoactive in vederea reintegrarii se va face dupa cum
urmeaza:

Schema de aplicare model consiliere in trei sedinte

- o sesiune de consiliere individuala – 45 min

- doua sesiuni de consiliere de grup – 90 min/sesiune cu cate max.15


participanti fiecare

Participantii la sesiunile de grup trebuie sa aiba parcursa o sedinta de


consiliere individuala desfasurata conform modelului.

Scopul procesului de consiliere cu durata de trei sedinte este de a ajuta ppl sa ajunga in faza de
schimbare comportamentala de pregatire/determinare si, in mod specific, de a sustine ppl in
elaborarea de planuri de viitor pe care sa le valideze/intareasca prin discutii cu egalii lor.

Sesiune de consiliere individuala (45 min)

Obiectiv: de a ajuta ppl sa constientizeze punctul in care se afla din motive legate de uz/abuz de
droguri si sa identifice posibile planuri de viitor in conditii de abstinenta.

7
Pasi in sedinta de consiliere individuala:

1. Focalizare: Timpul prezent – in ce masura au contribuit drogurile la situatia in care ma


aflu acum? (15 min)

o Ajuta beneficiarul sa identifice momentul din viata sa unde se afla din punct de
vedere al realizarilor - ce considera un succes, ce considera o cadere si in ce masura
drogurile au contribuit la aceasta (intrebari deschise, ascultare activa). Chiar daca
este cunoscuta situatia beneficiarului, o recapitulare/sinteza a acesteia contribuie la
crearea unui cadru in care el sa se regaseasca si sa se implice;

2. Focalizare: Timpul prezent - cum ar fi viata fara droguri? (15 min)

o Ajuta beneficiarul sa perceapa aspecte care nu ii sunt accesibile (reflexia).


Sumarizare a momentului in care se afla beneficiarul folosind cuvinte proprii pentru a-
i oferia acestuia posibilitatea sa se „vada” prin perspectiva altcuiva.

o Ofera suport in „cantarirea” si compararea lucrurilor bune si lucrurile mai putin bune
legate de consumul de substante. Sumarizare si reflectare a afirmatiilor cu accent pe
aspectele mai putin bune legate de consum

o Identificarea de elemente ce pot fi la cauza momentului actual si sublinierea ideii de


posibilitate de a schimba ceva.

3. Focalizare: Timpul viitor – cum ar putea trai altfel in viitor si ce ar trebui sa faca
pentru aceasta? (15 min)

o Ajuta beneficiarul sa gaseasca problema/oportunitatea cea mai clara pe care sa o ia


in consideratie pentru viitor (prioritizare). Pentru aceasta se porneste de la o discutie
deschisa asupra posibilitatilor pe care beneficiarul crede ca ar exista in viitor cu
focalizare treptata si prioritizare. Discuta problema/oportunitatea aleasa pentru
clarificare si fixare si da-o ca tema de gandire pentru urmatoarea intalnire (implicatii
problema/oportunitate si CE doreste sa faca in viitor pentru rezolvarea ei).

Pasi in sedinta de consiliere de grup (1):

- Focalizare: Unde ar dori sa ajunga in viitor beneficiarii

8
o se prezinta in primul rand regulile de lucru in cadrul grupului (nu exista pareri „bune”
sau „proaste”, se invita la participare activa, se vorbeste pe rand, fara a monopoliza
discutia, etc.)

o se face un rezumat succint al sesiunii de consiliere individuala explicand rolul


acesteia – ca fiecare dintre beneficiari sa-si identifice o problema/oportunitate si sa
se gandesca ce pot face pentru acea problema / oportunitate

o se explica obiectivul prezentei intalniri – ca fiecare dintre participanti sa-si prezinte


problema/oportunitatea identificata si sa explice de ce este cea mai importanta pentru
el/ea (max) 5 min.

o se faciliteaza intalnirea astfel incat fiecare participant sa aiba ocazia de a prezenta si


se evita monopolizarea discutiei doar de unul sau de cativa

o se face o sumarizare a problemelor/oportunitatilor prezentate de participanti si a


semnificatiei acestora

o se intreaba grupul daca problemele/oportunitatile prezentate par a fi reale, dand


argumente (daca li se par reale sau daca nu sa explice de ce)

o Incheie sesiunea rugand participantii ca pentru urmatoarea intalnire sa se gandeasca


fiecare cum poate sa procedeze in viitor pentru a rezolva problema identificata sau
beneficia de oportunitatea selectata.

Pasi in sedinta de consiliere de grup (2):

- Focalizare: cum o sa ajunga ppl acolo unde isi doreste sa ajunga? (strategii, planuri
de actiune)

o se reamintesc, pe scurt, regulile de lucru in cadrul grupului

o se reaminteste tema data in cadrul intalnirii de grup 1 - sa se gandeasca fiecare cum


poate sa procedeze in viitor pentru a rezolva problema identificata sau beneficia de
oportunitatea selectata.

o se faciliteaza intalnirea astfel incat fiecare participant sa aiba ocazia de a prezenta


problema/oportunitatea pe care s-a focalizat si modul in care va proceda in viitor ( se
evita monopolizarea discutiei doar de unul sau de cativa dintre participanti)

o se implica grupul la fiecare prezentare, i se cere parerea, daca planul propus este
bun, daca ar functiona si pentru fiecare dintre ei si eventuale recomandari (cum ar
face acea persoana in situatia celui/celei care a prezentat planul).

o se ajuta fiecare ppl sa identifice mai multe motivatii pentru a merge pe drumul propus

9
o se recomanda ca, dupa eliberare, in caz de probleme sau chiar si numai pentru
suport sa se apeleze la serviciile din comunitate

Detalii de abordare model consiliere in trei sedinte

Sedinta de consiliere individuala

Esential este ca discutia sa aiba loc intr-un spatiu „sigur”, in care beneficiarul sa poata sa se
exprime fara a fi auzit si de alte persoane. Beneficiarul este invitat sa povesteasca de ce crede
el/ea ca a ajuns in situatia care se afla. Este ajutat intr-o maniera neintruziva sa vada contextul larg
in care s-a plasat. Va fi ajutat sa identifice un punct de la care sa poata merge mai departe.

Interventia include 3 parti:

- o parte expansiva

- o parte de provocare

- partea de focalizare si progres

Partea expansiva

Beneficiarul este incurajat/a sa-si exprime opinia si este asistat utilizand abilitatile de ascultare. Se
identifica si demonstreaza conditiile de baza care au dus la situatia actuala, se ofera suport pentru
sumarizare si reflectare. Pentru unele persoane este suficient atat, pentru altele este doar
inceputul. Pe masura ce are loc sumarizarea, beneficiarul incepe sa inteleaga contextul care a dus
la situatia actuala.

Tehnici folosite: ascultare activa, incurajare, reflectare, parafrazare, verificare, intrebari deschise,
sumarizare.

Partea de provocare

Deoarece beneficiarul este „prins” in situatia in care se afla, el poate avea dificultati sa o vada cu
claritate sau din alta perspectiva. Procesul de reflectare are ca scop oferirea ocaziei ca beneficiarul
sa-si vada situatia prin prisma altuia si sa faca o evaluare a propriei situatii pornind de la o
intelegere mai larga.

Intrebari/interactiuni utile: cum te vad alte persoane, este ceva ce ai scapat din vedere, ce
crezi/simti despre..., ce ai spune despre...., putem sa vedem situatia din alta perspectiva?

10
Se vor identifica punctele tari, se va pune sub semnul intrebarii o prezentare de sine negativista, se
vor conecta toate bucatile disparate prezentate pentru a oferi o imagine de perspectiva si prin
aceasta diferita.

Focalizare si progres

In aceasta etapa se ajuta beneficiarul sa identifice o arie in care simte motivatia de a se schimba.

Tipuri de intrebari: care dintrea aceastea este cel mai important?....pe ce ar trebui sa te focalizezi
in continuare?....care dintre acestea face o diferenta?...ce ai putea tu face cu adevarat?

Scopul aceste abordari este de a permite beneficiarului sa constate cum lucrurile pot fi vazute
diferit, intr-o alta lumina. De multe ori oamenii trec de la problema la actiune sau solutionare fara a-
si da timpul de a gandi problema si a o vedea si din alte perspective si identifica mai multe solutii si
din acest motiv raspunsul ales nu duce la rezultatul scontat.

Rezultatele procesului de consiliere nu depind numai de alegerea locului in care sa se desfasoare


ci si de calitatile consilierului. Acesta trebuie sa fie obiectiv, sa poata sintetiza informatia esentiala
pentru beneficiarul sau, sa fie empatic si sa nu judece, sa respecte deciziile beneficiarului legate
de consumul de substante psihoactive chiar daca acestea contravin principiilor sale, sa respecte
deciziile luate de benificiar pe parcursul interventiei, sa nu discute in contradictoriu, sa foloseasca
un limbaj corespunzator, tratand beneficiarul cu respect, sa foloseasca intrebari deschise pe
parcursul interactiunii pentru a ajuta auto-descoperirea si obiectivul unei schimbari pentru
beneficiar. Obiectivele consilierului nu sunt obligatoriu si cele ale beneficiarului si acest lucru
trebuie luat ca atare si nu ca un atac personal.

Sedinta de consiliere de grup

Rolul consilierului este de a incuraja si de a facilita conversatia si imaginatia beneficiarilor. Nu


trebuie sa judece sau sa analizeze, sa accepte ideile altora si sa dea timp ca acestea sa fie
exprimate. Prin stimularea imaginatiei beneficiarilor acestia pot sa se ‚vada” intr-o situatie mai buna
si sa-si insuseasca obiectivele formulate initial printr-o investitie emotionala.

Consilierul va nota problemele/ideile ca material de prelucrat in sedinta de consiliere de grup 2.

Tipuri de intrebari care pot fi utile:

11
Care ar fi mai exact scopul tau la iesirea din penitenciar? Cum o sa stii ca ti-ai atins acest scop?
Exista mai multe cai prin care poate fi atins? Te poate ajuta cineva? Este un scop realist? Si in cat
timp o sa-l realizezi? Care ar fi castigul tau daca iti atingi scopul? Exista si dezavantaje? Ce o sa
faci in primul rand la eliberare? Dar pe urma? Cand?

Finalizare

Consilierul va face un sumar al planurilor de actiune schitate si va incuraja beneficiarii sa incerce


sa gandeasca in continuare in acelasi fel – unde se afla, unde vor sa ajunga, ce trebuie sa faca
pentru asta, cand.

Consilierul va ruga beneficiarii sa caracterizeze printr-un singur cuvant parerea lor despre procesul
de consiliere prin care au trecut – se va nota fiecare calificativ dat pentru a putea fi trecut in
raportul final.

Isi va lua ramas bun recomandand ca la eliberare sa incerce sa se adreseze la servicii de


informare/consiliere de la nivel de comunitate.

12

S-ar putea să vă placă și