STAGIU

ENDODONTIE
AN V

Instrumentarul endodontic manual
I. Dupa functie
A. De permeabilizare
B. De indepartare a continutului canalului radicular
C. De largire
D. De obturatie
II. Dupa modul de actionare
A. Manuale
B. Mecanice
C. Sonice si ultrasonice
D. Laser
III. Dupa material
A. Otel carbon
B. Otel INOX
C. Ni-Ti

Standardizarea instrumentarului de canal

Repere
I. Diametru la varf 15=15 sutimi la mm
II. Lungimea partii active (16 mm constant)1
III. Lungimea totala (fara maner)
IV. Conicitate (constanta sau variabila) 2% etc
V. Diametrul la baza partii active
VI. Forma partii active



Standardizarea dupa diametrul la varf


CULOA Roz Gri Violet Alb Galben Rosu Albastru Verde Negru
RE

SERIA I 6 8 10 15 20 25 30 35 40

SERIA II 45 50 55 60 70 80

SERIA III 90 100 110 120 130 140

Lungimea totala a acelor

I. 21 mm copii sau deschidere limitata a gurii
II. 25 mm lungimea standard
III. 28 mm rad P molari sup sau Canin
IV. 31 mm

Standardizarea dupa forma partii active

A. Kerr pila

1
fiecare canal are 5 mm 1/3 cor, 5 mm 1/3 medie, 5 mm 1/3 apicala=15 mm
 B. Kerr burghiu
C. Hedstroem
D. Extractoare de nerv
E. Coada de soarece
F. Lentullo
G. Spreader
H. Plugger

A. Kerr pila (FILE)2

1. Simbol: patrat (provine dintro sarma patrata rasucita)

2. Varf ascutit, spire -15 egale, cu pas strans (foarte activ in pilire) mai putin activ decat
Kerr burghiu
3. Miscari permise: pilire3, reaming
4. Activ in pilire pe zona laterala
5. Indicatii
a) Identif deschiderii cp
b) Reperarea orificiilor canalelor radiculare
c) Cateterizarea canalului = primele miscari de instrumentare ( cercetare, scouting) a
canalelor pentru cunoasterea canalului (lungime, orientare)
d) Largirea canalelor rad
e) Permeabilizarea canalului
f) Permeabilizarea orif apical (nu trb infundat cu detritus)
g) Odontometrie( stab lungimii de lucru)
h) Indepartarea pulpei din canal (cand canalul e ft stramt si nu incape tirr nerf), a
detritusurilor dentinare si a continutului infectat al canalelor
i) Largirea canalelor
j) Dezobturare canale
k) Desfiintarea curburilor canalelor prin pilire anticurbura
l) Pistonare de subst med (solutii) -completare anestezie insuficienta

2 vezi K-FLEXOFILE GOLDEN MEDIUMS

3
miscari de du te vino activ in retragere
 m) Introducere paste moi in canal (CaOH, paste de canal pt obt definitive sau
provizorii)
n) Electrod metalic (old stuff)






B. Kerr burghiu (REAMER)

1. Simbol: triunghi echilateral

2. Forma p active: tija in f de piramida triunghiulare rasucita in jurul axului lung cu pasi
largi 8-10 spire egale
3. Forma vf: piramida triungh cu vf ascutit ft taietor
4. Miscari oermise: pilire, reaming-insurubare4
5. Activ in reaming , mai putin in pilire
6. Mai flexibil decat K-file
7. Indicatii
a) Cateterizare
b) Permeabilizare
c) Odontometrie
d) Perm orif apical
e) Reperare emergente canal
f) Largire canal(eficient in miscari de reaming)
g) Introd paste moi
h) Extirp pulpa vie
i) Pistonare sol
j) Dezobt
k) Depistarea desch cam pulp
l) Electrod metalic
m) Realizare stop apical-dispozitie a canalului creata de noi la niv apex a.i. Mat de obt
sa nu treaca peste apex


4
90 grade in sens ace de ceasornic si retragere
C. Hedstroem

1. Simbol: cerc
2. Forma partii active: conuri suprapuse cu baza mare spre maner (daca sunt rotite in
canal se rup)
3. Foarte rigid; activ in razuire; rigiditaa creste cu cat pasul e mai stramt
4. Total CONTRAINDICATA miscarea de rotatie in canal; numai miscari de razuire
5. Este activ in razuire, se foloseste numai prin scoatere activa
6. Folosit numai dupa un ac pila sau burghiu
7. Necesita lavaj abundent deoarece lasa mult detritus care in caz contrar ar micsora
canalul
8. Indicatii:
a) Largirea canalului, dupa ce s a utilizat in prealabil un Kfile
b) Dezobturarea canalelor rad si razuirea pastei de pe peretii canalelor
c) Indepartarea corpurilor straine din canal
d) Indepartare dentina alterata
e) Indep pulpei in canale inaccesibile acelor tirr nerf
f) Odontometrie in rad cu 2 canale suprapuse rx


D. Extractoare de nerv TIRE-NERF

1. simbol: cerc cu spini

2. F partii active: cilindru metalic cu spini dispusi pana la varful acului, aproape paralel cu
axul lung
 3. Putin rezistent, fragil
4. CONTRAINDICAT in canalele curbe si inguste - risc de fractura
5. CONTRAINDICATA miscarea de pilire - risc de fractura a spinilor si a acului
6. Indicatii:
a) Indepartarea pulpei din canal
b) Indepartarea continutului necrotic al canalelor
c) Indep detritus org si min rez in urma act altor ace
d) Indep resturi de vata si paste moi din canal
e) Extr corpuri straine din canal - ex: fragmente de ac
7. Tehnica de lucru: se introd acul pana in 1/3 apicala in apropierea port apicala 3-4 mm,
daca se simte o ingustare se degajeaza varful, se efectueaza 2-3 miscari complete de
rotatie 360 in sensul acelor de ceasornic grade si se scoate acul in axul canalului. Daca
acul a fost ales bine, se obs pulpa infasurata pe ac, daca nu, se scot fragm subtiri si
sangereaza ft tare. 


E. Coada de soarece history


F. Sonda flexibila-acul Miller

1. F p active: tija metalica neteda cu sect cilindrica sau patrulatera

2. Indicatii
a) Reperare orif de deschidere a CP
b) Reperarea orif de emergenta a canalelor rad
c) Cateterizarea canalelor
d) Aplicarea de mese uscate sau imbibate cu subst med in canal
e) Electrod


G. Lentullo
 1. Forma p active: spirala inversa conicizata cu directie de la dr la stg
2. Pt piesa dr sau ct
3. Sunt doar de la rosu in sus
4. Indicatii
a) Introd paste moi in canal: pasta de obt definitiva sau paste med (caoh, paste ab)
5. Tehnica: nu se mai foloseste - a fost inlocuit cu acul kerr ca pasta trb sa fie intr o
cantitate mica. Trb sa prep canalul pana la 25-30 minim. Transferul lung de lucru al
canalului pe acul lentullo (semn cu acul kerr), se incarca acul cu pasta med pe p lui
activa, se seteaza turatia micromot la o turatie mica, acul se introd in canal pana in
aprop port apicale, se degajeaza vf, se da drumul la turatia cot, se lasa pe loc intre
5-10 sec pt ca pasta sa se elib apoi se scoate prin miscari helicoidale din canal. Daca
se considera ca nu s a umplut canalul cu pasta se mai fac 2-3 introd in canal


H. Spreader

1. Clasificare
a) Finger sau Hand spreader
b) 4 - ABCD sau 6 dimensiuni
2. F p active: tija conica cu sectiune rotunda, neteda, cu vf ascutit
3. Indicatii
a) Condensare lat la rece sau la cald (incalzirea in cadrul condens verticale la cald) a
gutapercii in canal


I. Plugger
1. Clasificare idem spreader
2. F p active: tija conica cu sectiunea rotunda, neteda cu vf tesit
3. Indicatii
a) Condensare verticala a gutapercii
Freze de canal
I. GATES GLIDDEN

A. f p active: flacara cu lance situata la vf instr

B. 6 dimens marcate cu inele pe maner
1. Gates nr. 1 coresp ISO 50
2. Gates nr. 2 ISO 70
3. Gates nr. 3 ISO 90
4. Gates nr. 4 ISO 110
5. Gates nr. 5 ISO 130
6. Gates nr. 6 ISO 150
C. Indicatii
1. Largirea port drepte a canalelor subtiri (1/3, 1/2 coronara, preevazare)
2. Dezobturare
3. Prep lojei radiculare pr DCR
D. Miscari de retragere activa, de pensulare pe peretele mezial opus furcatiei
E. Se folosesc deobicei 2,3,4 ( 1 se rupe ft usor)
F. Avantaj daca se rup se scot ft usor pt ca se rup de la baza


II. FREZA PAESO

 A. F o active: cilindrica cu lamele longitudinale taietoare torsionate
B. 6 dimensiuni
C. Indicatii
1. Prep lojei radiculare pt DCR
2. Preevazare 


III. ACE MODERNE - flex files, au facut trecerea de la acele clasice, sunt flexibile

A. Modificarea acelor au fost realizate pt

1. Cresterea eficientei si a rezostentei
2. Reducerea agresivitatii vf instr
3. Favorizarea repetarii f canalului ; ace manuale-ace flexibile
4. Tija in f de piramida torsionate in axul lung ca si K file
5. Avantaje
a) Flexibilitate crescuta
b) Favorizarea eliminarii detritusurilor rezultat in urma pilirii
c) Rezistenta crescuta la fractura
IV. INSTRUMENTARUL ROTATIV
A. Instrumentar Ni Ti cu flexibilitate crescuta
B. Ace cu conicitate modificata, standardizata cf ISO
C. Micromotor cu turatie redusa 300 rpm, si autoreverse
D. Scurtarea duratei trat endodontic
E. Pastrarea f canalului
Morfologia dentara
MORFOLOGIA DINTILOR ARCADEI SUPERIOARE

INCISIVUL CENTRAL SUPERIOR

- O RADACINA, un canal, sect ovalara aplatizata v-o

- Lungime medie 22,5mm5
- Rad dreapta sau ft usor curbata spre distal6
- Se poate largi in cursul prep manuale pana la ac master nr 50 ISO

INCISIVUL LATERAL SUPERIOR

- O RAD, un canal
- Lungime medie 22 mm
- Sect ovala, 7, angulatie spre D al 1/3 apicale8
- Cand rad e dreapta, se poate prepara pana la ac master nr 50
- Cand rad e curba pana la ISO 30
- Poate prezenta dens in dente

CANINUL SUPERIOR

- O RAD, un canal
- Lungime medie 26,5 mm9
- 100% din cazuri au o radacina, cea mai voluminoasa de pe arcada
- Sect ovala, aplatizat MD, mezial are o convexitate
- Rad poate prezenta curbura distala
- Prep pana la minim ISO 50

5 mai lung decat un molar

6
poate fi confundata cu o constrictie apicala si facem prag
7
plirea circumferentiala trb sa tina cont de aceasta aplatizare; cand facem un lacas pt RCR, sa nu
ne trezim cu un VRF
8trebuie abordata si 1/3 apicala pt a evita inf; necesita precurbarea acului si introducerea in
aceeasi pozitie in canal ca sa putem sa avem acces pe 1/3 apicala
9
necesita ace de 28 mm lungime
PM1 SUPERIOR

- lungime medie 20,6 mm

- 80% 2 radacini, 19% o radacina, 1% 3 radacini
- Canale 4% 1 canal, 95% 2 canale10, 1% 3 canale
- Rad sunt plasate V si O pot fi usor angulate palatinal, pe fata meziala este un sant mai concav
decat cel de pe supraf D, la colet diam este mult mai mic
- Pe sect f reniforma sau de piscot
- Largire iso 40-60 cand e un canal, 35-45 cand sunt 2 canale, 30-35 cand sunt 3 canale

PM2 SUPERIOR

- Lungime medie 21,5 mm

- 90% 1 radacina, 9% 2 rad, 1% 3 rad
- 75% 1 canal, 24% 2 canale11, 1% 3 canale12
- Aplatizare MD ft mare, santul mezial nu este atat de aplatizat ca la PM1
- Prep iso 45-50 pt 1 canal, 35 pt 2 canale, 30-35 pt 3 canale

Clasificarea dupa Weine a morfologiei canalelor rad la Pm

Tipul 1 (1-1-1)- un canal rad cu un sg foramen apical
Tipul 2 (2-1-1)- 2 canale de la niv CP care se unesc in 1/3 apicala si parasesc printr un sg foramen
apical
Tipul 3 (2-2-2)- 2 canale separate, distincte, care parasesc radacina prin 2 foramene apicale
diferite
Tipul 4 (1-2-1)- un sg canal paraseste cp, se divide in 2 canale in int rad si parasesc rad prin 2
foramene apicale diferite

10
deobicei se bifurca in 1/3 apicala; pe rx se modifica radiotransparenta in mom in care se
suprapun img
11 in Romania e mai frecventa aceasta config
12
daca primul canal e ft stramt si in poz V, il cautam si pe al 2lea
MOLARUL 1 SUPERIOR

- Lungime medie 20,8mm

- 100% 3 rad (P, MV, DV)
- 10-60% 3 canale (P, MV1, MV213, DV14 ), 40-90% 4 canale (la pop Romaniei 70% prez 3 canale)
- Rad MV curba spre D, DV curba spre M, P usor curbata V
- Canalul MV aplatizat MD are diam mediu fata de celelalte, canalele P si DV au sect rotunda
- Preparare P ISO 45, DV iso 35, MV iso 35 sau 30 cand sunt 2 canale MV

MOLARUL 2 SUPERIOR

- Lungime medie 20 mm
- 90% 3 rad, 9% 2 rad, 1% 1 rad in forma de “C”
- Canale 57% 3 canale, 40% 4 canale, 2% 2 canale, 1% 1 canal
- Rad mai curbe >> canale mai curbe

MOLARUL 3 SUPERIOR

- Lungime medie 20 mm
- 1-5 rad cu 1-6 canale
- Extrem de variabil

13 daca acul sta pe mijloc canalului MV ins ca e singurul canal, daca nu, il cautam in sant cu
ultrasunete/sonda/microscop/lupa
14
nu prea e nici distal nici vestibulat situat
 Lungim
Nr. Nr.
Arcada e Forma radacina Largirea Particularit
Rada Canal Forma radacina
/ Dinte medie pe sectiune necesara ISO ati
cini e
canal

Dreapta / usor Ovalara

IC 1 1 22,5 50
curbata spre D Aplatizata V-O

50 pt rad Poate
Dreapta / curbata
dreapta prezenta
IL 1 1 22 spre D in 1/3 Ovala
30 pt rad dens in
apicala
curba dente

Ovala
Dreapta / curbura
C 1 1 26,5 Aplatizata M-D 50
spre D
Convexitate M

Plasate V si O
2- 2 canale -
Usor angulate
80% 2- 35-45
palatinal
1- 95% Reniforma / 1 canal - Clasificare
PM1 20,6 Sant concav fata M
19% 1 - 4% piscot 40-60 WEINE
>D
3- 3 - 1% 3 canale -
Diametru la colet
1% 30-35
mai mic

M 1-
1- 1 canal -
a 90%
75% 45-50
xi PM2 2- Aplatizare MD Clasificare
2 - 24 21,5 2 canale - 35
la 9% foarte mare WEINE
% 3 canale -
r 3-
3 - 1% 30-35
1%

4-
MV 35 /
40-90 Rad MV curba D Canalul MV
MV1+MV2
% Rad DV curba M aplatizat MD
M1 3 20,8 30
3- Rad P usor curbata Canalele P si DV
DV 35
10-60 V rotunde
P 45
%

3- 3-
Cand e o singura
90% 57%
radacina - sectiune
2- 4- Canale mai
M2 20 “C”
9% 40% curbe decat M1
Rad mai curbe
1- 2 - 2%
decat M1
1% 1 - 1%

Foarte
M3 1-5 1-6 20
variabil
 Lungi
Nr. Nr. Largirea
Arcada me Forma radacina Particularit
Rad Canal Forma radacina necesara
/ Dinte medie pe sectiune ati
acini e ISO
canal

Ovalara Greu de
1- Piscot rotund la tratat dat
1 canal - 35
60% apex cor
IC 1 20,7 2 canale -
2- Daca sunt 2 inguste si
30
40% canale V si L - ft canalelor
subtiri subtiri

1-
1 canal - 35
60% Usor curbata spre
IL 1 21,7 2 canale -
2- D in 1/3 apicala
30
40%

1- 1-
98% 94% Ovala 2 rad =
C 25,6 45-60
2- 2- Aplatizata M-D canin bifid
2% 6%

1-
75% 1 canal -
Angulatie
2- 40-60
M PM1 1 21,6 Rotund ovalara intre cor si
20% 2 canale -
a rad
3- 35-45
n
5%
di
b 1-
ul 89% 1 canal -
a 2- 40-60
PM2 1 21,5 Aplatizare MD Ovalara
10% 2 canale -
3- 35-40
1%

3-
Rad M forma de Aplatizat MD
2- 80% Canalele M Canalele
piscot cu Canalele M
98% 2- - 35-45 MV, ML
M1 21 concavitate D converg spre
3- 13% Canalul D - (CM*), D
Rad D apex in ambele
2% 4- 45-60 (DV, DL*)
concavitate M sensuri
7%

3-
Angulatie,
77%
curbura mai
2- 2- Canalul D -
accentuata in
85% 13% Canale mai 45-60
M2 20 toate planurile
1- 4- curbe decat M1 Canalele M
decat M1
15% 7% - 35-45
Mai putin
1-
divergente
3%
MORFOLOGIA DINTILOR ARCADEI INFERIOARE

INCISIVUL CENTRAL INFERIOR

- Lungime medie 20,7 mm

- Greu de tratat pt ca au cor ingusta, au canale ft subtiri si au 2 canale
- 1 rad cu 1 canal 60% cazuri, 2 canale (V si L) ft subtiri in 40%
- In Rimania e 80%-20%
- Sect pvalara de piscot rotund la apex
- Prep 1 canal iso 35-45, 2 canale iso 30-35

INCISIVUL LATERAL INFERIOR

- Lungime medie 21,7 mm

- 1 rad cu 1 canal 60%, 2 canale 40%15
- Usor curbura apicala spre D
- Prep apocala iso 35 pt 1 canal, ISO 30 pt 2 canale

CANINUL INFERIOR

- Lungime medie 25,6 mm

- 98% 1 rad, 2% 2 rad (C bifid)
- 94% 1 canal, 6% 2 canale Pe sect ovalara
- Aplatizat MD
- Prep ISO 45-60

PM1 INFERIOR

- Lungime medie 21,6 mm

- 75% 1 rad cu 1 canal, 20% 2 canale, 5% 3 canale
- Intre cor si rad exista o angulatie, deci trb schimbata orientarea frezei
- Sect rotund ovalara
- Largire ISO 40-60 pt 1 canal, ISO 35-45 pt 2 canale

15
daca orif e excentric si greu de permeabilizat, sunt 2 canale
PM 2 INFERIOR

- Lungime medie 21,5 mm

- 1 rad cu 89% 1 canal, 10% 2 canale, 1% 3 canale
- Sevt ovalara, aplatizat MD
- Largire ISO 40-60 1 canal, ISO 35-45 2 canale

M1 INFERIOR

- Lungime medie 21mm

- 98% 2 rad (M16 , D) 2% 3 rad
- 80% 3 canale(mv, ml17 , d18 ), 13% 2 canale, 7% 4 canale19 (mv, ml, dv, dl) (mv, mediomezial/
centromezial, ml, d)
- Aplatizat md
- Canalele meziale converg spre apex in ambele sensuri
- Rad m are f de piscot cu concav distal iar rad d are concav sore m
- Prep iso 45-60 d, 35-45 m

M2 INFERIOR

- Lungime 20 mm
- 85% 2 rad (m,d), 15% 1 rad
- 77% 3 canale, 13% 2 canale, 7% 4 canale, 3% 1 canal in “C pe sectiune deschis V”
- Angulatie mult mai mare, rad mai curbe in toate planurile decat m1, mai putin divergente
- La pop romana m1 si m2 3 canale in 90-95%
- Prep iso 45-60 d, 35-45 m

16
mai curba decat cea distala
17
mai centrat (mai aproape de V)
18 nu e distal, e mai mezial
19
mai des cu 4 canale decat cu 2 in romania
 Atitudinea terapeutica in
tratamentul mecanic de canal

Etape preliminare

I. Insensibilizarea pulpei dentare prin anestezie

II. Izolarea dintelui - cu diga obligatoriu

Etapele trat mecanic de canal

I. Crearea cavitatii de acces la camera pulpara si canalul radicular


A. Obiective
1. Indepartarea eficienta a tavanului camerei pulpare
2. Accesul direct al instrumentarului de canal pe toata lungimea de lucru pana la CA20
3. Economie maxima de tesut dentar sanatos


B. Operatiuni
1. Trepanarea camerei pulpare la locul de electie in cazul dintilor indemni
2. In cazul cavitatilor carioase
a) Se prelungeste cav carioasa catre locul de electie cand caria se gaseste pe cav
ocluzala
b) Carii aproximale: prelungirea procesului carios catre locul de electie cu feze
cilindrice la contraunghi
c) Carii cervicale: se obtureaza; abordarea pe fata ocluzala sau incizala


C. Instrumente
1. Trepanarea CP la locul de electie se realizeaza cu freza sferica diamantata de turbina
F801/016 (granulatie verde, Dia-tessin) prin miscari de introducere si scoatere activa
2. Se schimba cu freza diamantata tronconica F848/016 gr verde prin miscari de a lungul
peretilor se da forma cavitatii specifica dintelui respectiv
3. Indepartarea in totalitate a tavanului CP se face cu freze cilindrice fara varf : freza
Endo Z sau freza diamantata cilindrica fara varf F857/014 gr verde. Obiectiv: peretii
interni ai CP sa se continue cu cei ai cav de acces
4. Controlul indepartarii corecte tavanului CP cu sonda nr. 17

20
constrictia apicala=formatiune anatomica, consta intr o ingustare a peretilor canalului radicular
 5. Finisarea peretilor interni ai cav se face cu freza flacara diamantata mica F6889/009 gr
verde (Komet)
6. Exereza dentinei alterate (acolo unde este cazul) cu freza sferica mare de contraunghi
HISEM 205/010 (Komet)


D. Cav de acces pt superiori


1. IC si IL: in centrul fetei palatinale deasupra cingulum; cav de acces in f triunghiulara

(pac tineri); cav de acces in f ovalara la I cu calcificari; de indepartat nisa de dentina
palatinala


2. C: cav de acces de f ovoida in centrul fetei

palatinale


3. Pm 1 si 2: in mijlocul santului central, f ovoida cu

directie VP


4. Molarii 1 si 2: in foseta centrala, f triunghiulara

(vf la baza canalului P si baza la niv canalelor rad
V); creasta transversala de smalt trebuie sa fie
 pastrata intacta
a) Localizarea MV2 la molarii superiori: unim cu o linie imag canalul P cu MV1 si
coboram o perpend din DV, iar la locul de unire se afla cel mai probb intrarea in
canalum MV2


E. Cav de acces pt inferiori

1. IC si IL: aplatizati MD; cav de acces cu triunghiulara cu baza incizal si vf lingual (pac
tineri) ovalara la incizivii inf abrazati; de indepartat nisa de dentina linguala (pot fi 2
canale) ! A se tine cont de angulatia cor-rad: schimba directia frezei ca sa nu iesim prin
supraf V
2. C: cav de acces in 1/3 mij a fetei linguale; f ovoida
3. Pm 1 si 2: f ovoida, poz V de foseta centrala
4. Molarii 1 si 2: cav de f trapezoidala cu baza mare mezial si baza mica distal; cand sunt
2 canale D: DL situat central, DV spre vestibular



















II. Indepartarea resturilor de pulpa radiculara cu linguri Black sau excavatoare ajutat de lavaje
cu nacl
III. Reperarea orif canalelor radiculare
A. Cu o sonda dentara felxibilai
B. Pentru a repera in siguranta orificiile canalelor radiculare avem nevoie de extensia
preventiva ( trebuie sa fie foarte economicoasa)
1. pt accesul direct al instr de canal pe toata lungimea de lucru pana CA
2. Instrumentarul sa nu fie impiedicat de marginile de smalt (sacrificiu minimal de
substanta dentara)
3. Trebuie sa pastram un echilibru intre obiectivele noastre - pastrarea in cantitate cat
mai mare a tes sanatos si patrunderea in canalul radicular
IV. Permeabilizarea canalelor radiculare
A. Prima data se inspecteaza cu acul K-file 10 si se inspecteaza canalul
B. La canalele accesibile miscarile de permeabilizare sunt de watch-winding21
C. La canalele subtiri nu se mai pot face aceste miscari, deci la canalele in care nu intra acul
10 misc de perm sunt “inainte inapoi” pe distante ft mici de impingere 0,5-1mm. Nu se
fac rotatii pe canale ft calcificate si obligatoriu in CP trb sa existe hipoclorit, nu trb sa fie
ft uscat
D. La un canal in care se intra prima data ft greu (canal calcificat) se fac miscrai de retragere
impingere de 0,5-1 mm (18-20 miscari). Acele de permeabilizare in acest caz pot fi de
06/08
E. Obligatoriu in CP trb sa fie NaOCl
F. Se fac miscari scurte cu k file 10 pt a largi (largire initiala) putin canalul
G. Pe ac se poate aplica chelator22 EDTA 17% gel/crema - se aplica pe ac sau lichid - in canal
H. La canalele curbe permeabilizarea se va face dupa precurbarea acului23 ❗
I. In cursul permeabilizarii pot aparea dificultati de intrare pe toata lungimea de lucru
J. Preevazare
1. Crearea accesului rectiliniu in segm coronar al canalului, in special la canalul M al Minf
2. Permite aprecierea lungimii sau a diametrului apical corect prin eliminarea
interferentelor cervicale
3. Consta intr-o largire strict concentrica cu canalul respectiv in 1/3 coronara a acestuia
4. Se face pana la curbura
5. Se executa cu
a) Freze Gates-Gliden
b) Ace K-file 40,45,50 prin razuire selectiva
(1) Se patrunde cativa mm la periferie si se largeste doar aici
c) Instrumentar rotativ (la protaper -SX- instrument mic ce permite largirea
concentrica in1/3 cor a canalului
6. Permite lucrul pe o portiune curba mai redusa ca lungime
7. Optimizeaza irigatiile mai abundente in canalul radicular
8. Faciliteaza accesul instr endo in canalul rad si vizibilitatea
a) Metoda de lucru cu frezele Gates Glidden

21
rotatii usoare inainte inapoi 30 grade
22subs care demineralizeaza superficial substratul - EDTA sau GLUDE (peroxid de uree) sau RC
prep
23
se indoaie cf curburii canalului *se poate cu endo bender
 (1) Gates #1 - 0,50; Gates #2 - 0,70; ...din 0,20 in 0,20 ...Gates #6 - 1,50
(2) Se introduc in canal freza pasiv si se fac miscari de pensulare24 in retragere pe
peretele opus25 curburii pt a nu face perforatia pe peretele intern unde se
gaseste furcatia radacinilor cu frezele 2,3,4 (#1 se rupe foarte usor, este foarte
subtire)
(3) La canalele stramte introd va fi treptata 1-2-3-4 (ordine crescatoare)
(4) La canalele mai largi (IC sup sau IC inf unde exista nisa de dentina) se intra cu
4 pt inepartarea nisei apoi 3-2-1
(5) Nu trebuie trecut cu freza de curbura canalului
V. Extirparea pulpei radiculare26
A. Cu acul Tirr Nerfs: se introduce acul in canal pana cand inaintarea lui este oprita, se
retrage cam 1mm pentru a fi liber in canal, se roteste de 2-3 ori la 360 de grade si se
retrage in axul canalului
B. La IC unde sangerarea e ft puternica poate fi utila introd unui tirr nerf pana in1/3 apicala,
2-3 miscari de rotire completa si scoaterea acului in axul canalului
C. La canalele subtiri etapa aceasta nu mai exista, e inglobata in largirea canalului,
eliminarea pulpei se face o data cu msicarile de largire, pilire, razuire a canalului rad, nu
se introduc tirr nerfs
D. Este importanta curatarea acelor in clean stand si asocierea NaOCl cu EDTA
E. Cu ac reamer se roteste la 360 de grade
F. Cu ac Hedstroem: fara rotire, doar razuire
G. Hipocloritul provoaca necroza pulpei si faciliteaza indepartarea ei
VI. Determinarea lungimii de lucru-odontometria
A. Conditii preliminare
1. Existenta unei bune rx, nedistorsionate, pe care sa se obs radacinile dd in totalitatea
lor
2. Acces coronar nerestrictionat la canalele rad 27
3. Rigla endo
4. Cunoasterea lungimilor medii statistice ale rad dd
5. Existenta unui reper28 incizal sau ocluzal stabil care sa fie notat in fisa pacientului
6. Cuspizii cariati sau subminati vor fi redusi pana la o suprafata plana, sustinuta de
dentina
7. Acul de odontometrie trebuie sa prezinte stoper din silicon si sa fie suficient de mic
ca sa negocieze intreaga lungime de lucru, dar nu atat de mic incat sa treaca dincolo
de apex; la cananelele curbe, odontometria se det folosind ace precurbate
B. Metode de determinare
1. Metoda clinica
a) Se bazeaza pe simtul tactil29 al operatorului, inexacta
b) Presupune o avansare nerestrictionata a acului pana la CA

24
fara rotatii manuale! Fara miscare activa. Doar in retragere
25 pt a nu face perforatie pe peretele curburii
26
in metoda rotativa e integrata in largirea canalului
27
depunerile de dentina secundara, cavitt de acces
28 reperele pot fi coronar sau apical
29
pana se simte ingustarea de la nivel apical-CA
 c) Se efectueaza cu ace K file 10,15,20
d) Se avanseaza in canal pana simtim in vf acului o rez dat CA
e) Se stabileste pe ac un pct de reper pe supraf ocl sau incizala
2. Metoda clinico-rx
a) Masurarea dd pe rx preop
b) Se SCADE 1mm dat posibilelor distorsiuni sau magnificatiei rx
c) Se fixeaza stoperul la aceasta dimens
d) Se plaseaza acul in canal pana cand stoperul ajunge la reperul plan de pe supraf
incizala sau ocluzala
e) Se efectueaza rx cu acul(acele) in canal(e)
f) Pe rx efectuata se masoara dif dintre vf acului si vf rad, iar aceasta dimens se
adauga la dimensiunea masurata pe prima rx. Daca acul a trecut dincolo de apex,
aceasta dif se scade
g) Se masoara aceasta dimens cu rigla endo si se fixeaza stoperul pe ac in fct de
lungimea masurata
h) Datorita posibilelor greseli de masurare uneori este necesara o noua rx pt
confirmarea lungimii
i) Inregistrarea si notarea lungimii finale de lucru si a reperului incizal sau ocluzal in
fisa pacientului
j) La canalele curbe, lungimea finala poate suferi modificari, ea se poate scurta cu
pana la un mm o data cu largirea acestor canale30, de aceea este necesara o
reconfirmare a lungimii finale de lucru dupa terminarea instrumentarii
k) Respectarea <<factorului de siguranta>> Weine
(1) Daca pe rx se observa resorbtii osoase sau periapicale, se scade 1mm
(2) Daca pe rx se observa resorbtie osoasa periapicala, se scade 1,5 mm
(3) Daca pe rx se observa atat resorbtie osoasa periapicala cat si resorbtia varfului
radacinii, se scad 2 mm
3. Metoda electronica - cu apex finder
a) Acuratete mai mare a det lungimii de lucru
b) Principiu
(1) Rezistenta electrica masurata intre tes parodontale profunde si mucoasa e
constanta, la fiecare individ si nu e imfl de varsta, nici de tipul sau forma dd si
este in jur de 6,5 komega31
c) Conditii
(1) Canalul sa fie aproape uscat (NaOCl influenteaza negativ determinarea)
(2) Acul sa aibe un diam coresp (nu ace mai mici de 15)32
(3) Acul sa nu vina in contact cu un material metalic de pe supraf coronara (mat de
obt sau coroana)
d) Modalitate de det33

30
se mai indreapta pe parcursul instrumentarii
31
un electrod e pe mucoasa, celalalt pe canal. Diferenta dintre cei 2 electrozi e dif de potential si e
mereu constanta
32 la canalele ft largi det cu acul 10 e inexacta pt ca e prea mare dif de calibru intre ac si canal
33
daca se produc infiltratii minime pe diga sau in cavitatea de acces chiar si cu lichid de sant
gingival, se inchide circuitul si da erori. Campul operator trebuie ft bine uscat-coronar trb sa fie
bine uscat
 (1)Controlati izolarea cav de acces-sa nu fie infiltratii din cav proximale
(2)Uscati ft bine cp operator
(3)Pozitionati carligul in vestibul
(4)Legati al 2lea electrod la instrumentuk endodontic
(5)Avansati cu instrumentarul in canal pana cand semnalul indica apexul, adica
0=FA34
C. Acul de odontometrie
1. Este acul care prezinta o usoara rezistenta la nivelul foramenului apical, pe toata
lungimea de lucru
2. Cu ajutorul lui se det calibrul FA(apex)
3. Aceasta operatiune se desfasoara dupa eliminarea interferentelor cervicale, deci dupa
preevazare
4. Se determina din aproape in aproape, plasandu-se succesiv ace de marimi mici si mai
mari, pe lungimea de lucru35
VII. Limita apicala a tratamentului biomecanic de canal
A. Constrictia apicala (CA)36 este zona cea mai ingusta a canalului radicular
B. Foramenul apical37 - apexul fiziologic
C. Jonctiunea cemento dentinara- locul de unire a dentinei cu cementul in int canalului
radicular
D. Apexul anatomic - vf anatomic al rad
E. Apexul rx - proiectia vf rad pe rx initiala sau de control
F. Punctul terminus radiologic al canalului rad - locul unde pe rx se vede ca vf acului
paraseste canalul rad
G. Uneori CA coincide cu JCD
H. CA este situata anterior de FA
I. Intre FA si CA statistic, poate fi o distanta 0,5-1mm
J. Intre CA si vf rad pot fi 0-2mm
K. CA nu poate fi identificata rx
L. FA este identificabil clinic si rx cu exactitate
M. In rap cu JCD canalul poate fi impartit in 2 parti
1. Conul cementar38
2. Conul dentinar39
N. FA poate coincide cu apexul anatomic in 47,8% din cazuri
O. FA poate fi situat M sau D fata de vf rad in 44,4%
P. FA orientat V sau O in 7,8 %
Q. Obiective40
1. Instrumentarea sa se limiteze la spatiul intern endodontic
2. Sa nu se largeasca FA

34
foramen apical; in practica, CA NU SE SIMTE SI NU SE POATE DETERMINA
35
trebuie neaparat sa nu treaca de foramenul apical, trebuie sa prezinte o rezistenta la acest nivel
36 diametru minim apical
37
diametrul maxim apical
38
vf la CA si baza la FA
39 vf la FA si baza catre CA
40
responsabile pt durerea postop a pacientului
 3. Sa nu se produca trecerea acelor, irigantilor si alte subst med dincolo de FA in tes
periapical
VIII.Tehnicile de largire manuala
A. Tehnica clasica


B. Step back = telescopare regresiva

1. Indicata in tratamentul mecanic al canalelor cu curbura moderata
2. Odontometria se executa inainte de largirea canalului
3. Largirea incepe dinspre apex spre coronar
4. Preparatia reg apicale incepe cu crearea stopului apical pana la un ac cu 2-3-4 nr
superioare acului de odontometrie
5. Stopul apical41 este format o data cu instrumentarea zonei la nivelul si deasupra CA
6. Ultimul ac cu care se patrunde pe toata lungimea de lucru poarta denumirea de ac
master apical
7. Apoi cu fiecare ac kerr cu nr superior se scurteaza concomitent lungimea de lucru cu
un mm
8. Procedeul de scurtare a lungimii de lucru se face pana cand aceasta devine mai scurta
cu 4-5 mm fata de lungimea de licru fixata prin odontometrie
9. Pe masura ce ne indepartam de apex se formeaza un canal informa de telescop
10. Lavajele endodontice si recapitularea pe intreaga lungime de lucru asigura
permeabilitt canalului si precin blocajul apical
11. RECAPITULAREA este operatiunea de revnire pe toata lungimea de lucru cu acul cu
care s a efectuat tratamentul mecanic al portiunii apicale dupa ce s a folosit un ac K
superior
12. Se face cu ac cu un nr inferior fata de ultimul folosit pana se ajunge la acul master
apical
13. Dupa ce se incepe telescoparea regresiva, se face cu acul master apical, pe toata
lungimea de lucru, pana la nivelul stopului apical
14. EXEMPLU
a) Permeabilizarea canalului cu acul 10 ISO pana cand acesta se misca liber in canal
b) Determinarea acului de odontometrie: de ex poate fi ISO 15
c) Odontometrie: stabilirea lungimii finale de lucru (L)
d) Crearea stopului apical
(1) ISO 15 largire pana cand acesta se misca liber in canal - recapitulare cu ISO 10
(2) ISO 20 ... recap ISO 15
(3) ISO 25 ... recap ISO 20
(4) ISO 30 ... recap ISO 25
(5) Acul ISO 30 = AC MASTER APICAL42
e) Preparatia peretilor
(1) ISO 35 largire pe L-1 mm (L minus 1 mm) pana cand acesta se misca liber in
canal - recap ISO 30
(2) ISO 40 largire pe L-2 ... recap ISO 30
(3) ISO 45 largire pe L-3 ... recap ISO 30
(4) ISO 50 largire pe L-4 ... recap ISO 30
f) Finisarea peretilor pe toata lungimea de lucru cu ISO 30 K file sau H

41 formatiune pe care o cream la nivelul si deasupra CA

42
ultimul ac care intra pe toata lungimea de lucru - minim 25!
C. Crown down = telescopare progresiva
1. Largirea canalului incepe dinspre coronar spre apical, continuand prin coborarea in
trepte telescopate spre apex
2. Avantaje
a) Eliminarea constrictiilor din 1/3 coronara a canalului
b) Irigatia eficienta a canalului radicular
c) Indepartarea majoritatii tes pulpar viu/necrozat, micsorand pericolul impingerii tes
alterate spre apex
d) Odontometria se stabileste in etapele finale, cand incepem sa largim portiunea
apicala, deoarece pe parcursul trat ea se poate modifica
e) La inceput se stabileste o lungime aproximativa de lucru cu ajutorul Rx initiala si a
apex locatorului
f) Preevazarea portiunii coronare cusjutorul frezelor Gates Glidden nr. 1,2,3,4 cu
care se fac miscari de pensulare inretragere pe peretele opus furcatiei
g) La canalele mai largi, se introduce apoi acul K file nr. 35 in canal pana cand
intalneste o rezistenta
h) Miscarile recomandate sunt de reaming (canale sau portiuni drepte) si forte
compensate (canale si portiuni curbe)
i) Daca acul 35 se misca liber in canal, acul 30 se introduce pana cand intampina o
rezistenta si se facmiscari de reaming si forte compensate
j) Aceleasi miscari se executa cu acele K 25,20,15 pana cand este atinsa lungimea
aproximativa de lucru
k) Acum se determina lungimea finala de lucru prin metode clinice, clinico-Rx,
electronice
l) Preparatia continua cu ultimul ac folosit pe lungimea aprox de lucru, apoi se
utilizeaza ace de dimensiuni mai mici - ex. ISO 10, pana cand adevarata lungime
de lucru este atinsa
m) Prepararea stopului apical : prin miscari de reaming (canale drepte) sau forte
compensate ( canale curbe) cu acele 15,20,25 si apoi pana cand acul 25 lucreaza
pe toata lungimea de lucru
n) Finisarea stopului apical se face cu acul master apical (ex 25 ISO) cu miscari de
watch-winding
o) Netezirea finala a peretilor se efectueaza cu ace headstroem nr. 30,35 intr o
maniera de pilire circumferentiala blanda
p) In aceasta tehnica sunt necesari lubrefianti si irigatii abundente
D. Tehnica fortelor compensate (ROANE)
1. Foloseste ace flexibile flex file cu varf netaietor
2. Prep se face dupa principiul crown down
3. Se asociaza cu pilirea circumferentiala
4. Se efectueaza initial preevazarea cu freze Gates Glidden nr. 4,3,2,1
5. Acul 35 se introduce pana intampina o rezistenta
6. In acest moment se incepe triada miscarilor de rotire
a) Pozitionare - rotire 90 grade in sensul acelor de ceas + presiune apicala
b) Taiere - miscare 120-360 grade in sens invers acelor de ceas + presiune apicala
c) Eliminare - rotire 90 grade in sensul acelor ceas pt indepartarea dentinei razuite
7. Cand acul se misca liber in canal, se trece la un ac mai mic-ISO 30 cu care se fac
aceleasi miscari
8. Prep se continua cu ace progresiv mai mici pana este atinsa lungimea initiala de lucru
 9. Se det lungimea finala de lucru
10. Prep se finalizeaza odata cu formarea stopului apical
11. Sunt necesare irigatii abundente
12. Prin aceasta tehnica se poate largi canalul pana la dimensiuni mai mari decat inalte
tehnici
E. Tehnica combinata Step-Down, Step-back
1. Incepe preevazarea coronara cu freze Gates nr. 1.2.3.4
2. Introducerea acelor 35 ISO pana intampina rezistenta si largirea canalului pana cand
acul se misca liber
3. Largirea in sens descrescator al nr acelor 30,25,20,15
4. Se stabileste lungimea finala de lucru
5. Permeabilizarea port apicale cu ace mici nr. 10,15
6. Portiunea apicala este preparat intr o maniera step back : stopul apical cu 3 nr.
Superioare acului de odontometrie si retragere succesiva cu 1 mm la folosirea acelor
K cu nr din ce in ce mai mari
7. Peretii vor fi neteziti la final cu un ac hedstroem mic
IX. Miscari43
A. Pilire circumferentiala
1. Se introduce acul K file pasiv
2. Se retrage activ, sprijinindu se pe unul dintre pereti
3. Se repeta
4. Utila in fazele initiale cand se doreste largirea peretilor
5. La canalele curbe este necesara precurbarea acelor si opritor apical
6. Prin pilire se depune detritus dentinar, de aceea sunt necesare lavaje abundente pt a
nu infunda canalele, alaturi de recapitulari* dupa fiecare ac folosit
B. Reaming
1. Miscare de rotatie foarte precisa
2. Se poate face cu K file sau reamer
3. Se introduce acul pasiv44
4. Rotare de un sfert de tura = 90 grade astefl incat la sf miscarii stoperul sa ajunga la
lungimea de lucru dorita
5. Se scoate prin razuire pe un perete
6. Se recomanda in canalele drepte45
C. Forte compensate/balansate
1. Necesara in largirea canalelor cu curbura avansata
2. Cu ace flexibile46 cu varf netaietor
3. Consta in introd pasiva a acului si incepe cu o rotatie de 90 grade in sensul acelor de
ceas, apoi se roteste insens invers 120-360 de grade cu presiune apicala
4. Se extrage acul sau se mai realizeaza o rotatie de 90 grade pt a indeparta detritusul
5. Ambele miscari sunt active
6. Impreuna cu lavaje si gel sau crema EDTA (lubrefiant)
D. Watch winding

43
se adapteaza tipului de canal
44
nu se intentioneaza sa facem nicio miscare
45 in cele curbe chiar si daca facem doar acest sfert de tura, acul se va rupe
46
risc de rupere a acelor normale la aceasta miscare
 1. Miscari scurte 30 de grade intr un sens si celallt
2. Utile in permeabilizarea canalelor si finisarea stopului apical
E. Un canal drept se largeste prin tehnica step back si se poate prepara prin miscari de
reaming
F. Un canal curb (deobicei subtiri prezinta o curbura initiala si o alta apicala), eficienta e o
tehnica combinata (step back si croen down), miscari de pilire cu ace precurbate, iar pt
stop apical forte compensate
X. Tehnica permeabilizarii apicale
A. Se face cu acul K file sau reamer
B. Conul cementar se gasesc elemente parodondale, este constituit din cement, nu trebuie
sa fie infundat cu detritus deci se intra cu K 10/15 dincolo de foramen pt a mentine CA si
FA permeabilizate
XI. Obiectivele mecanice ale prepararii canalului radicular dupa Schilder
A. Conicizare uniform progresiva a CR de la apex spre coronar47
B. Diametrul prep trebuie sa fie minim apical si maxim coronar
C. Pastrarea geometriei initiale a CR48
D. FA sa si pastreze pozitia initiala fara a se produce transpozitia apicala49
E. Largire apicala minima eficienta clinic50


XII. TEHNICA PROTAPER UNIVERSAL - caracteristicile structurale ale acelor protaper universal
rotativ


47
forma tb sa rezulte conica uniform progresiva
48
daca initial avem un traiect stramtorat sau curb, trebuie urmarit intocmai, doar se largeste pe
seama lui, nu se muta
49 accident produs atunci cand canalul se largeste cu ace mai mari, neprecurbate, cu miscari
necontrolate. FA se poate largi/dilacera si se muta din port initiala in alta pozitie. Si CA se poate
transpozitiona, in cazul unui canal curb se poate realiza prin acelasi mod si o perforatie
50
suficienta sa retina obt ininteriorul canalului dar si suficienta cat si sa curete suficient -se realizz
prin largiri apic suficiente
 A. Tija in forma de piramida triunghiulara pe sectiune
B. Lame taietoare cu unghiuri taietoare
C. Unghiul spirei valabil pt a reduce riscul insurubarii in dentina
D. Pasul spirei variabil pt reducerea riscului insurubarii favorizeaza eliminarea detritusurilor
dentinare51
E. Conicitati multiple de a lungul partii active
F. Acul Sx - inel galben
1. Ac cu lungime totala 19mm cu o lungime a lamelor de 16 mm
2. Diam la vf de 0,19 mm
3. Indicat in preevazarea 1/3 cor a canalului
G. Acul S521 - inel mov
1. Dispinibil in lungimi de 21,25,31 mm
2. Lungimea lamelor 16 mm
3. Diam la vf 0,17 mm
4. Este activ in 1/3 coronara indicat in preevazarea canalului
H. Acul S2 - inel alb
1. Dispinibil in lungimi de 21,25,31 mm
2. Lungimea lamelor 16 mm
3. Diam la vf 0,20 mm
4. Este activ in 1/3 mijlocie a canalului
I. Acul F1 (20/0753) - inel galben
1. Dispinibil in lungimi de 21,25,31 mm
2. Lungimea lamelor 16 mm
3. Diam la vf 0,20 mm
4. Favorizeaza preparatia apicala
J. Acul F2 (25/08) - inel rosu
1. Dispinibil in lungimi de 21,25,31 mm
2. Lungimea lamelor 16 mm
3. Diam la vf 0,25 mm
4. Ac de formare apicala
K. Acul F3 (30/09) - inel albastru
1. Dispinibil in lungimi de 21,25,31 mm
2. Lungimea lamelor 16 mm
3. Diam la vf 0,30 mm
4. Ac de formare a preparatiei apicale
L. Ace suplimentare54
1. F4 (40/08) cu diam la vf 0,40mm - 2 inele negre
2. F5 (50/07) cu diam la vf 0,50mm - 2 inele galbene
M. Tehnica pt protaper universal
1. Precautii
a) Irigatii abundente si dese in canalul radicular

51
avem nevoie de min 2ml lavaje dupa fiecare ac
52
shaping
53 7% conicitate
54
necesare la canalele mai mari
 b) Stabilirea traseului de alunecare cu ace kerr manuale cel putin ISO 15. Tratmecanic
de canal cu ace kerr file nr 10 si 15 pana cand acestea se misca liber in canal
asociat cu lavaje cu NaOCl, eventual Glide EDTA = traseu liber de alunecare
(Glide Path)
c) Motor endodontic cu rotatii variabile (500rpm pt Sx, 350rpm pt S1, S2, 250 rpm
pt F-uri) si mecanism de torque control55
d) Curatarea frecventa a acelor si verificatea semnelor de distorsiune sau uzura
e) Folosirea acelor S cu miscari de pensulare (brushing) in retragere activa pe peretii
canalului rad
f) Folosirea acelor F fara miscari de pensulare ele se introduc pe toata lungimea de
lucru din aproape in aproape (miscari de ciugulire - peeking) se mentin 1 secunda
si se indeparteaza imediat
2. Faze de lucru
a) Stabilirea unei lungimi de lucru initiale pe rx preliminara
b) Reperarea orif canalului rad
c) Permeabilizarea cu K file 10
d) Prepararea in 1/3 coronara cu Sx
e) Tratament mecanic de canal in maniera crown down
(1) Shaping
(a) Se introduc acele K file 10 si 15 in canal pana cand intampina o rezistenta
(de ex pe 2/3 din lungime)
(b) Trat rotativ cu acul S1 pe aceasta lungime
(c) Introducerea acelor 10 si 15 pe toata lungimea de lucru
(d) Trat rotativ cu acul S1 pe toata lungimea de lucru
(e) Irigatii, reverificarea permeabilitatii cu ac k nr 10 si apex finder
(f) Trat rotativ cu acul S2 pe toata lungimea de lucru
(g) Irigatii, reverificarea permeabilitatii cu ac k nr 10 si apex finder
(h) Determinarea lungimii de lucru finale
(2) Finishing
(a) Tratament rotativ de finisare cu acul F1, miscari de ciugulire - peeking,
pana ajunge pe toata lungimea de lucru, indepartare, lavaj cu NaOCl
(b) Tratament rotativ cu acul F2 o singura data pe toata lungimea de lucru,
indepartare, lavaj
(3) Verificarea diametrului apical
(a) Vizual (Visual gauging)
i) Dupa prepararea cu F2 (25/08) trebuie vazut ce ramane pe instrument
(1) Sange se continua prep, dentina alba in cantitate mare
(b) Manual (Apical gauging)
i) Se foloseste un ac 30/02 (poate fi orice ac Ni-Ti manual) el trebuie sa se
opreasca la 1 mm de L de lucru
ii) Se fac cateva miscari de rotatie completa, se scoate si se observa
ultimele spire - daca se observa dentina curata tratamentul se opreste
aici
iii) Daca acul 30/02 intra pe toata lungimea de lucru, nu se observa
dentina pe ac sau se observa dentina murdara - se trece la preparatia
cu F3

55
aparatul percepe tensiunea maxim atinsa pe ac - aparatul se opreste sau iti deroteste acul
 iv) Dupa folosirea F3 (30/09) se face apical gauging cu 40/02
v) Daca se oprestela 1 mm de L de lucru iar dupa 2-3 rotatii apicala se
observa dentina curata - trat se opreste aici
vi) Daca intra pe toata L de lucru, nu se observa dentina pe ac sau se
observa dentina murdara - se continua largirea cu F4
vii) Urmatorul apical gauging se face cu 50/02
3. Scopul este realizarea unei preparatii de 360 grade la nivelul stopului apical
XIII. Sistemul PROTAPER NEXT
A. X1-X5
B. Fac largire simultana - si shaping si finishing in acelasi timp
XIV. Sistemul PROTAPER GOLD
A. Sunt mai flexibile dar in rest e totul la fel ca la PROTAPER UNIVERSAL
 OBTURATIA DE CANAL MONOCON (single cone)

Consta in fixarea definitiva a conului master de gutaperca pe toata lungimea de lucru

a canalului cu ajutorul cimentului de sigilare.

Premisa obligatorie: fixarea festa a conului pe o portiune de 2-3 mm de la CA.

Obtinerea acestui obiectiv este atestat prin rezistenta intampinata la retragerea din
canal a conului introdus pe toata lungimea de lucru - fenomenul de tug back.

Indicatii

Canale largite cu instrumentar ISO care permite utilizarea conurilor standardizate

corespunzatoare acelor folosite.

Avantaje: metoda rapida si usor de folosit

Dezavantaje

Portiuni intinse ale canalului obturate numai cu sealer

Solubilitatea si resorbtia sealerului in timo

Neconcordanta intre calibrul acelor si al conurilor

Prevenirea microinfiltratiilor este mult mai slaba comparativ cu alte tehnici

Etape de lucru

Alegerea unui con de gutta de aceeasi marime cu ultimul ac folosit pt largirea

port apicale (con master apical)

Proba RX : plasarea conului pana la 0,5 mm de CA

Introducerea sealerului in canal cu: ac lentullo/ ac kerr reamer/ conul de gutta

Introducerea conului de gutta coafat cu ciment de sigilare in canal

Se sectioneaza conul la orif de emergenta a canalului cu un instr incalzit

Rx de control

Obt coronara provizorie

Obt coronara definitiva

CONDENSAREA LATERALA LA RECE A GUTAPERCII

Urmareste obturarea canalelor cu conuri de gutta si ciment de sigilare prin umplerea

 progresiva a spatiilor goale din jurul conukui master cu conuri accesorii mai mici,
condensate lateral pe peretii canalului radicular

Se efectueaza cu ajutorul spreaderelor (finger/hand)

Avantaje

Sigilare superioare obt monocon

Prevenirea microinfiltratiilor in timp

Dezavantaj (relativ): obt neomogena

Timpi operatori

Toaleta si uscarea canalelor

Alegerea conului master de gutta

Trebuie sa fie egal sau cu un nr mai mare decat acul master apical si sa se
opreasca la o distanta de 0,5-1 mm de CA

Proba clinico-rx a conului master

Proba spreaderelui: se introduce de-a lungul conului master si trebuie sa

ajunga pana la o distanta de 1-2 mm de CA si sa condenseze conul la acest nivel

Coafarea peretilor cu ciment de sigilare - cu acul K file sau reamer

Coafarea conului cu ciment de sigilare si introd lui in canal

Introd spreaderelui ales de-a lungul conului printr-o miscare combinata de

usoara presiune apicala si rotatie in sensul acelor de ceas
Mentinerea spreaderelui impreuna cu conul in tensiune pe peretele lateral
timp de 15-30 sec

Presiunea continua invinge elasticitatea gutta, o deformeaza si o cond lateral

prin mulare pe peretele canalului

Indepartarea spreaderelui din canal prin miscari in sens invers acelor de

ceas si cu amplitudinea de 30-40 de grade

Introducerea unui con aux (20) cu vf coafat in sealer in spatiul parasit de

spreader

Reintroducerea spreaderului si condensarea simultana a ambelor conuri

Repetarea manevrelor descrise pana cand nu se mai poate introd un con

aux pe o distanta de 2-3 mm

Sectionarea conurilor cu spatula incalzita la niv orif de emrgenta a canalului

 rad

Condensarea verticala finala cu ajutorul unui plugger sau fuloar drept

Indepartarea cimentului de sigilare la monorad pana la un nivel situat

imediat sub JSC

Obt cor prov

Rx de control

Aplicarea unei obt de baza

Obt cor definitiva

CONDENSAREA VERTICALA LA CALD A GUTAPERCII IN CANAL

TEHNICA CLASICA SCHILDER

Prin aceasta tehnica gutta este incalzita in int CR cu ajutorul "heat-carrier" si condensata
vertical cu pluggere neincalzite
• Alegerea si adaptarea si proba conului master
◦Canalul trebuie sa fie preparat a.i sa aiba o conicitate uniform progresiva
◦Utilizarea conurilor nestandardizate
◦Diam la vf al conului master trb sa corespunda diametrelor CA si se alege in fct de
ultimul istr utilizatpt prep port apicale
◦Calibrarea conului master - cu lira de calibrat gutta
◦Introd conului master in canal pana la apexul Rx - senzatia de tug back
◦Conul master se scurteaza cu 0,5-1mm apical
◦ Verif clinica si rx a adaptarii conului master in canal
• Alegerea instr pt transfer de caldura si compactare
◦Instr pt transferul de caldura se numeste heat carrier si poate fi un spreader incalzit
sau partea activa a unor piese de mana - Touch'n heat, Sistem B, Elements
obturation
◦Sursa de caldura poate fi - lampa cu spirt, arzator cu gaz, bec Brunell sau
aparatele electrice cu denumirile de mai sus: Touch'n heat, Sistem B, Elements
obturation la care temp e generata controlat si constant
◦Instr pt compactare se numesc pluggere
• Selectia si proba pluggerelor
◦In general se utilizeaza 3 pluggere de dif dimens pt fiecare 1/3 a CR
◦Pluggerul mic patrunde pana in 1/3 apicala, la 4-5 mm de lim apicala a prep
◦Pluggerul mediu patrunde pana in 1/3 medie
◦Pluggerul mare pt 1/3 cor
◦Forma pluggerelor sa fie aproximativa cu cea a prep, dar diam lor la baza p active
sa fie ceva mai mici, a.i. Sa nu contacteze peretii CR
◦Marcarea adancimii de penetrare cu stopperul de silicon
• Etape de lucru
◦Aplicarea sealerului (in cantitate redusa) si introd conului master in CR
◦ETAPA DE OBTURARE CORONO-APICALA ( DOWN PACK)
‣ Sectionarea conului cu heat carrier ul incalzit la niv orif CR
‣ Compactarea vert in directie apicala a gutta cu ajutorul pluggerului mic
‣ Introd spreaderului incalzit la rosu pe o dist de 3-4 mm in gutta, retragera
lui( o bucata de gutta va adera la vf lui) si compactarea cu pluggerul mare/
mediu
‣ Reintrod spreaderului incalzit, retragerea lui si compactarea cu pluggerul
mediu
‣ Ciclurile de incalzire si compactare se repeta pana cand cel mai mic plugger
ajunge in 1/3 apicala la 4-5 mm de terminarea prep
‣ Actiunea ultimului plugger produce o unda de compactare care realizeaza
"segm apical" de 4-5 mm
‣ In cursul obt canalului iau nastere importante forte hidraulice care activeaza
apica, si lateral, fortand sealerul si gutta sa intre in canalele laterale
 ◦ETAPA DE OBTURARE APICO-CORONARA (BACK FILL)
‣ Bucatele mici de gutta (3-4 mm) taiat dintr-un con cu aceeasi marime cu conul
master se introd in canal
‣ Spreaderul se incalzeste, se culege un spreader de gutta, se trece prin flacara,
se introd in canal si se compacteaza cu pluggerul mic
‣ Se introd noi bucatele de gutta care se compacteaza cu pluggerul mediu si in
final cu cel coronar
• Rx de control
Trat endo se considera finalizat doar dupa realizarea unei obt cor rezistente si fct care
sa previna recontaminarea sp endo

TEHNICA UNDEI CONTINUE DE CONDENSARE (continous wave of

condensation - Buchman)

Are la baza o unda continua, neintrerupta si centrata de condensare

Sursa de caldura: sistem B cu 4 plggere, aparatul Touch n heat, elements obturation
• Faza de down pack
◦Se alege pluggerul B care trb sa ajunga la 4-5 mm de lim apicala a prep
◦Selectia si proba pluggerelor de mana
◦Introducerea conului master in canal
◦Sectionarea cu pluggerul B incalzit la niv orif canalului
◦Compactarea gutta coronare cu pluggerul mare
◦Se declanseaza caldura in pluggerul system B apasand cu degetul pe butonuk de
activare, se conduce pluggerul incalzit pana la 3-4 mm de stoper cand se opreste
caldura
◦Mentinand presiunea, pluggerul isi continua miscarea pana la stopper
◦Presiunea apicala se mentine timp de 10 sec
◦Activarea butonului de incalzire pt 1 sec
◦Pauza 1 sec
◦ Retragerea pluggerului cu restul de gutta atasat de supraf lor
• Tehnica injecatii guttapercii termoplasticizate
◦Tehnica rapida folosita in etapa de umplere apico coronara (back fill)
◦Se realizz cu aparatele
‣ Obtura gun, system B fill, elements obturation extruder (incalzirea gutta la 200
grade)
‣ Ultrafill (incalzirea gutta la 70 grade)
◦Dupa precurbare, canula aparatului Obtura se introd in canal pana la contactul cu
gutta existenta
 ◦Se asteapta 5 sec , se incepe inj
◦Trebuie asteptata senzatia de contrapresiune care tinde sa scoata canula din canal
◦Se inj in segmente de 4-5 mm
◦Se condenseaza cu pluggere medii/coronare
◦Ciclul se repeta pana la umplerea in totalitate a canalului
◦Rx de control
◦Obt coronara adecvata

CONDENSAREA TERMOMECANICA McSPADEEN

• Utilizeaza un instr de otel, descris ca un acheadstroem inversat numit compactor

McSpadeen
• Compactorul ale conicitate 2% si diam la vf coresp ISO
• Se folosesc la piesa de mana cu turatia 800-1000 rpm
• Necesitatea prep canalelor cu stop apical - risc de obt cu depasire
• Selectia compactorului de aceeasi marime cu acul master
• Selectia conului master cu un nr mai mare decat acul master (sa ajunga la 1 mm de
limita prep)
• Principiul tehnicii: plasticizarea conului de gutta det de caldura degajata de compactor
prin frictiunea cu conul de gutta
• Tehnica
◦Aplicarea sealerului si a conul master in canal
◦ Sectionarea conului master la orificiul de emergenta al canalului cu un heat carrier
◦ Condensarea verticala la acest nivel cu plugger mare
◦Compactorul in rotatie se aplica deasupra platoului de gutta si se avanseaza spre
apical
◦Compactorul trb sa ajunga pana la 4 mm de apex
◦Apare o senzatie de recul , instrumentul se mentine pe loc 1 sec, dupa care va fi
retras gradual in rotatie
◦Condensarea dureaza in total 4 sec
◦Condensarea vert cu un pluggr mare
• Avantaje: tehnica rapida, obt compacta
• Riscuri: ruperea compactorului, obt cu depasire

TEHNICILE ENDODONTICE ADESIVE

• Inlocuirea gutta cu materiale compozite care sigileaza atat sp endo cat si niv orif CR
TEHNICA THERMAFILL

• Foloseste un carrier numit Thermafill obturator confectionat din plastic acoperit de gutta
• Marimea necesara carrierului se det cu ajutorul unui ac special de verificare numit
Thermafill verifier de aceeasi marime apicala cu acul master apical
• Carrierul determinat se introduce in cuptorul ThermaPrep care in catev asec incalzeste
gutta pana devine moale
• In canal se introd f putin sealer
• Obturatorul incalzit se introd lent in canal pana la pozitia finala
• Se asteapta 8-10 sec
• Obturatorul se va sectiona cu o freza de taiat Thermafill de turbina, la emergenta
canalului radicular in CP (se folosea cand obturatoarele erau din NiTi)
•