Sunteți pe pagina 1din 12

Modelul

Mo delul Orbitalilor Moleculari.


Molecule poliatomice
1) Numărul de AO = numărul OM
2) Numărul perechilor de e- este calculat ţinând cont de toţi electronii de
valenţă
ţ a tuturor atomilor din moleculă.
3) Toate elementele din perioada a doua participă la formarea OM cu 4
orbitali atomici. Şi liganzii participă cu 4 OA, excepţie H, ce participă
cu 1OA.
4) Atomul central din alte perioade participă la formarea OM cu nr de
OA necesari formării legăturilor  (orbitalilor OML) şi legăturilor 
(OM ).
5)) Numărull de
d OM
O – perechi hi de
d electroni
l i = OMA
O A
6) nr OMA = nr OML
7) nr. OMN = nr. OM – (nr. OML + nr. OMA)
8) Pentru molecule aciclice : nr OML = nr. atomilor-1; pentru cele
ciclice, nr. OML = nr. atomilor din moleculă.
9) OML = OML -OML

MOM
MOM molecule poliatomice
1.Atom central din perioada a doua
2
NOCl 3OMA Cl
5( N )  6(O)  7(Cl ) 1
pe  9 N O
2
12 MO 6 OMN
OA = 4(N) + 4(O) + 4(Cl)= 12
12 OA  12 OM
1 9pe
12 OM – 9pe = 3OMA  3OML 3 OML
OML= 3-1=2; OM=3OML-2OM =1 2
12OM – (3OML+3OMA)=6OMN
2
2OMA O
H2O 6(O)  2 1( H )
pe  4 0
2 H H
OA = 4(O) + 2(H)= 6 6 OM 2 OMN
6 OA  6 OM
6 OM – 4pe = 2OMA  2OML 0 4pe
OML= 3-1=2 2 OML
6OM – (2OML+2OMA)=2OMN 2

1
MOM
MOM molecule poliatomice
1.Atom central din perioada a doua
CO2 2
4OMA
4(C )  6  2(O) O C O
pe  8 2
2
12 OM 4 OMN
OA = 4(C) + 4x2(O)=12  12 OM
12 OM – 8pe = 4OMA  4OML 2
8pe
OML= 3-1=2; OM=4OML-2OM=2 4 OML
12OM – (4OML+4OMA)=4OMN 2

5
C2H4 4  2(C )  4 1( H ) 6OMA
p 
pe 6 1 H H
2 C C
12 OM H H
-
OA = 4x2(C) + 4(H)= 12  12OM
12 OM – 6pe = 6OMA  6OML 1
6 OML 6pe
OM= 6-1=5; OM=6OML-5OM=1 5

MOM
MOM molecule poliatomice
1.Atom central din perioada a doua
12
C6H6 4  6(C )  6 1( H ) 15OMA
pe  15 3
2
OA = 4x6(C) + 6x1(H)=30  30 OM 30 OM -
30 OM – 15pe = 15OMA  15 OML
OML= nr. atomi (moleculă ciclică) 3
15 OML 15pe
OML=12
12

2. Atom central din perioada a treia, a patra etc


Este necesară calcularea hibridizării atomului central şi 5
leg .
nr leg.
nr.  5 OMA
PCl5 pe  5( P )  5  7 (Cl ) 3
P sp d 0
 20
2 25 OM 15 OMN
OA = 5(P) + 5x4(Cl)= 25  25 OM Cl

25 OM – 20pe = 5OMA  5OML Cl


P
0
Cl
OML = 6-1=5 Cl 5 OML 20pe
25 OM-(5 OMA+5 OML)=15 OMN Cl 5

2
MOM
MOM molecule poliatomice
2. Atom central din perioada a treia, a patra etc
SOCl2
3
6( S )  1  2(O)  2(Cl ) 4 OMA
SOCl2 pe  5 1
2
n3 17 OM 9 OMN
m  5  (3  1)  1  AB3 E
1 13 pe
nr. O.H .  n  m  4 O.H .  sp 3 4 OML
3

.. 6( S )  2  7(Cl )  6(O)
pe  13
2
S O OA = (4+1)(S) + 3x4= 17  17 OM
17 OM – 13 pe = 4OMA  4 OML
Cl Cl OML= 4-1=3
17 OM-(4 OMA+4 OML)=9 OMN

MOM
MOM molecule poliatomice
2. Atom central din perioada a treia, a patra etc
H2SO4 O2S(OH)2 6
8 OMA
6( S )  2  2(O )  2 1(OH ) 2
pe  6
2 24 OM 8 OMN
n4
m  6  (4  2)  0  AB4 2 16 pe
8 OML
nr. O.H .  n  m  4 O.H .  sp 3 6

6( S )  4  6(O )  2  1( H )
O ep   16
2
OA = (4+2)(S)+4x4(O)+2x1(H)=24 
S O 24 OM
24 OM – 16 pe = 8OMA  8 OML
H O O-H
OML= 7-1=6
24 OM-(8 OMA+8 OML)=8 OMN

3
MOM
MOM molecule poliatomice
2. Atom central din perioada a treia, a patra etc
H6XeO6 = Xe(OH)6 – acidul ortoxenic
12
XeO3•3H2O 12 OMA
0
0
8( Xe)  6 1(OH )
pe  7 37 OM 13 OMN
2
n6 0 25 pe
m  7  6  1  AB6 E1 12 OML
12
nr. O.H .  n  m  7 O.H .  sp 3d 3
8( Xe)  6  6(O )  6 1( H )
pe 
p  25
2
.. OH
OA = 7(Xe)+4x6(O)+6x1(H)=37 
HO
Xe OH 37 OM
HO 37 OM – 25 pe = 12OMA  12 OML
OH OML= 13-1=12
OH
37 OM-(12 OMA+12 OML)=13 OMN

Legătura
Leg ătura chimică covalentă. Cazuri speciale
• În mod normal, legătura covalentă este dicentrică-dielectronică (2c-2e)
• Cazuri speciale:
- legătură  extinsă (delocalizată)
l ăt ă  extinsă
- legătură ti ă (tri-,
(t i tetracentrică
t t t i ă – 2 electroni)
l t i)
- legătură donor-acceptor  (legătură dativă)
- legătură donor-acceptor  prin orbitali d.
A) Legătură  extinsă - e.g. O3, NO3-, SO42-, etc.
O O O
O O O 2
O O O 3OMA
1 tricentricã
MOM
12 OM 6 OMN
OA = 3x4(O) = 12 OM
63 1 tricentricã
pe  9
2 3 OML
2

4
Legătura
Leg ătura chimică covalentă. Cazuri speciale
A) legătură  extinsă: 4(C )  6  3(O)  2
pe  12
CO32- 2
2
4OMA OA = 4(C)+4x3(O) =16  16 OM
1 tetracentricã 16 OM – 12 pe = 4OMA  4 OML
16 OM 8 OMN
nr = 4-1=3
16 OM-(4 OMA+4 OML)=8 OMN
1 tetracentricã 2-
4 OML O -
3 O
N O
NO2- C
..
2 O
O
3OMA
1 tricenticã 5( N )  6  2(O )  1
pe  9
12 OM 6 OMN
2
OA = 4(N)+4x2(O) =12  12 OM
1 tricentricã 12 OM – 9 pe = 3OMA  3 OML
3 OML nr = 3-1=2
2
12 OM-(3 OMA+3 OML)=6 OMN

Legătura
Leg ătura chimică covalentă. Cazuri speciale
Molecule deficitare în electroni
B) legătură σ extinsă:
BnHn+4 – borani
BnHnn+66 - hidroborani
Diboran, B2H6
OA = 4x2(B)+6x1(H) = 14OA = 14OM
6OMA 4c-2e); 2c-2e)
3  2( B )  1  6( H )
ep  6
2
14 OM 2 OMN- 3c
OML = OMA = pe
6 OML 4c-2e); 2c-2e)
• Stabilizare prin legătură multicentrică
• 3 orbitali se suprapun pentru a forma o legătură în punte (3c-2e); B – sp3

5
MLV.. Molecule deficitare în electroni
MLV
C) legături  donor-acceptor

Cl Cl Cl Cl Cl Cl
Al Al Be Be Be
Cl Cl Cl Cl Cl Cl

Cl R Cl

R Mg Mg R Mg Mg
Cl Cl
R

(RMgCl)2 sau R2Mg • MgCl2

R OR R
Al Al
R RO R

• Stabilizare prin dimerizare sau polimerizare.

MOM.. Molecule deficitare în electroni


MOM
F
D) legături  donor-acceptor F F

B- -
B B-

F F F F F  
F F

B F

F
F

-
B
MOM  
F F

OA = 4(B)+4x3(F) = 16 OA = 16 OM
3
3( B )  7  3 4OMA
pe   12 1 tetracenticã
1
2
16 OM 8 OMN
• Stabilizare prin legături  dative
• 2 electrons ai F interacţioneză cu orbitalul 1 tetracentricã
p liber al B 4 OML
3

6
MOM.. Molecule deficitare în electroni
MOM
H H
B B
MOM
HN NH HN NH

HB BH 3  3( B )  5  3( N )  6  1( H )
HB BH
p
ep  15
N
H
N
H
2
H
B
NH NH OA = 4x3(B)+6x1(H)+4x3(N)=30OA=30OM
nr. orbitalilor σ = nr. atomilor
HB BH
N
H
12
15OMA
Moleculă ciclică 3 extinsi

30 OM
3 delocalizate
• Stabilizare prin legături  dative 15 OML
• Benzen anorganic 12
(ciclotriborazina)

MLV.. Molecule deficitare în electroni


MLV -
Cl 3-
Cl

Cl Cl
Al Al
Cl
Cl Cl
Cl
Cl
Cl

• St
Stabilizare
bili prin
i formare
f de i i (AlCl3 este
d anioni t acid
id Lewis
L i tare)
t )
• Donori – perechi de electroni neparticipante - sunt baze Lewis
Grupa 15: NH3, NR3, PR3
Grupa 16 : H2O, (C2H5)2O, (CH3)2S
Grupa 17 : X- (ioni halogenură)
Donori e- : C2H4, C6H6, alte molecule aromate
• Acceptori
A t i – orbitali
bit li liberi
lib i – suntt acizi
i i Lewis
L i
Grupa 13 : B(CH3)3, B2H6 – compuşii borului
Grupele principale - atomi în NO joase (e.g., SnCl2)
Molecule cu orbitali ( sau ) liberi
Cationi: NH4+, cationi ai metalelor tranziţionale

7
Legătura chimică în compuşi tip cluster

Compuşi tip cluster


Borani şi hidroborani
Toate hidrurile borului şi compuşii lor derivaţi prezintă legături
extinse 3c-2e  (formând compuşi cluster ai borului).
Deltaedru – poliedru cu toate feţele triunghiulare şi n vertexuri
Regulile lui Wade au rezultat prin explicarea structurilor
adoptate de borani cu ajutorul electronilor de valenţă.
Borani BnHn+4; Hidroborani BnHn+6
n – numărul de atomi de B din moleculă
pe = pe pentru legături normale + pe suplimentare
Structura este dată de nr. pe suplimentare:
pe(sup.) = n+1 – closo (cuşcă)
n+2 – nido (cuib)
n+3 – arachno (păianjen)
n+4 – hypho (fluture)

8
Compuşi tip cluster
Borani şi hidroborani
B5H9; nr e- = 5x3+9x1=24  12 pe
5 ppe. ppentru legături
g B-H  7 ppe  ((n+2))
Structură nido

B4H10; nr e- = 4x3+10x1=22  11 pe
4 pe. pentru legături B-H  7 pe  (n+3)
Structură arachno

B10H14; nr e- = 10x3+14x1=44  22 pe
10 pe pentru legături B-H  12 e.p.  (n+2)
Structură nido

Compuşi tip cluster


Carborani
closo-1,7-C2B10H12
nr e- = 4x2+10x3+12x1=50  25 pe
12 pe. Pentru
P t legături B H  13 pe în
l ăt i B-H î
exces  (n+1) Structură closo

3 izomeri

closo-1,7-C2B10H12 closo-1,12-C2B10H12 closo-1,2-C2B10H12

9
Compuşi tip cluster
Halogenuri ale metalelor tranziţionale 4d şi 5d în NO joase

[Re2Cl8]2- (ReCl4)33- [W2Cl9]3-


3 leg. în punte de Cl leg. triplă W-W(III)
leg. triplă Re-Re(III)
3 leg. în punte de Cl
Compuşii complecşi acetato ai metalelor 4d şi 5d în NO joase

Leg. cvdruplă între 2 ioni Mo(II)

Mo2(MeCO2)4

Compuşi tip cluster


Complecşi metal carbonilici

regula celor 18 electroni


nr. e- = 9 (Co)+3x2 (CO terminal)
+2x1 (CO punte) + 1(Co-Co) = 18

Co2(CO)8 Co(0)

nr. e- =8 (Fe)+3x2 (CO terminal) +3x1


(CO punte) + 1(Fe-Fe) = 18
Fe(0)

Fe2(CO)9

10
Compuşi tip cluster
Clusteri ai elementelor din blocul P

[Sn9]4- [Ge9]2-

nr e-= 4x9 + 4 = 40  20 pe nr e- = 4x9 + 2 = 38  19 pe


9 pe. legături normale  9 pe pentru legături normale  10 pe
11 pe în exces  (n+2) în exces  (n+1)
Structură nido Structură closo

Compuşi tip cluster


Clusteri ai elementelor din blocul P
Pb 2-
2-
Bi Bi
Pb Pb Pb

Bi Bi
Pb

[Bi4]2- [Pb5]2-

nr e-= 4x5 + 2=22  11 pe nr e- = 5x4 + 2 = 22  11 pe


4 pe pentru legături normale 5 pe pentru legături normale  6 pe
 7 pe în exces  (n+3) în exces  (n+1)
Structură arachno Structură closo

11
Compuşi tip cluster
Clusteri ai elementelor blocului P
Buckminster fullerene

C60 C60 C70


Forme alotrope ale carbonului.
Structurile conţin cicluri de 5 şi 6 atomi de carbon (simetrie
icosaedrică).

12