Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Materie:Conduita in urgente
Durerea Abdominala
Cauzele aparitiei, Tratament & Regim
1
Durerile abdominale – informatii generale
Durerile abdominale pot fi acute sau cronice, pot aparea sub forma de crampe ori pot
fi constante, la fel cum pot aparea intr-o anumita zona, izolate, sau generalizate la nivelul
intregii cavitati abdominale. Acestea pot fi cauzate atat de afectiuni gastrointestinale, cat si de
afectiuni urinare, ginecologice sau de boli sistemice.
Boli gastrointestinale
O alta cauza foarte comuna a durerilor abdominale o reprezinta bolile
gastrointestinale.
Boala de reflux gastroesofagian poate cauza dureri in partea superioara a
abdomenului, acompaniate de arsuri, senzatie de greata sau de preaplin dupa masa. Calculii
biliari, adica litiaza biliara, pot cauza, printre altele, si dureri ascutite in partea dreapta a
abdomenului, mai exact in partea de sus a acestuia.
Boala Celiaca provoaca, printre altele, dureri abdominale, constipatie, diaree,
varsaturi si balonare.
Boala Crohn face, de asemenea, parte din categoria bolilor gastrointestinale care
provoaca dureri abdominale, alaturi de diaree, sangerari rectale, scadere in greutate si febra.
Durerile abdominale pot fi si un simptom al colitei ulcerative. Colita ulcerativa
este o boala inflamatorie intestinala care se manifesta si prin diaree, ulcere la nivelul
intestinului gros, crampe abdominale si sange in scaun.
Sindromul de colon iritabil are cauze necunoscute, insa adesea se manifesta prin
crampe abdominale, balonare, scaune apoase si constipatie.
2
Boli sistemice
Bolile sistemice sunt acele boli care afecteaza mai multe tesuturi si organe, uneori chiar
intregul organism.Bolile sistemice produc inflamatie la nivelul sistemului conjunctiv. Printre
bolile sistemice care cauzeaza dureri abdominale se numara: alergiile si intolerantele
alimentare, epilepsia abdominala, febra mediteraneana familiala ori porifria.
3
Simptome care pot insoti durerea abdominala si semnificatia
acestora
Durearea abdominala apare adesea insotita de alte simptome, care pot
ajuta medicul sa stabileasca diagnosticul corect.
Febra
Atunci cand durerea abdominala este insotita de febra, pacientul poate avea de-a face
cu o infectie, fie ea bacteriana, fie de natura virala. Printre afectiunile care se manifesta prin
dureri abdominale si febra se numara si: apendicita, gastroenterita virala sau bacteriana,
diverticulita, infectia cu Salmonella, pancreatita acuta, peritonita sau inflamatia vezicii
biliare.
Greata si varsaturi
Crampele abdominale insotite de greata si varsaturi pot trada o gastroenterita.
Gastrita, intolerantele alimentare, boala de reflux gastroesofagian, boala Crohn si multe alte
afectiuni digestive pot cauza greata si varsaturi in paralel cu durerile de stomac.
Anorexie
Anorexia este o tulburare alimentara care determina pacientul sa stea nemanacat ore
in sir. Pacientul anorexic nu numai ca slabeste in mod exagerat, insa va avea de-a face si cu
dureri abdominale severe din cauza ca isi mentine stomacul gol pentru perioade indelungate.
Durerile apar atat in timpul infometarii, cat si dupa masa.
Edeme
Daca alaturi de durerile abdominale apar edemele, poate chiar si greata si varsaturile,
e necesar sa se apeleze la ajutor medical de urgenta intrucat poate fi vorba despre o infectie la
nivelul cavitatii abdominale.
4
Metode de diagnostic pentru durerea abdominala
Medicul va purta, in prima faza, o discutie cu pacientul. Acesta va afla obiceiurile
alimentare ale pacientului, simptomatologia, precum si istoricul medical. Dupa ce va face
anamneza, medicul va trece la pasii urmatori pentru stabilirea diagnosticului corect. Durerile
abdominale sunt diagnosticate – in functie de gravitate - de medicul de familie,
gastroenterolog, de medicina interna sau chirurg prin anamneza, analize de sange,
coprocultura si teste imagistice.
Examinare fizica
Examinarea fizica in caz de durere abdominala presupune palparea zonei abdominale.
Astfel, medicul verifica daca exista zone inflamate, sensibile sau dureroase.
Investigatii imagistice
Ecografia, tomografia computerizata, RMN-ul si poate chiar si endoscopia ori
colonoscopia pot fi folosite de medic in vederea stabilirii diagnosticului corect.
5
Tratarea durerilor abdominala
Tratamentul pentru durerile abdominale este stabilit in functie de cauza acestora.
6
Tratament chirurgical pentru durerea abdominala
In cazuri extreme, atunci cand cauza durerii abdominale este una severa, este necesara
interventia chirurgicala. De pilda, daca este vorba despre blocaje intestinale, hernie sau
infectii serioase la nivelul cavitatii abdominale, operatia este absolut necesara.
7
• Cofeina
• Graul, porumbul
De asemenea, se recomanda evitarea alimentelor care pot irita tractul digestiv:
• Carnea grasa sau procesata
• Fructele de mare
• Produsele din soia
• Zaharul, fructoza, indulcitorii artificiali
• Bauturile alcoolice
• Fructele deshidratate
• Condimentele, alimentele picante
Fumatul
Oamenii de stiinta au dovedit faptul ca fumatul ataca mucoasa stomacului, cauzand
chiar si ulcere la nivelul acesteia. La pacientii care au deja mucoasa stomacului iritata, fumul
de tigara poate avea efecte devastatoare. De pilda, daca pacientul a luat medicamente
antiinflamatoare ori a baut cateva pahare de alcool si mucoasa stomacului sau este deja
iritata, fumul de tigara nu face altceva decat sa creasca aciditatea stomacului si sa ingreuneze
vascularizarea tractului gastrointestinal.
Infometarea
Infometarea, fie din cauza unei cure de slabire, fie din cauza programului incarcat,
poate cauza, la randul ei, dureri de stomac severe. Deprivarea stomacului de alimente pentru
perioade indelungata cauzeaza dureri abdominale din cauza aciditatii crescute de la nivelul
stomacului. Perioadele regulate de infometare adesea cauzeaza gastrita.
Mesele neregulate
Si mesele neregulate contribuie la aparitia durerilor abdominale. Asta pentru ca
procesul digestiv este afectat de inconsecventa meselor si nu mai functioneaza asa cum
trebuie. Si mesele neregulate au ca urmare, de multe ori, gastrita.
8
Stresul
Stresul si durerile de stomac au mai multe in comun decat ai crede. Anxietatea
produsa de expunerea la stres are un impact direct asupra sistemului nervos al organismului,
afectand sistemul gastrointestinal. Atunci cand stresul declanseaza reactii de tipul “lupta sau
fugi”, adica atacuri de panica, procesul digestiv este incetinit sau chiar oprit complet. Astfel,
pot aparea afectiunile gastrointestinale si durerile abdominale.
Persoanele expuse la stres pentru perioade indelungate au tendinta
de a dezvolta afectiuni precum gastrita, boala de reflux gastroesofagian ori
sindromul de colon iritabil.
Terapia cognitiv comportamentala poate fi utila in combaterea
tulburarilor psihice precum anxietatea si depresia, care au ca urmare si
durerile abdominale. Si tratamentul psihiatric, pe baza de anxiolitice si
antidepresive, poate fi folosit in acest sens. Medicul este cel in masura sa
faca recomandarile necesare, in functie de cazul fiecarui pacient. Tehnicile
de relaxare precum meditatia, yoga, masajul sau reflexoterapia pot fi
folosite in scopul combaterii stresului la care suntem expusi zilnic.
URGENŢE ABDOMINALE
1.COLICA BILIARĂ
Este durere acută, violentă, local în hipocondrul dr, cu iradiere până în col vert,
umărul şi omoplatuldr, survenită în cursul colecistitelor litiazice şi nelitiazice (colecistita
acută şi subacută, diskinezii veziculareşi cistice, colecistoze, tumori biliare).Cauze:-prezenţa
calculilor în vezica biliară sau căi intra şi extrahepatice;-colecistita acută – o inflamaţie cu
caracter acut a peretelui colecistic, de cele mai multe ori survinedin cauza obstrucţiei
canalului cistic (litiaza cistică) şi infecţia pereţilor veziculei biliare;-angiocolite (inflam ale
căilor biliare intra şi extra-hepatice);-colecistita cronică;-diskinezii biliare (tulb ale
motricităţii veziculei biliare);-parazitoze intestinale (giardia).
Simptomatologie
1.Durerea – datorată unor contracţii spastice reflexe ale vezicii sau ale căilor biliare,
urmate decreşteri ale presiunii din arborele biliar. Debutează în hipocondrul drept sau în
epigastru. Se accentuează progresiv, atingând intensitatea max în câteva ore şi cedează brusc
sau lent. Iradiază sub rebordul costaldrept sau în reg dorso-lombară, scapulară şi umărul
drept.
2.Greaţă şi vărsături – cu conţinut alimentar apoi biliar.
9
3.Icter – coloraţie datorată unui edem, spasm reflex al sfincterului Oddi şi se poate
instala fărăsă existe un obstacol prin calcul pe coledoc.
4.Febra – apare în colecistitele acute şi angiocolitele secundare infecţiei cu
germenimicrobieni
5.Frisonul – apare în infecţia căilor biliare;-Este urmat de transpiraţii reci, abundente
şi stări de rău general.
6. Semne locale – vezica biliară poate fi palpată, este foarte sensibilă.
CONDUITA DE URGENŢĂ
COLICILE BILIARE de intensitate mică pot fi tratate la domiciliu prin repaus la
pat, regimalimentar, analgetice, antispastice (Scobutil, No Spa).II.Colicile biliare însoţite de
vărsături, cu tulb h-e, cu evoluţie gravă, necesită internare în spital,se face trat de urgenţă şi
se intervine chirurgical.În spital:-ex paraclinice, rec de sg, echografii, ex de urină, repaus la
pat, calmarea durerii, adm de Analgetice – la recom dr, adm de antispastice, calmarea
vărsăturilor, combaterea febrei, reechilibrarea h-r, adm deSedative, dacă trat ig-diet şi
medicamentos nu are rezultatul scontat, se intervine chirugical.29
2.PANCREATITA ACUTĂ
Pancreasul este o glandă cu dublă secreţie:-endocrin-elaborează secreţia endocrină
numită INSULINĂ- cu rol preponderent în metabolismulglucidic dar şi alte acţiuni.-exocrin-
fermenţi digestivi (tripsină, amilază – eliminate prin sfincterul Oddi în duoden).
Cauze:
-litiază biliară ;
-obstrucţia canalului pancreatic şi a ampulei lui Vater cu calculi, neoplasme, inflamaţii,
-consum excesiv de alcool, infecţii, cauze toxice-ulcer duodenal, obezitate.Simptomatologie-
debut brusc, cu durere abdominală în etajul superior în bară cu iradiere în spate, văsrături
alimentareşi biloase, hemoragie, meteorism, tulb de tranzit, constipaţii sau ileus dinamic,
stare de şoc cu paloare, pulsmic şi rapid, TA prăbuşită, transpiraţii, extremităţi reci, anxietate,
tahipnee;
-semnele locale sunt sărace; nu există apărare musculară, uneori o uşoară apărare
epigastrică, pe abdapar uneori, în anumite cazuri cianotice (formele necrotice).
ATITUDINEA DE URGENŢĂ
Este o urgenţă medicală – cu internare imediată;
-nu se adm medicaţie orală;
-calmarea durerii se face prin inj im (analgetice);-aplicare de pungi cu gheaţă pe abd;
10
-în şoc –perfuzii cu soluţii macromoleculare –Dextran 40% sau SG 5% pânăse ajunge la
spital.
La spital
– ex paraclinice;
-rec de sg – care identifică creşterea amilazei, leucocitelor, a glucozei şi scăderea Ca –
important în diagnostic.
-ex radiologic abdominal pe gol – oferă diagnostic (semne de ileus dinamic sau poateexclude
semnele directe de ulcer perforat);
-calmarea durerii cu Mialgin, Papaverină, Nitroglicerină, perfuzii cu SG 5-10%, Fortral im.
-combaterea stării de şoc;
-reechilibrare h-e;
-antibioterapie;
-inhibitori ai tripsinei;
-dacă trat medic nu este eficace, se intervine chirurgical.
3.OCLUZIA INTESTINALĂ
Prin ocluzie se înţelege oprirea completă şi persistentă a tranzitului intestinal şi, în
consecinţă,imposibilitatea evacuării de mat fecale şi gaze. Se constituie un sindrom de
abdomen acut.
Clasificare
-Ocluzie mecanică –oprirea tranzitului poate fi din motivul unui obstacol mecanicsituat
oriunde în intestinul subţire / gros (tumoră);
-Ocluzie dinamică /funcţională –datorată unei tulburări funcţionale a motilităţiiintestinale,
fie prin exagerarea contracturii musculaturii peretelui intestinal, fie printr-o pareză
/paraplegie aacestuia.30
Cauze :
1.ocluzia mecanică :
- tumori;
-stenoze inflamatorii sau proces tuberculos intestinal;
-invaginaţii intestinale;
-torsiuni / răsuciri;
-bride (neoformaţiuni) în urma unor operaţii;
-diferite hernii.
11
2.ocluzia dinamică:
- afecţiuni abdominale (inflamaţii, peritonite, pancreatita acută, infarct mezenteric);
- afecţiuni ale SNC (traum craniene, medulare, boli neuropsihice);
- intoxicaţii (uremice, profesionale, toxicomanii);
- boli ale toracelui(traum, embolii pulm, IMA, boli ale org retroperitoneale, ale apgenital –
tumori).
Simptomatologie
-durerea abd - apare brusc, la locul leziunii, apoi este difuză;
- dacă în plin sindrom ocluziv durerile dispar, este semn că musculatura a obosit,
survincomplicaţii grave, gangrena – perforarea ansei intestinale – peritonită;
-vărsătura;
-întreruperea tranzitului intestinal;
-distensia abd, meteorism;
-barborismele (clapotaj abdominal);
-semnele generale lipsesc în prima fază a ocluziei, progresiv, starea generală se alterează, TA
scade, seinstalează şocul – exitus .
CONDUITA DE URGENŢĂ
-internarea de urgenţă la orice suspiciune de ocluzie intestinală;
-se instalează o sondă nazo-gastrică de aspiraţie pt a evita staza;
-primele măsuri pt combaterea şocului – perfuziile;
-nu se adm opiacee, nu se adm nimic per oral, purgativele sunt interzise.
*În spital:
-examenele de urgenţă: ionograma, RA, azotemia, leucocite;
-reechilibrare h-e;
-tratamentuk chirurgical de urgenţă şi îngrijiri postoperatorii
12
Hematemeza şi melena – culoare a sângelui roşie deschisă dacă hemoragia este
masivă şi fulgerătoare.
Clasificare:
-HDS mică – pierderea de sg este < 250 ml sg;
-HDS moderată – cant de sg între 250 – 1000ml sg (Hb>10);
-HDS mare/masivă – pierderea sg > 1000ml (Hb <8%).
Cauze:
-boli ale esofagului (varice esof, ulcer peptic al esofagului, tumori benigne şi maligne ale
esofagului);
-boli ale stomacului şi duodenului (ulcer gastric, ulcer acut de stres, gastrite hemoragice,
tumorimaligne şi benigne, vatice gastrice, traumatisme);
-boli ale intest subtire;
-hipertensiune portală (ciroza hepatică);-tromboza venei porte;
-cauze generale: boli ale vaselor (hemangioame), boli de sg (sindr hemoragice);
-boli ale altor org învecinate, sg înghiţit din gură, faringe, (epistaxis), ruperea unui anevrism,
abcese,tumori, etc.
CONDUITA DE URGENŢĂ
-internare de urgenţă;
Până ajunge la spital
– repaus la pat;
-evitarea efortului fizic;
-colectarea sg eliminate;
-igiena orală a pacientului;
-prevenirea şocului hemoragic.
În spital
– monitorizarea f vitale;
- recoltarea de sg (pt azotemie);
- recoltarea de materii fecale;
- pungi cu gheaţă în regiunea epigastrică;
- administrarea medic prescrise (hemostatice, sol macromoleculare: SF, calmante, sedative);
- aspiraţie gastrică pt evacuarea sg;
- alimentaţia se suprimă per oral, bolnavul putând primi doar lichide f reci/bucăţele degheaţă;
13
- în functie de evoluţie, a ll-a zi de la hematemeză sunt permise 12-14 mese compuse din 150-
200 ml lapte şi regim hidro-zaharat;
- din a 3-a zi regimul se îmbunătăţeşte: supe mucilaginoase, griş cu lapte, piureuri delegume,
budinci, creme, ouă moi, carne slabă;
- când hemoragia este prin ruperea varicelor esofagiene – se introduce în esofag pt 24- 36ore
sonde speciale cu balonaş esofagian compresiv sau se recurge la scleroza vaselor
esofagiene(cauterizare);
- se recomanda evacuarea sangelui din intestin dacă este posibil prin clisme – apoi cu
spălăturiintestinale;
- în gastritele hemoragice se administrează pansament gastric amestecat cu trombină
uscatăsterilă;
- dacă hemoragia nu cedează – se intervine chirurgical în f de gravitate.
5.PERFORAŢIILE DE ORGANE
Perforaţiile organelor cavitare abdominale sau ale organelor abdominale devenite
cavitare prin transformarea patologică, sunt urmate de iritaţie peritoneală, la început chimică,
apoi septică, care generează un sindromde peritonită acută/abd acut.
Este urgenţă maximă – necesită intervenţie chirurgicală în 5-6 ore de la apariţia
primelor semne de peritonită.
14