ILUSTRATIUNEA

REDACT1A $1 ADM1N1 STRAT1A: Z1ARUL UN1VERSUL" Miercuri, 18 lulie 1934

No. 30 (An. VI) Pretul 10 lei Bucuresti, str. Brezoianu no. 23-25. Telefon 3 30 58
Taxa postald plätitä tn numerar conform aprobärei Dir. G-le P. T. T. No. 1202281932

C&lothsti macedoneni din Frásar (Vezi, in interior, ineeputul rnareui reportaj : Printre colonistii macedoneni, de Ion Tic).
(Foto St. Dodo:
www.digibuc.ro
2 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Se Gaunt& din Shanghai :

Japonia trece printr'o perioadâ.: de secetà far&
pereche.
Sem&nturile fiind amenintate, s'a fäcut apel
artileria militqr& pentru a faze câteva trageri
in molt cu speranta de a desidutui ploala. In-
cerarile, desi se fac zilnic, sunt infructuoase".
0e, s&-i fad !... Dac& cerui s'ar putea cuceri ea
o Mimi& Manclurie !

Mare agitatie in lmnea politic& dela noi. Se

intentioneaz& modificarea Constitutiei.
Modificarea cea mai important& credem c& e
foarte greu de realizat : aceia ar fi... respectarea
Constitutdei ! Deasemenea se anunt& o nou& or-
ganizare a Senatullui... Ceva paturi-vagoane ?...
D. Tátárdscu, primul-ministru, anunt& pe cu-
rand inceperea unei mari campanii pentru re-
facerea soselelor.
Gum se pare, guvernul este pus pe 1 drum
lung...
Se pare a guvernul preparä instituire:a mono-
polulni zalarului si al cafelei.
Guvernul ne va lua de aci incolo... subtdra,
clulce !...
:T.

Ohestitmea cdsâtoriei uneia din cele douä su-

rori slameze a fast pus& la oficiul start civile seama. Dar ratiunea
din New-York. D-ra Viola Hilton, sloe& siamez5, a putut vre-odat&
a d-rei Daisy Hilton, a cerut eri s& i se celebreze opreasc& in loc marile
as&toria cu un isef de orestrk Maurice Lam- pasiuni ?...
bert. Ofiterul st&rii civile a refuzat ins& s& lega-
lizeze cAs&toria, pe motiv o. Ia intreb&rEe pe
care le-a pus la singular, surarile siameze au ras- Doi bolizi uriasi, sub
puns la plural. El a ad&ogat cà autarizatia de a- forma a dou& globuri
Atone a lost refuzat& pentrueä. ,,o astfel de ca- mari de foc, au speriat
sktorie ar fi imoralä i indecent&". deunäzi populatia Ber-
Cele dou& surori siameze au intentda s& piece linului, explodând in

aer si sfärâmându-se in mii de

aschii deasupra orasului.
Intocmai ca semnele ceresti sur-
venite i aiurea in mari Impreju-
rani de restriste, l acesta i-a im-
.presionat profund pe berlinezi.
Sä fie un saran simbolic ? A-
pun stelele anumitor

la New-Jersey uncle (sperá sa g&-

seasca un ocficiu de stare civilä
mai ingaduitor cleat la New- , It itio

York. it
Scriitorul Pierre Louys, intr'o
nuvela, tratând un subject asema-
nätor, scoate pe eventualul sot al
unei asemenea surori, drept vino-
vat de savaisirea uinei serii nes-.
farsite de delicte, intruck cea-
laltá sorä ar fi fortat& sä ia parte
la consumarea matrimoniului ce-
lei c&sätorite. Delicte erau : rapt,
viol, atentat la bunele moravuri,
ince:t, bigamie, sechestrare, etc-
Credem cá dac& Maurice Lam-
bert, seful de orhesträ, care s'a
hotäait s& cear& una din cele pa-
tru mfiini ale surorilor sia.meze, Sus, dreapta : Marele Voevod Mihai, asistând la campionatele atletice româno-jugoslave ; medalion :
ar cunoaste toate aceste buclucuri Manifestarea averescand dela Brasov ; stânga : Lupta de stafete intre echipele române i jugoslave la
cari II ameninta, siar lua singur O. N. E. F.; Intrecerea la 100 m. plat, 'Mire jugoslavi i români, in cadxul campkmatelor atletice

www.digibuc.ro

Parcursul Chit) la-Bucurest: formea-
za intradevar aorta cailor noastre fe-
rate. Intreaga retea a drumurlor de
fer, care cuprinde harta tarli ca o
panza de patanjen, se strange aci in-
tro singuril a rtera groasa, si perma-
nent aglomerata prin care, ca o ini-
ma, capitala pulseaza, incontfnuu.
Chit ca sosesti clintrun targ bucovi-
nean sau din e:ne ,st e ce halta a Bi-
horuln.!_aceeas cu turla ro-
sie a irumoasei sale hserici, ig va
anticipa Cu câteva minute Bucu-
Pe cele dond pärti ale parcursului
incep sä se insire unII moarte, nein-
capatoare multdMi de vagoane, de-
venite inutile, sl de locomotive cu ca-
zanele prea ruginite ca sä mai reziste
presiunii. Bucuresti-Mascare", cele
trei podun cu adevarat aeriene,
ca nie promontorii de ciment,
peroanele Garii de Nord.
Al sor t de dimineata, de tot. Sub
vitral:Ile fmense i inegrite putin de
fumul locornot'velor, becurile electri-
ce lumineazä Inca o orb'. nesiga. Au
mai resit incd Cou trenuri &grace, cu
multe vagoane de clasa III-a. Ha-
malii simt pugni i somnorosi. Nu se
prea gräbeste nci unul, pentru ca, nu
este rost de cine stie ce afacere. Ma-
jortatea calatorilor ajunsi acum in
Capitala apartin târgurilor provinca-
le sau ruralitáii. Coboarg cm totit din
vagoane, tacuti i necajiti tarand
mense cosur: impletite din nuele
pachete Invellte cu grlijä in stare ve-
chi. Sunt i täranci CU bratele in-
carcate de rate si pui, adusi Glandes-.
tin sub bancä. In multimea pestrita
care se indreapta spre tesre se mai
deosebesc cáVva soldati, intorsi pro-
babil din concediu, ducând desagi in-
cärcati cu bungtäti aduse de-acasa.
De altininter2, aproape intreaga di-
mineata, este desCnata, sosirilor". Ca-
teva accelerate, care in decurs de
douasprezeoe ore au trasat câteva
diagonaffe pe cuprinsul tari noastre,
se succed gataind dupa eforturile fa:-
cute in timpul nopti. Restul nu stint
deckt personaluri" inegrite de fu-
ningine, venite nu prea de departe.
Treptat, gara isi reface fizionomia
el normala caracterizata mai ales
printr'un necontenit du-te-vino".
Amiaza, eu toatä dogoarea e strânsa
sub acoperisul de stioltt., nu moleseste
cu nim febrilitatea crescânda. A-
ceeas grab& profesionalä in locul a-
cesta iti strecoard fioril indepärtari-
lor.
Abia ora gazetelor de dupä arnaza
co'nede ou un scurt rästimp de re-
paos. A inceput chiar s si adie un
vant prevestitor putin a ploae,pen-
tru ca, intre ceasurile patru i ease,
o atmosferd purificata sä insoteasca
plecarea trenurilor de pläcere.
Sinala, Busteni, Predeal, Poiana
Tapului !... Cu cat& bucurie, cu cgta
nadejde sunt evocate acum numirile
acestor local:tag ! Rag', grupul de ti-
sau ale Siretului. Po- au condus o persoanä iubitä, sunt
po,irea scurta in vre o mai ingandurati parca. Partir c'est
garä märuntä din Mol- mourir un peu.... E totusi mai mult
dova va fi cu adevärat
mor cei care itman, de cat cei care
pleacä. 0 s:mti trecand prin sala de
numai o clipä intre asteptare a claset a treia pe bânci-
dotiä venicii. Domnul le Gärela au adormit cativa nevoiasi,
din fereastra vagonului cari arnanat plecarea pe a doua
de dormit nu o va pier- zi. Mai motaesc intrun colt -cativa
neri vlegiaturisti prin. vocatie. Intre de ins'à färä sä flirteze ru fata infirzia- plietisiti SA mai chibiteasca,
ei, unul obez, a arborat" niste pan- tä Inca, pe peronul garet anonime. la partida de ttntar prelunglitä prea
cadrilati de sport i in vederea desigur ea, Ii va purta mai departe, mult de alti -doi ,alaturi ,pe un cu-
acelorasi preocupari sportive nu sl!-a spre imensAatea carui necunoscut? far.
uTtat bastonul de alpinist. Mai este imaginea ei para., asa cum a ra,- Numai in miezul noptei poti sä
un sfert de orä pan& la plecarea tre- mas sub razele retezate ale until bec vezi cat este de goalä o
nului. 0 fetscana cu capul gol, nu- ce lurrfna numai pe jumatate. Horia
mai intro flanelà i cu rucksack de Pasii celor cari se intorc dupd ce
circumstanta ,sta rezematä de un
stalp. Are privirea nostalgica, trädând
v:tib pärerea de räu cauzatä de in- ROBOTUL-CONTROLOR DE MASINI
târzierea tovaräsului preferat la o in-
tainire, pe care plecarea unui tren
de pläcere o obligá sä fe cat mai
punctuala. Grupul de escursionisti,
cu acelas obez volubil in mijloc, trece ANATIONAL HARVESTER
provocätor prin dreptul fete: ,care se RADIO CONTROLLED
simte tot ma:2 singura. Privirile lor TRACTOR
stmt atat de elocvente, 'Meat fraza
(perfect inutTä) incercata, de unul
mai indräznet, ar fi cu siguranta :
_ Nu vii cu noi ? De ce sa-ti faci
sange rati pentru asa de putin lucru...
Un damn cu ochelari urea grabit
treptele vagonului si Il aruncä gea-
mantanul m nuscul in plaza. Isi a-
prinde o tigare groasa, de foi i ase-
zat la fereastra freaca multumit
mainele. Lentil:6e ochelarilor Ii sunt
si mai straluelltoare. Spectatorul di-
bac l. nu a scapat sä identifice in noul
venit pe oaspetele cu deosebire de
pretuit al mar:lor hoteluri, pe amato-
rul infierhäntat dupa, mondene par-
ticle de ruleta i braziranä prin a-
celemst statiuni sportive.
Când trenul se pune in miscare,
batistele agitate prin ferestre par un
stol de porumbel speriati. i vagoa-
nele duc rnai departe intrun ritm ve-
sel sute de sperante si de excelente
dispozigi ,departe de a se :rosi nu-
mai in scurtul interval de douäzeci
patru saw cel mult patruzeci si opt
de ore, cat ttne asemenea voiaj de
agrement.
Pe alt peron un raPt1 svelt asteap-
ta cu neräbdare minutul
Deapfia.tirile celor care pleacä, de cei
care i-au insotit la garb', aunt zgo-
motoase. Hazul pune totdeauna o
notä binevenita scenelor care risca
sa, fie prea emotionante.
Vanzatorii arnbulanti, specifici
sunt prezenti cu tO1I. Cel Cu
randunelele de hârtie colorata, si-a
desläcut loatä marfa. Un vagonet in-
&groat cu colete despica nuttimea ca
o prora un talaz. Prin megafoane
puternee anuntarea plecärilor se ur-
meaza una dupä alta.
A sos t ora marilor expresse. Tin-
tele sunt aGum mult mai indepärta-
te : Viena, Paris, Amsterdam... Corn-
partimentele aunt ocupate de ,cala-
tor, serbosi", cu geamantane de pele
scumpa. Hamalii sunt gray:, ca
reprezentantii unor oficieri solemne.
Cum de a indräznit umilul vicinal,
tras pe o linie mai dositä, sa-si intar-
zie pang wcum plecarea ?!
Maclularele de otel ale locomotive- La expozitia de agricultura din Chicago, un robot controleazd
lor vor face in curand sá räsune pu-
ternic in noapte podurile Tarnavelor prin radio niersul unui tractor
www.digibuc.ro
4 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

Intorandu-ma dintr'o viligia- cum se face celebra onileta, in jo-

tura la Biaritz, intâmplarea a
facut ca in expresul care ne du-
cea cu 90 de km. pe orä spre Pa-
ris. sa Int&Inesc un personaj ciu-
dat.
Era un hátrânel rubicond, cu
p&rul alb, cu o p&l&rie tare de cu-
loare cenusie i cu o entomb', de-
coratie pe pieptul vestonului. BA-
tranua tikea. Un sfert de oak dupa
p'ecare_a trenului, vecinul meu de
compartiment a inceput sä motae,
cu capul pe piept.
Ma pregateam tocmai sa-i ur-
mez inteleptul exemplu, când din
plas& o cut7:e mica de p&nzâ se
clatina si auzii guruitul de cearta
a doi porumbei. Apoi, dinteun bo-
cal. un pestisor rosu, cu aripioare
mari ochi hoIb.ali. sari drept in
poala batrânelului. Vecinul meu
'tresari din somn. Am luat pestiso-
rul i i I am pus inapoi in bocalul
lui eu apa.
ben ?
Mi-e absolut interzis sa dez-
v&luesc secretele scamatorilor. In-
discretii distrug iuzia. Adevaratii
scamatori Ii evita ea pe
Ei, cu toarte acestea, mi-ai
putea dezvailui cloud sau trei
trucuri...
Bunt obligatul dvs. Mi-ati
salvat pestisorul.
Om'eta in palarie" se face
cu ajutdrul unui mic vas de por-
telan alb, de forma rotunda,
care se arata publicului, pe
toate partile. In interiorul vasului
se adapteaza, un recipient, vopsit in
aceias cal:care ca i vasul, si des-
partit in dou& parti, de marimi ne_
egale. Recipientul e mentinut in
vas cu ajutorul a patru resorturi.
Introduci omleta gata preparata
in recipient, fark bine-inteles,ca
publicul sa-ti urmareasca mane-
vra, i introduci vasul de portelan

cu recipientul in palarie In cea- Unul dintre ei, insc4it de-o fe-

B&trânul ltniti porumbeii, dadu
de mâncare pestisorului stapoi se
intoarse spre mine, surazand.
Era un scamator.
Iertati-mk conita. La vâr-
sta mea sunt foarte obosit, asa ca
adorm in tren. Fiindca ati avut
gentiletea sa-mi salvaiti pestisorul,
sá voi povesti câteva isborioare din
meseria mea. Desigur ea va vor in-
teresa :
In timpul unei reprezentatii,
la Londra, ajhtorul meu a uitat
sa bage, intr'o palarie, pe care o
luasem dial publie, o calota de
cauciuc. Trebuia sá scot din ea
o omletà i un porumbel. Am
spart trei oua in ea n'a &sit
nimic. Palaria s'a stricat de tot
I-am spus domnului, care mi-o
hnprumutase, ca-i dau una noua.
N'a vrut s5.-§d primeasca decat pa.-
laria lui. I-am trimis a doua zi un
ae minunat de cravat& cu o perla,
pe care o pescuisem singur. De-
atunci omul meu, de câte ori sunt
la Londra, imi ofer& palaria s& fac
omleta in ea...".
Iarta-md cä te intrerup, dar,
lalta parte a recipientului, bati mee i o valiz& cu sertare secrete,
ouale, dând impresia publicului escamota diverse lucruri win ma-
c& le arunci In pardrie. gazine. A fost prins i condamnat
Apoi : hocus., pocus, prepara- la 5 ani inchisoare, fiindc& a fu-
tus, omleta este gata pentru ono- rat si ceasul de aur al comisaru-
ratul public, care aplaucla,
aplaudä..."
Nu te sup&ra, dar in public
iiuzionttii sunt socotitd drept
exeroci !
Exact ! Insa marea famine
a scamatorilor e alcatuita din oa-
meni eminaanente einstiti. In pri-
mul rand, noi vrem sá amuz&m
lumen. Dealungul carierei mele
nu am cunosout deeât dol excroci
prestidigirtatori.
Sus : Omul care scoate oud ; stänga : Cum se seideste # cunt eref-
te un porn intr'o peddrie ; jos : Obiectul ce vedeti, apare # &s-
pare, intoctmai cunt doriti
www.digibuc.ro
care V. ancheta.
Cel de-al doilea, era amorezat de
obiectele de arta. Un maniac ail
candelabrelor Ludovic al XV-lea.
In castelele uncle era invitat s& se
produca, nu se putea stapâni sa
escamoteze lustrele, lampile si
lampodarele ; dar mania asta nu
i-a adus prea matt noroc".
Expresul, pufaind ea un taur
infuriat aburi fierbinti pe narile
lui de otel, a intrat lin ,gara d'Or-
say". L-am ajutat pe batranul sca-
mator sa-si debarce colectia de
porumbei, de pestisori si de ste-
gulete cdorate.
Ce faceti astaseara ? m'a
intrebat el, inainte de despartire.
Daca lumea i1uzionitilor irá inte-
reseazk, va iau cu mine la un con-
curs de prestidigitatie. Zece sca-
matori se iau la intrecere, pentru
sampionatul mondial".
Am aeceptat.
In aceeas sear& m& aflam in ho-
lul hotelului Ritz", unde in fata
celui mai ales public din Paris, a-
sociatia sindical& a artistilor pre-
stidigitatori demonstra talentele
diverse ale membrilor el.
l3ätramal meu prieten imi da-
dea lamuriri in treackt :
André Mayette faceacartoman-
cie ; Goy manipula ibilele de bi-
liard, fär& tac; Mahatma executa
experienta apei, fiarta in pumn,
doctorul Dhtel mânca lumânäri,
scotea din toate vasele flamuri
colorate, fabrica vin inteun cor-
net de hârtie; Zobora scotea iepuri
din toate buzunaree; Maurièr îi
decapita asistentii si Vaillant dis-
parea in lada misterioask
Când m'am trezit din feeria
luziillor, veeinul meu disparuse.
M'am intors acask miratd ca nu
gasesc in poset& vreun buchet de
flori artificiale, vreo lantern& ja-
poneza, un sugaci de 6 lunisau un
steag american...
Cs.

Ati trecut färd indoiald cu tatii pe längd
un zid, un gard, un stâlp de telegraf, pe care o
mând neastampdratä sau cu în1inaii sau
pretentdi artistice mdzgdleste cu cretd sau
arbune diferite semne cabalistice sau simbolice.
Atd trecut nepäldtori, sau cel mult condamnând
barbarii, cari nu stiu sd respecte bunul altuia
pe cel pubic.
Nu v'a trecut ins& niciodatd prin gaud ca ace-
ste semne isi au rostul si scopul lor i cd un nas
fin, de copal:4, sau un spirit perspicace ar sti
chiar sä le talmäceascâ, intelenl, care s'a do-
vedit a fi un adevdrat limbaj hieroglific.
Acest limbaj misteria3 e al lumii certate cu
Dupd cum existd un limbaj vorbit al a-
pastor, in care sunt intrebuintate, ce e drept,
cuvinte continute in dictionarul academic, dar
pe care profanul nu le poate pâtrunde, tot asa
grupdri de semne sau figuri, cari noud ni se par
din cele mai inofensive, pot vorbi celor iniiai
de cele mai sangeraase crime.
Detectivi i criminali pentru care aceste semne
constituie una din cele mai intere-
sante probleme ale meseriei lor au
reusit sd tälmáceascd multe taMe ale
acestui limbaj.
Semnele misterioase isi gäsesc cele
mai diverse intrebuintäri. Ele sunt
intradevär inofensive, atunci când
constituie un limbaj intre cersetori
sau vagabonzii drumurilor. Printr'un
semn sau altul, plasat pe poartd lângä
clantd sau sonerie, colegii se instiin-
teazd unde se poate, sau nu, cdpâta
o pomand i precizeazä chiar in
Pe roatci era figurata loccaitatea, untie se refu- barati de trei linii perpendiculare zugrävite pe
giase un bandit
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
ce ar consta ea : un simplu cart, msemneazd cd
in acest loc se obtine poinand in bani. Acelas
cerc, sters cu o linie, insemneazd : aci nu se
capdtd bani, ci mâncare ; o truce simpld mare :
perspectiva cersetorului, egald cu zero. 0 truce
micd anuntd o casä pioasd, ; ruga trebuie deci
sd fie intavdräsitä cu preamdrirea lui Dumne-
zeu i blagoslovenii. Atentie ! spune un cere care
cuprinde o truce : ai nimerit locuinta unui func-
tionar politienesc, riiti sa fii arestatpentru cer-
setorie i vagabondaj. ,Câteva cruci, una sub
alta atâtea câte etade are haobilul dintre
care unele sunt desemnate printr'osägeatd,,aratä
la care etaj merit& osteneala de a bate la us,ä.
Pând ad, atest limbaj conventional nu s'a do-
vedit prea periculos. Devine ins& gray in mo-
mentul in care el se transform& inteo intelegere
dintre räuf&cdtori. Când acestia se tern de a
comunica direct pe tale verbald, pentru a nu
trezi suspiciuni, sau când sunt impiedicati de a
o face hind la addpostul gratillar semnele
niisterioase intrd in functiun.
Pe baza acestui des= a fa31t descoperit misterul
asasindrii unui jandarm
Astfel pe o cdmase pe care un detinut o dd-
dea la spälat, unui membru al familiei, s'au
descoperit o serie intreagd de semne misterioase,
care ardtau celor priceputi locul in care fusese
ascunsä prada care-i aträsese condamnarea sa.
Pe un tub de past& de dinti dat unui detinut
al inchisorii s'au descoperit altädatd urmataa-
rele insemndri zg&riate la eapitul care se in-
dola : 2. II. 96 10 deasupra cdteva linii ondulate.
Tälmdcirea : In ziva de 2 Februarie pe la ora
9 vei fi ajutat. Intr'adevdr pentru acea zi tova-
räsii sdi din libertate proiectaser& evadarea sa.
LintUe ondulate inseamnd totdeauna ajutor, fie
cerut, sau oferit.
0 cmiiä, un butoias de bere deasupra cdrora
erau trase linii ondulate si o sapcd studenteascd
un trunehiu de eqpae au insemnat urintaoarele:
www.digibuc.ro
5
camila i butoiul (porecla unor banditi temuti)
liberi ; studentul (porecld) ins& are:tat.
Pe un perete a fast gdsit urmätorul bizar de-
semn : douä obiecte bisericesti i un pantalon ti-
nut de doud maini. Ce insemnau acestea ? Lu-
crurile furate dintr'o bisericd fuseserd vändute
unui negustor de lucruri vechi.
0 trim& cairns& recent in imprejurimte Vienei
a fost descoperitd gratie acestui sistern de co-
municare indirectd, practicat si de autorii acestei
crime. Victima aceste"( lovituri a fast unjandarm
din acea localitate. Dedectivii cercetând urmele
asasinilor au observat pe un gard de lemn ur-
mdtoarea picturä" care le a atras atentia
care a fost cheia descoperirii criminalior : pro-
filul unui orn, cu mustatd mare si cu o pAldrie
cu panä de cocas ; de5isupra capului trei cutite ;
in stânga câteva liiii ondudate; la dreapta un
Desen care inseamnd : Obiectele de prep furate
dela bisericd au fast vdndute de un om de "in-
credere unui telal
cap femenin si dedesubt lindi ondulate, câteva
inele mici i dou6 lacdte. Acest desen nu era
decât un strigdt de ajutor : prietena ucigasului
care omorbse cu trei lovituri de cut-lt cerea a-
jutor oferind bani.
Ucigasul fu prins i arestat, dar spre dezola-
rea poliiei ,e1 putu sà evadeze. Intreprinzându-
se noi cercet:L1 in regiunea unde comis cri-
ma s'a gdsit desemnat pe roata unei cdrute ur-
mdtoarea succe:iune : cloud lacdte, dedesubt o
sdgeatd ; un vultur ; o bisericd ; cuvântul neu",
o cetate. Politiei germane nu i-a fost greu sà
traducä asttel : cele cloud lacdte insemnau : e-
liberat; sägeata : s'a dus si departe la un
oarecare Adler in orastul Kloster - (biserica) ;
Neuburg (oetatea), unde std ascuns.
Feriti-vd deci de a de:ena pe bdnci, mese sau
pereti, cdci datd inutil de lucru poli1iei I
Lc.
Blonzi ford sa vrea
Un caz intr'adevdr interesant &a intâmplat in
tärgul Brickall din Canada. Foarte multi locul-
tori bruneti au observat cd pdrul br devine
blond. Ei nu-si puteau explica acest lucru, si de-
aceea s'au adresat unui specialist. Fdcându-se
cercetdri, s'a stabilit urmätearele :
In tuburile care aduceau apa in oras, se in-
filtrase o substantd cu proprietati decolorante.
Persoanele care si-au spdlat capul si-au supus
pdrul, fdr& sä stie, influentei acelei substante,
care avea efedal apei oxigenate. Astfel, zeci de
locuitori au devenit blonzi, contra vointei bor.
Bine inteles, tehnicienii au luat masurile ne-
cesare, oprind infiltrarea substantei decolorante
in conducta.
Probabil, cà femeile din targ n'au regretat a-
ceasti intamplare, deoarece au avut la dispozitie
un mijloc ieftin de a li se face parul blond si a
fi, astfel, la moda.

Un prieteir macedonean po-
vestit intro zi opera pe care o sa-
varsesc rratii nostri pnbegi" impro-
prietariti in Oadriaterul dobrogean:
opera romaneasea, mare, frumoasa,
Unpresionanta, care merit:a sa fie va-
zutá i tnitä de tati românii.
Prietenul mi-a vorbit cu atatades- in-
suflettre i cii atâtatar&
convmgere
care, spre ru-
pre acest colt cie Meá in minte
sinea mea, u purtam candva in cadrul
asa cum ii v&zusem
dnununior aspre, pratuite 1 ame-
nntate la tot pasul de saracie si de...
cornitagL. meat main hotarit sa-1
revad, on eel dinitti prilej.
pritedur Ira intärziat sa. se ivea-
sea, pentru a-am: cia putinta sä po-
vestese citicornor nosum ceeacecare am
paint- vectea in saptamâna pe
mi-am petrecut-o printre colomstil
madecloneni".
Dela &icuresti la 01-asalia drumul
parut o palm& de loc. ehicu-
lul, cu care ain intreprins aceastä
med. expecLtie" in Cadrilaten a
nut dela inceput sa nui dovedeascä
cá este ceva mai rapid decat "Pare"
c5., in once caz, are piciorul de-
pe
sbul de iute" pentru a face fata,,
drumurile dobrogene, unei intalnirtdin
cu bandele de comitagii, careterito-
and in când fac incurs:1i pe
riul nostril.
In aipropiere de Oltenita o plow
torential& ne-a tbut eatva timp
pe loc.
Ne-am refugiat intro casä de go-
spodari primitori, care se inveseleau
pe m&sura ce ploaia se inter-tea
Ati venit cu ploae
De regulä aducem ploae. Nici
In curtea unui colonist din Fra-
sari, dupd ploae
moastele Sfäntului Dumitru nu fac
ntaiunea pe care o savarsim no:I, care
purtäm ploaia dealimgul drumului...
va vorn cherna ori de ate
vora avea nevoie de ploae. i slavä
Domnuli ., noi plugarii care nu sun-
tern caram:clari, avem vesnic nevoe
de ploae...
Convorbirea alunecá apol asupra
recoltei in curs, care fagadueste de-
still de mult
Cum inceia.se ploaia, am pornit-o
la drum.
La Oltenita, in port, am avut ne-
pláceri cu formalitatile pe care le-am
avut de indeplinit pentru trecerea
vehiculului dincolo, la Turtucaia.
Ne-au intämp:nat gränicerii
tAto, 3 LI_
In drum, spre Turtucaia
arma la baionetk, severi i autori-
taxi, oa la un adevärat punct de cine
granitä.
Pentrur un moment am avut im-
presia ca toate cunostintele mele
geografice s'au spulberat i ca la
acest punct de trecere ad Dunarei
trebue sâ traversam o portiune de
teritorn stra. Pitoresoul mal al care
Dundrei pe care se inaltä Turtucaia
romaneasca mi-a risipit Insä, repede
aceastä iluzie.
Teritoriu românesc i totuci gra-
niceri, punct vamal, formalltati de
ori
La gintdna ( Susur:ue) din Friefart
www.digibuc.ro
do
citx, often de ion TaC
pornim cu bacul spre Turtucaia.
0 salup& ne remorcheaza pandin- la
rnalul opus, imde este poarta de
trare in Gadrillater : Turtucaia.
Ne intampinä alte perech:: de grä-
niceri, carora le prezentam .actele",
intocmai cum am pasi pe un terito-
riu strain.
In b&tala soarelui de dimineata
Turtucaia atät de pitoresc räväsitä
pe un intreg piept de deal, destul de
lat si de impozant, îi contureaza co-
chet silueta.
Pentru cine-I vede pentru intaia
café., orasul pare un peisagiu de pic-
tor cubist care s'a intreaut in cutil
intortocheate s:: in culori exagerate.
Parcurgem strazile intrun urcits a-
nevoios printre casele care marturi-
sese, intro oriental& moleseatlaspe-
cificul" tinutului.
Ici si colo, case si crampee de per.-
sagli cunosoute: sunt colturile imor-
talizate de atätla pJetori, care ne-au
familiarizat cu aceste frumuseti, ani
dearândul, la expozitille bucurestene.
La marginea Turtucalei, un grup
de turd i turcoaloé la fântânii, a-
mintesc peva din ceeace a fost cândva
acest tinut.
La marginea drumului, un mäga-
rus completeaza nostalgic inelanco-
ka decor de orient, caruia
oamenti zadarnic incearca sa-i im-
trecere ,acte de cabotaj" ca pentru prime un ritin vioi de oras romanesc.
stie ce transport pe Dundre. Din mirchea deahrlui, masina is
Insotitorul meu, simpaticul subdi- drumul destul de aträgator al Sar-
rector general al colonizärilor, d. sanliarului.
Grigorescu, s'a executat fara mur- Vehiculul absolvit de supliciul.dea-
mur", plat:nd taxa de transport si lului, inghlte cu läcomie eel 24 de ki.'
taxa pentru... perm:Sul varnal. lometri pan& la satul bulgäresc CU
o. curatä, bätae de joc i o mäsurd acelas nume.
invedereasä chhiazismele" in Vizitam III treacat satul trist i sa-
care excel:Am : in loc sá inleanim cir- me, ca mad toate asezarile vechi din
culatia dintre Cadrilater i vechiul acest Oamenii suni posact
regat, pentru o sum& de motive bine banuitori la orice aparitie de vehicul-
de inteles, Ii punem care se opreste in vatra satulut
0 oercetare sumar& mi-a relevat Dar lata ca in apropiere, un sir de
alte bazaconii ale acestei vimi in- cäsute acoperite cu tiglä rosie ne a-
terne sui generic" : capii autorita- trage privirea este prima colonie de
tilor", pe care trebue s&-i cauti pen- români macedoneni, pe care o- intal-
truca fieoare in parte seinneaz& felu- in cale. IVIacedonenli, harnJci i
ritele acte", sunt destul nirn starultori , impropnetáriti pe aceste
de supäräciosi atunc când cineva meleaguri, au ridicat ca prin farmec
nu consimte piarda ceasuri in- un Sarsahlar ram:anew. Tre_teci
tregi alergand dupä semnäturile lor. oinci de familli din Hrupiste,- din
Cava mai mult: dared ai nesansa sá preajma BitoLei, i au intemeiat sal
treci in orele dupä, amiaza când se- gospodäril, riclicand ou sprijinul On-
ful" doarme i clacsonezi ceva mai e ului National al Coloniz&rej, -caairte
tare rtsti sä stai arestat" la Mehl- demne de vazut.
soarea dn port... Oontrastul dintre cele dauä rate,
Soful" nu admite sgomot i cu
atat mal purtin sä-1 trezesti din somn. este labitor: unul tae:turn posomo-
Un cetatean care trecea eu noi rit, incrustand bulgäreSti vechi toata
Dunärea m:r-a povestit ca a fost mar- tristetea satelor ; celMalt
tor ocular la un asemenea abuz pe micu i vesel, märturasind toata vo-
care, hheinteles, nu 1-a sanctionat iosla unor gospodärt; de curând in-
nimeni. propite cu munca stáruitoare a colo-
.
In cele din urmä. primini actele" nist'lor macedoneni

Pe marginea frumoaselor asediri din Frcisari, gospodarit au depozit at materiale pentru noui locuinte
Satul romanesc nuanara treizeci
cinci de familit de macedoneni din
Hrupiete, din preajma Bitoliei.
Ne °prim la marginea satului, la
poarta cele dtâi case. 0 casuta
1°ruano väauiittã, stalueind de cur&te-
nie ei de bun& randuiald
Gospodina o vrednieä macedo-
neana, bueuroas& de oaspeti ca mai
totl macedonenii, ne primeste in mo-
desta dar iimpresionant de alma si
ingrtjita ei gospodarie.
Femeia, inc&ntata cá donmii dela
oros" se intereseaza de soarta cob-,
ne povestetste, inteo perfect&
romaneasca, norocul" pe care
avut cal-id a plecat din Hrupiete.
Ne-am aninat l not de cei care
plecau spre Patria-mama. Am suforit
doar atat. Nr se cavenea, in cele din
urina, sa inchidem cchii pe pämäntul
nostru,, pe care 1-am slavit in toate
rugaciunile noastre
Acum slant* multumitl, ?
Ceva mai mutt : sumem fericiti.
Doar vem bucatica noastrá de pa,-
mant *2 cascioara noastra, mieut&
cum o vedevi, dar a noastra,...
rernela racu semnui crued.
Multuanian lui Dumnezeu ca
ne-a Invrecincit sa sc.&ptim de toate
sufetantele,.,
_ dun vä impacati cu viata de
aci ?
_ Yam fost, ee e drept, paugari.
Dar am nivat,at mai repecte decat cre-
deam. i astazi avem ogor imbelsu-
gar, gracuniva pomi, pasa i ceeace
paiem agar-us], ctui mila iu Dunmezeu.
La, vesica noascre cativa sa-
tera, colonieti macedonem, in Irunte
eu un respedabil bátran, au venit sa
ne mtampine.
Ata. fa/but foarte bine ea ati ve-
nit pe la nio. Poate ca, intorean-
au-va ra Rucuresti, vevi putea duce la
mice, mari" i citteva cun necazurile-
noastire...
ce necazuri ?
latá suntem In vara i campa-
nia de lucru pentru colonieti Mr&
case Ira inceput, Se spune ea, Statul
nu ne mati poate da, anul acesta, aju-
tor la constructii. Colinuand Cadnla-
terul veti putea vedea, i dv. cum stau
pe canna enirpidul, piatra i materia-
ide gata pregatite pentru
D. Grigorescu imi explica ca, in-
tractevar, campana de constructii n'a
inceput Inca . ca Oficiul colon2zäri-
lor asteapp., ordinele guvernului.
Oamenii päreau adarmati de un
asemenea svon, care a mers pan& de-
parte. I-am linistit, aratandu-le so-
licitudinea pe care c) are Statul pen-
tru aceeti improprietariti pe care i-a
ajutat doar la constructia a mil de
case Statul va continua opera Si
nimelin Vase motiv sä creada cä i
colonisti ra.maei färä case nu
vor Li deopotriva ajutati.
Oolonietii si-au spus nicazurile cu
at& mai mult CU cat in mijlocul no-
stru se gasea i un reprezentant al
Oficiului colonizardhor" care a reali-
sat, in conditii destul. de grele, o
opera mai mult decat frumoasa.
Am vizitat aped gospodaria unul
alt fruntae, Teodor Statu, un macedo-
nean simpatic, desghetat care ne
primeste ou aceiasi voiosie caracteri-
stica romanului.
Venind In mijlocul nostru ne
sptme fruntaeul satului vA puteti
da mai blne seama de ceeace aia pu-
tut face pe aceste meleaguri
Gospodaria lut Statu Teod;ar stralu-
ce*te, ca i celelalte goopod'aril, de cu-
tire de acest fel, mai mult sau mat
putin trista. Veti gäsi, deasemeni, ba-
trani luptatort care au supravietuit
tuturor asupritorilor si care ati parti-
cipat etectiv la luptele cele mari : fi-
guri márete ale istordei noastre, care
trilesc cu noi, pe aceste meleaguri.
In acest sat se gaseste vreunul ?
Cum nu : Colea Dici
Putem stt-1 viziam ?
Desigur.
Pornim ou totil spre casa lui Oolea
Dici, si el colontst impropriebarit in
Sarsanlarul romanesc.
In poarta casei, ne intampina vo-
imam, o batretioara
Poftti domniior in cask
Batrana dispäru, pentru a reapare
dupa ateva cline cu dulceatd, apa
rece
Aoelasi cunatenie impresionanta,
aceiasi ordine, aceleasi mimmate ve-
linte, care imbrac& intreg interiorul,
aceiasi randuiala.
Pe pereti vechi fotografii cu aniiin-
tiri Macedonia, cu f.guri de frun-
tasi luptatori.
Inteun colt zaresc fotografia a trei
rnacedoneni, in frumosul lor port na-
tional, trei oameni care s'au ilustrat
in luptele pentrn mentinerea i deS-
voltarea scoatlei i biserlicei romanesti:
amicul meu Tacit (astazi functional'
superior de minister) , Lazar Duma
doctorul Filip Misa
pentruca slam eu denmitate pe ro- Cineva mi-a explieat cä fotografia
rätenie ei de Nina rtindulata. Ar pu- dateazá dintr'im an memorabil al
tea fi data de pild& multor gospodarit minii asupritti. luptatorilor maeedoneni, in care cei
mai vechi si mai insarite. Cine *tie ce soarta ne asteaptä trei fruntael, cu, foarte mari riscuri,
Fsti vechi colonist ? pe not, in valboanea acestor lupte na- s'au prezentat autoriatilor protestând
Powte cel mai vechi. Am venit tionale, pe care putini, prea putini no- contra inchiderli scoalelor
cu °eau* conationali din Hrupistem mani le cunose. romanesti.
in 1925, Mitacum infracarat o clipa, de amin-
Vä mal leaga ceva de painantul tirile triste care-i nävaleau
macedonean pe care 1-ati pardsit ? in minte, se stapâni, relu- (Urmare in nr. viitor)
Rudele i prieterni care au mai ându-;i aerul linistit de mai
ramas acolo. Dar mai presus de toate inainte. Apoi reluä sirul po-
amintirea atator suferinti comune pe vestirei cu vocea domoalk
care nu le putem uata niciodata. Daca
ata, onnoaste in amanunt ce-au pa- Colindând Cádrila-
timit macedortenii pentru simpla vina terul, yeti gäsi in casa fie-
ca4i pästrau nestirbite grand, obi- cärui colonist câte o amin-
ceiurile, crednita, sentimentele ro-
mttnesti.,,
Toomat de aceia cineva va spus
()data cä sunteti piatra de incercare
a romanismului..
Noi continua State pastram
aceste amintiri eu sfintenie. Si le po-
vestim eopialor nostri ea a cunoasca
cu ce pret i cu ce jertfe ne-am pa,
strat credinta, i graiul... Lat& sa vá
spuna varul Mitaeu, pa.tanii destule.
Un alt colonist care asculta
tit varul State Mitacu interveni
chiar parintele meu, fruntas lup-
tätor, a fost tdiat in bucati pentru
simpla vina. CA n'a volt sa-ei retrag&
copiii din scoada romaneasa El era
un suStanator al scolitor nimanesti
care functionau impariva asupritori-
bor., inch:Ise de foarte multe ori
far& nici un motiv. Tatal meu
putea sapa dela moarte dad% an fi
consiantit sä ne retragem din ecoala.
Dar a preferat sa moara, ass cum au
murit macelarilti aatia romani mace-
donent, cleat sà consimt& la o aseme-
nea rueine.
Nici bunicui meu, deasemeni un &-
prig luptator, n'a avut o soarta mai
Mina. A murit sfetslat de doi catari
bite() pieta, publica, ass cum il eon-
damnase stapanirea de pe atunci,
Colonist macedonean la lucru. Casa unui colonist macedonean din Frdsari, ridicatd cu sprijinul
Foto St. Dode
Statului ( ficiul national al colo niairilor)
www.digibuc.ro
Mantou-sport din tweed gros, var- Mijloc : Pentru gimnastica, fante-
zii din talta ; dreapta : Short"
gat alb etc grej. Buzunare aplicate din pichet alb,-pentru plajd
in-chizatoare de scoici
potti confectiona din orice material : pletat totdeauna de o vestä, brasiera, scurt, deoarece n'am silueta potrivitä
din olanda, stambál, lânä sau orice sau adevarata jachetk croitä clasic. pentru el.
Allo Allo ! Aci Parisul ! alta fantaz:e. Acest pants/cuss e corn- Voiu adopta pantalonasul Rodia
Plec la mare! Vraja märii Dar ma
atrage din ee in ce mai mult.
trebue sä-ti cer intâi un sfat: cum
trebuie sä infrunt in acest sezon soa-
rele i nisipul?
Mai mult ca oricând, moda ac-
tualä a plajed este o incântatoare a-
hang a confortului si a fantaziei.
i in ce
In ce consta confortul
fantazia acestei mode?
Moda marina a acestui sezon nu
a fost preocupata nurnai de ideia lu-
practic.
xului, el a =alit i un scop
Cum aratd aceste practice costu-
me de baie?
Cat mai decoltate, pentru ca sä
dea posibiLtatea unei suprafete cat
mai mari de epiderma sä se bucure
de razele binefacätoare ale soarelui.
Costumul de ba:e a lost destul
de decoltat i in ultimii ani. cura
Dar cu toate scestea, dupä o
de soare, tatuajtul umerilor si al spa-
telui ne impiedicau odata, cu cura
de mare ispravita, de a purta o
toaleta de sear& ceva mai decoltatd.
Costumul de baie de azi, ne degajeazd
complet spatele, decalteul si de multe
ori... chias i urneriti.
Nu vad destul de clar cum poate
fi realizat un astfel de costum.
Umerasii sunt redusi de cele mai
multe ori la snururi sau bande foarte
inguste, pe care le miscam cu tisurin-
ta, chiar fara voia noastrat, facand
iniscari naturale sau sportive, asa cä
nu urnbresc mereu acelas Roc. De alt-
fel a aparut in moda actual& un nou
costum, care se distinge prin totala
absent& a bratelor. Un sistem de e-
lastic, lat de un deget, mentine cos-
tumele deasupra pieptului i panä in
mijlocul spatelui.
Cred totals cä nu as avea cura-
jul sa port acest sistemate costum.
Eu prefer costumul combinat cu bra-
siera., care formeaza attlt de frumos
bustul sit ne lasä spatele complet gel.
_ SA, lasam costumele i sä trecem
la completarea bor.
Adica pijamaua.
Daca vrei s'o numesti astfel, fie.
Dar afla ca actualmente pijamaua
clasica a fost inlocultä printeo serie
de foul: costume, ;dine de fantazie.
Panta/onul lung si larg nu va mai! fi,
dud, ii sa fii i pimct cu moda _
din tricou de lima. Acest pantalon e
confectionat, fie dintr`o olandä, groa-
sa., in culoare naturala, sau intrim
colorit inchis, fie in stofe fantazi, in
dungi, carouri, sau ecosez.
Nu tiu de altfel la pantalonul
lung, care mi se pare putin cam in-
comod.
Vei adopta atunci marele &tuxes
al sezonului short"-urile
pantalonul scurt. 'Mat bdeteste, sau
dandu-i amploarea imei fuste, cu as-
pect de costuni national seotian, il
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA" 9

Sus, stânga : Vedeta de cinema Lilian Harvey,

surprinsd pe neasteptate de obiectivul fotografic.
Stâaiga, jos : Un a surprins pe o
frumoasa fdedinclu-si baia intrun colt interzis;
Sus, dpeapta : Do lee fcteniente"
Medalion : In nisipul plajei, tinerele vesele 4i regdsesc temperamente de copii, pe cari it
amuzd orice fleac. Jcis : Un polo" sui-generis, pe nisipul infierbdntat al plajei
www.digibuc.ro
 EVENIMENTE, CURIOZITATI ,5I FAPTE ea, Vi;

DE PRETUTINDENI 1."-vroo'

c
-xi

litREFRT
1.1.4,NIGER

Si000000
SS 000.00

t!

Sus, stanga In toate ora-

:

ele Statelor-Unite s'au lipit

afise pe sIrcizi, in cari se a-
nuntd punerea unui premiu
pe capul inamicului public
Nr. 1", banditul John Dillin-
ger10.000 ciolari sunt atri-
buiti persoanei care va cap-
tura pe bandit si 5.000 aceluia
care va cla indicii asupra as-
cunzdtorii
Medalion : Speck", cdine-
le-mascad al companiei _a
seasea de pompieri din New-
York, care a cdpeitat Marele
Premiu", pentru bravura cu
care a luat parte la stingerea
tuturor foctrilor la cc-, a fost
chematci brigada itirnil
Mijloc, stanga : Thmormântarea resturilor pdmeintesti ale marei Sus : Popas la Champagnoles, n Turul ciclist aZ Franter. Mij:oc: Savantul George Claude lucreazd
Stanga, sus Arnericanii au vunea deformata catre colosal". E geci natural cá on rensit set fabri- cinci ani.
savante, d-na s'a fdcut in strictd intimitate, nefiind admisi la folosirea energiei termice a mdrilor, rezultatti din diferenta de temperaturd inregistrata in fun-
lied de : I milion. Natural cd a-
:

ce i cel mai mare ban din lume : un dolar-aur. cu valoare simhc nici fotografii, ictri 0-aaL facia totusi datoria e.scaladänd zidul dul sau la suprafata apei; jos Richard Du Pont a bdtut recordul lumii zbureind 155 mile cu pla-
:
ceastd monedd n'are putere circuatorie... De altfel ar fi si greu de vus in posetd... Jos: Vedere din cimitirului din Sxauxdupd cum se vede pe fotografia aldturatd norul (rani motor)
Amsterdam, unde s'au petrecut recent grave conflicte muncitoresti www.digibuc.ro
 INAUGURAREA NOULUI TRASEU DE TRAMVAI, PE LINIA
COLENTINA-ANDRONACHE"
Bau Maugurat lucrârile edilita-
re executate in oartierul Obor-Co-
lentina: pavarea soselci, care duce
dela capktul soselei Stefan cel
Mare spre linia ferata a Cons-
tantei i prelungirea liniei de
tramvai spre Zalhana.
Duna', oficierea serviciului divin,
d. primar Al. Donescu a tddat pan-
glica traditionald, rostind o cu-
vântare, dupd care a rdspuns d.
Filipescu, directorul general al S.
T. B.-ului.
Sus si jos
AfEBU.N171 VI7EZE7
Colanelul pensionar Petun, surprtns i 1WiS de un autocanv:on
: Asistentii la inaugurare ; dreapta,
levard D. Lambru"
www.digibuc.ro
I.
: D. primar Donescu fixancl placa noului bu-
A CA5tigat de 150 de ori
la loterie
La Madrid, un nurneros grup de
prieteni i cunoscutd a sarbâtarit
pe bogatasul Anoldo Martinez. A-
costa bucurându-se de o deosebi-
td, favoare a hayardului, a cut-
gat, panä acum, de 150 ori la lo-
terie. Adunând toate sumele ed.s-
tigate, Martinez a ajuns orn bo-
g at.
Prietenii 1-au sdrhátorit pentru
aceastâ sans& cu totul rard. Cu
acest prilej, Martinez a acordat
interviewuri si fotografii la ziare.
El declard, ca, cu cateva zile main-
te de tragerea loterii, viseazd, oe
numdx va clstiga. Ii curnpàrd..
hnediat numärul respectiv si nu
greseste niciodatd.
Martinez a lost poreclit omul
norocului".
LOCUINTE PE ROATE
Marii bogâtasi americani si-au
comandat nouile tipuri de auto-
mobile cu camere, care sunt ade-
vdrate locuinte pe roate. Un astfel
de automobil axe trei etaje, având
fiecare douä odâi. In total, aunt
deci, sase camere, astfel impârtite:
La primul etaj salonul si bi-
:
blioteca; la al doilea etaj sufra-
:
geria i biroul ; lax la etajul su-
perior : dormitorul si baia.
In felul acesta, mtionarii ame-
ricani sunt oameni de afakeri si
voiajeazd. mult au oricând la
;
dispozitie un mijloc de câlâtorie.
 ILUSTRATIUNEA ROMANA" 13

RaG17171 NOUTATILOR
Legende antice

IBBS

JI
La mandstirea Marsabba" din
desertul Arabiei, construitd la 483,
DIMINEATA SI SEARA

VI\
creste un palmier urias, al &Ina
fruct nu are sdmbure. Legenda
spune ea femeile sterile, nuinceind
din acest frwct, devin fecunde.
Purcei de York

\ \\\\\\\\\\\ \__

\ Sc\F.\\is(iái.ttuule,d.ci)n tri\I:Ogri;leid i li en emaetnat asrizi seciarhcl,

specifice poate disolva si indepärta

gräsimile si resturile de mancare ce
se depun pe danturä.
Intrebuintati deci säpunul de dinti

Intr'una din marile crescdtorii ale

Marei Britanii
CAUTAREA DINOSAURULUI DE LA LOCH NESS CU H1DROPHONUL ILUSTRATIUNEA ROMANA"
Societatea Marconi a hotärit, de aparate speciale, hydrophoane, Cu areastä ocazie, nu a lipsit Costul abonamentului :
in interesua tinei, sä dea tot precum i per;onaluii necesar, desigur nki remarca spiritualä a LEI 500pentru 12 luni
concursui pentru clescoperirea pentru a receptiona ori ce fel de unui reporter localnle, care a a- 260 6
monstrului dela Loch-Ness, din sgomote i sunete submarine, pen- nuntat zi c5, monstrua aqu- Publicitatea: Oficiul Roman de
Scotia. tru stabilirea adevärului asupra ate nu a cornunicat lungimea de Publicitate S. A.
Astfel societatea a pus la dispo- existent,ei acestui monstru aflätor undd, pe care va emite sunetele Teleton 3-30.58. Str. Brezniano 25.
z'tia autoritätilor locale o serie in lac. sale.

CURSURI DE BELE-ARTE IN ARGENTINA RAZBOINICI MODERNI

Cursuri dupd modele vii: 0 fcoald de bele-arte iesitd din claSe1 In Arabia, uncle se dau actualmente lupte de triburi, comunicdrile
sculpteazei dupd nature/ un cal, /a o fermd intre trupe se fac cu mijloace moderne
www.digibuc.ro
14
Suntem in mijlocul kinn Iu lie,
data care, pineia1, ar trebui sa
coincidä cu sfarsitul seaonului de
foot-ball, acordand astfel o bine-
meritata vacant& anonimilor ac-
tori a spectacolelor cu balonul
rotund.
Ar trebui...
Cad, daca intr'adevar sezonul
oficial se inchee, säptämana a-
ceasta, cu finara campionatului
national si liehidarea matchurilor
de baraj dintre viitorii asi ai team
nei care vine si mazi.itii" din
divizia national& intalnirile a-
rnicale, atat de numeroase in ult.
mele zece zile, par a voi sä conti-
nue. Afar& dap& luna lui Cuptor
reducerea de 50 la sutä pe C.F.
R., pentru bai." nu vor decide
miile de spectatári, cu toata fide-
litatea br, sä profite i ei de va-
canta...
In tot eaaul, cuan activitatea ofi-
cialä a sistat, credem ea ar fi ni-
s& fa-
merit sä tragem o
cern totalul ultimelor 12 luni
mai ales, sa vedem care a fost
progresul realizat i cum a fast
servitä afirmarea noasträ.
Incepem cu echipa nationalä.
Cei unsprezece jucatori cari
ne-au purtat culorile au izbutit,
la inceputul sezonului 1933-34, eea
mai frumoa.s& performantä a !Ivor-
tului romanesc : au eastigat Bal-
Sus, dreapta : Cei 11" internaVo
nali al României, cari au marcat
succesele cele mai mari; jos, stan-
go : Suveranul, inmântInd lui Vogl,
medalia sportivâ ;
caniada" de football, disputata la
Bueuresti, invingand, pe rind, eu
scoruri rotunde : Bulgaria (7-0),
Grecia (1-0) qi Iugoslavia (5-0).
..ILUSTRATIUNEA ROMANA"
Era afirmarea cea mai catego-
ric& a superiaritätii noastre in
Balcani, indreptarul eel mai ni-
merit care ni .se dedea, pentru
crearea de noui orizonturi.
Au urmat alte competitil,
in care Roanâmia a avut de apärat
veleitati de valoare europeanä :
Cupa Europei Centrale a amatori-
ion-5-1 cu Ungaria, la Bucuresti
si 2-2 eu Cehoslovacia, la Pardu-
bicein care canducem au autori-
tate, i Campionatui mondial,: de
foot-ball", organizat -de Italia, si
in eare am avut de intruntat ad-
versitati de tot fella.
Sunt Inc& proaspete amintirike
celor trei 'matchuri doua de ca-
lificare, ultimul in mnsäi compe-
Aspect dela Conferinta balconied a Fecleratiilor de foot-ball
www.digibuc.ro
pe care le-am disputat.
lelecare oeiebru prin eate o tra-
satura caracteristica.
Cet cu Elvetka 2.2 dar pier-
dut la rnasa verde, pe chestia
de apurn inainte de faima euro-
Baratki, eu towte storta,-
peanä
rile depuse de oficialli Federatlei.
Frocedeul intrebuintat fata de
noi, de catre Federatka Interna-
tional& de Foot-balL-Atsociatie, a
fost direct, seandalos. Dar sd tire-
cem...
Al doilea, cu Iugoslavia, ne va
rama,ne vesnic in nrinte. A fost
matehul castigat pentrue& echipa
a vrut sd-11 castige, pentruca s'a
stors de ultima ram*sita de ener-
gie, a oferit efortul pana. la refuz.
Cei cari au oompus-o merit& toate
laudele : s'a treeut peste orice re-
sentiment, peste Gripe inteme, in
vederea celei mai bune alcatuiri.
cu Vogl si Morwvetz, tricolorul
Romaniei n'a cunoscut infränge-
rea, in partida cea mai pretioasa
prestigluiui i orgoliuluinos-
tru national.
Insfamsit, ultimul a fost matchul
istorie dela Triest, cand Romania
peste orioe prono.stio, peste mi-
ce ealcul i ratiune a scapat
victoria asupra Cehoslovaciel, dar
printr'un concurs nenorocit de
imprej wart.
Dar, nu e mai putdn adevärat ca
reputatia footballului noAru a
profitat tot atat de mult, ca
chip& o victorie. Poate, chiar mai
mulit, cad victoria ar fi fast ac-
ceptatä eu titlu de surpriza, pe
eand asa, performanta ne-a fost
mai obieetiv far& revendieari
analigati.
In general, bilantul internatio-
nal este strälucit : opt particle ju-
eate, cinci castigate, dou, nedeci-
se i doar una pierduta. Ce tiara
mai poate prezenta un asemenea
palmares, pentru un singur sezon?
Intern, situatia deasemenea este
net inibucuratoare.
Divizia national& dat má-
sura suecesumi. Partide interesan-
te, asistente neobtsnuite, retete
record. Intr'un euvant, o probá
urmarita, eu mult interes. i cu
cat superioari vechilor campiona-
te searbacle si monotone !
InSfârsit, cupa. Rom:amid a dat
prilej echipelor .'nedivizionare"
afirme existenta. O dovadä
de hinevenitul acestei competinte
o constitue tocmal aceasta, iesire
in evklenta a unor echipe mai
mult sau mai putin necunoscute.
Exemple tipice : Phönix din
Baia-lVlare, C. A. T. din Timisoa-
ra, A. C. F. R. din Brasov, etc.
kit& dar ea i activitatea in-
tern& se gäseste pe drumul eel
bun.
Nu sunt multe doanenii de acti-
vitate, in timpul care-1 tram, care
sä permitä incheieri de bilant., cu
concluzii atät de feriebte !
.
G. T.
0 CURSA DE CAI EXTRA-
0 RD I N ARA
Premial Rave.s d'or" eu pre-
mil in valoare de 150.000 franc.'
franeezi din earl, 100.000 pentru
castigator, disputat la Vichy, a
intrunit tabWoml numar de 118
cal de curse din Pei mai vestiti ai
centrelor de antrenament dela
Chantilly, Maisons-Laffitte, Mar-
silia, Lyon, Bordeaux, Avignon,
etc.
Acest sueces e urmarea numirel
oontelui d'Idoville ea presedinte
al eurselor din Vichy in mina
mortil baronului de Waldner.
In plus Marele premiu" de
300.000 franci franeezi, a Lost
mentinut de orasul Vichy i va
eentinua sä se bucure de reputa-
tia lui mondial& ou adevarat
unieä.

Anglia, patria lui Sherlock Hol-
mes si a Scot:and Yard"-uluilcel
niai celebru serviciu de detectivi
din lumea intreag& se gäseste
de câteva saptamâni in fata unei
impenetrabile enigme. Po litia
toata populatia urmaresc cu o in-
frlgurare pasionata misterul de
la Brighton".
Brighton ? 0 plaja maritima,
foarte frecventatä i populara,
din sudul Angliei, la o ora dis-
tanta de Londra.
ConoseatA mai ales de amatorii
de week-end", aceasta localitate
a dobandit deodata o tragica ce-
lebritate.
Dar sa povestim faptele...
In ziva de 17 Iunie; un functio-
nar la serviciul de consignatie a
bagajelor din gara Brighton,
H. G. Rout, este surprins de un
miros oribil de putrefactie, Soco-
tind cä acest miros se datoreste
unui colet uitat, care continea
probabil provizil vechi. alimentare,
intrate in descompunere, el exa-
mineaza bagajee eabinei de con-
signatie, farâ a gasi ins& urma
nt03u1u1 insuportabil. Deodatä se
opreste in fata unui cufär nou, de
un model curent Xmanatia fetida
se precizeaz& ori de cate ori se
apropie de acest bagaj, cu o înfä-
iare inofensiva. S pleaca spre
cufar. Acesta era desigur sursa in-
fectiei .Un cufax greu. E tra:e la
contoar si-1 deschise. In interior
ceva inform invelit in hârtie de
ambalaj. Desface hârtia i apare
un trunchiu de femee. BatrAnul
slujbas al g5xii Brighton e cuprins
de o emotie atât de groaznick M-
at i aStainnçA i seY pare ea
siante mirosul de cadaVru.
Imediat e -avizatà poliia T1 in-
cep cercetärile.
Scutitzad-
Yard si de/ec-
tivul pus sd
d escifreze
misterul de
nepiltruns de
la Brighton
ILUSTRATTUNT24',A ROMANA."
Cand a .fost primit cufarul in
consignAie i cine 1-a depus ?
Batranui Rout nu-si aminteste
aproape nimic. Din buletinul de
bagaje rezulta Cä vaiiza a lost a-
dusa n consignatia garii in . ziva
de 6 Iunie. IVIagazionerul nu-si a-
minteste de decat ça clepunatorul
vorlda cu un accent strain. Cat
priveste semnalmentele ace_tula,
nimeni nu poate cla nici cea mai
\Toga Lamurire. Nici un indiciu,
Mane, vidul absolut !
Inspectorul Donaldson, unul din
cei mai iseusiti detectivi dela
Scotland Yard", e delegat sa con-
(Inca aneheta. Primele cerckta.ri
au stabilit ca trunchiul insangerat
apartinea unei femei, in vArsti de
20-25 de ani. Un medic specialist
eonstata ca aceastä, femeie era pe
punctui sa devie mama si ea bra-
tele, capul 4 picioarele I-au fost
taiate ou o pricepere, care denota
ca asasinul avea eunostinte prac-
tice de aratamie.
Oufäral DU cuprindea nimic, care
sa poata lumina eercetarile. Niei
trunehiul, Numai hartia de am-
balaj prezinta ,o particularitate in-
teresantä un Scris aproape sters,
o parte a unui eavant : ford. Cum
insa aoeasta, silaba existä, in f oar-
te multe nume proprii $ de ora-
se, enigma dela inceput nu inceta
de a fi tot atât de turburatoare.
Det3ctivul Donaldson îi indrep-
ta eeroetarile in cautarea resturi-
lor eadavrului. Lanseaza imediat
o cdspozitie ca in toate gdrile din
Anglia sä. sé cereeteze cu atentie
toaoe valizele saspecte, depose in
conignatie.
Efectul nu intarzie sä. se produ-
ea. DuPd. 24 de ore se descopere
la gara King's Cross" din Londra
o valiza, continând clouä picioare
de femele, fieoare taiate in doua.
Dr. Bernard Spilsbury, celebrul
medic legist din Londra, confrunta
continutul oelor doua cufere mor7
tuare i constatA ea ele apart/in
aceleias persoane. Ramânea acum
sa se stabileasc& idenrtitatea ca-
davrului i cauxele
Problema era ins& din eele mai
difieile. Dr. Spilsbury confirma.
el ea' sfasierea victimei a fo:t rea-
lizatä de maim unui expert, chi-
rurg sau macelar, eehipat cu toate
instrumentele necesare pentru o
asemenea operatde.
Asasinul avusese grija sa nu lase
nici o urma compromitatoare. Cu-
farul e de an model curent, care se
vinde la toate magazinele din An-
www.digibuc.ro
glia. Niel o amprentä digital& n'a
putut fi deseeperitä, fie pe eufax,
fie pe hard:a de ambalaj. Silaba
ford", scr2 a cu creionul albastru,
a fa:t supusa grafologilor, care
n'au putut eonchide nimie precis.
Surprinzator e faptul ea, in afara
de cateva pete rosii pe hârtia de
ambalaj, nici o urma de sânge nu
se gäsea pe coletele macabre. Pi-
eioarele erau invelite in doua ziare
engleze din 31 Mai si 2 Iunie, doua
editii speciale din ,Daily Mail",
care aparea numai la Londra i in
preajma metropolei.
Crima a fost pusa la inceput in
legator& cu o aventurd a unui iu-
Soferul dela Brighton, care a sim-
miros de carne arsd
goslav Yvan Poderjay, presupus ea
si-ar fi ucis sotia sa, o americana
disparuta fara urma. Aceasta ipo-
teza a cazut insä, de oarece zotia
disparutä suferise o operatie la
pAntece, in timp ce cadavrul gasit
n'avea niel o eicatrice in acest loc.
Politia urmareste atunci o alta
armä. In zioa de 21 Iunie disparu-
se din casa pärinteasca o fata de
18 ani, Rosy Moodi, care looVia in
regiune a Hartf or dshlre, cuvânt
care contine grupa de Mere ford".
0 ziaristä englezä d-ra Foebe
Ford, printr'un documentat studio
psichografologic, i pe baza unor
argumente serioa-e, ajunge la con-
ISVOARELE HUH FRANCEZ
VICHY-CELESTINS
INICHI BASICA GUTA - DIABE1
VICHY GRANDE- GRILLE
VICH Y-HOPITAL
I5
eluzia ca asasinul trebue SA fie un
eArnatar.
De altfel numai unui asemenea
specialist" putea sa-i vie in gând
zä unga cu ulei ranile deschise ale
eadavrului. pentru a evita o curge-
re a sAngelui.
Pe de alta parte, un sofer din
Brighton, d. Thomas, declard
cu doua saptamani inaintea desco-
perirei cuferelor InsAngerate",
trecând pe o :trada, ar fi simtit
0 delectixd de ocazie, care a do-
vcclit cá crintinalul trebue sa fi
lost un mcicelar
un miros de airs& si a auzit
multimea zicând :Nu se gase-
ste nici capul, nici bratele, pentru
ca le-a ars asasinul".
Poliia bAjbAe, dup.& cum vedem,
inteo bezna aproape completa.
S'a recurs pan& si la ajutorul u-
nui medium de clarviziune Miss
Gena Dennis, oare a declarat ca
vede" capul decapitat intr'o valiza
depozitata la gara din New-Castle.
S'au cercetat, fireste, toate baga-
je.e din aceasta gará, dar MIA nici
un rezultat.
In timp de 24 de ore, 17 familii
din Anglia anuntasera disparitia
fetelor .Un mare ziar din Londra
a oferit mn preaniu de 250 lire ster-
line (peste 1 milion de lei) ,aceluia
care va ajuta poliia ä identifice
victima sau sa deseopere pe asa-
sin.
Intre timp, autopsia a stabilit
cà neounoscuta ar fi putut sucom-
ba de pe urma unei ineereari de
avort, deal nu este exclusa posibi-
libatea unei lovituri mortale in
cap.
Scotland Yard si Sherlok-Hol-
mesii veritabili au de fureä de asta
data. SA speram ca nu numai in
romanele politiste, ci in realitate
asasinul e de_coperit in cele din
urmä.
St. Tudor
ARTRITISM
Bolile ficatului
ale aparatului biller
Afectiunilestomacu
lui si ale intestinului
-.11=souniams
16
t Cal°
ViDITH
Viata vedetelor de cinema din
Holywoad se desfasoara cu totul
altfel decat cea a muritaarelor de
rand. Ascensiunea, activitatea, ca-
riera lor este neabisnuitä. Gail
Patrick, o tanard fata, care a fast
ridicata la rangul de stea",
datoreazd stuatia unui concurs
clenumit concursul femeilar-
pantere" !
Pentru un film in care eroina
trebuia sa fie o creaturä, feminina
zamislita din trupul unei pan
111111lik
Sus : Frances Drake ; stänga, mijoc : Catherine De Mille (fiica ce lebrului regisor dela Hollywood) ; medalion, jos : Grace Bradley ;
tere, se cauta o interpreta potri-
vita. Trebuia :F.a. fie o fatä foarte
tanark fotogenica, avand trasa-
turi i gesturi de panteri ! Gail
Patrick, privindu-se in oglinda,
.ILUSTRATIUNEA ROMANA"
jos, dreaptaGail Patrick
erezu cà recunoaste in figura ei
puncte comune cu o fiarä, si se
prezenta la concurs. N'a reusit
insa, caci s'a gäsit o femeie-pan-
tera mai perfect), decat dänsa :
www.digibuc.ro
ECRANUL
printre tinerele ,;:telute" din cita-
dela film.u.ui.
Se spune ca fax& protectiune nu
se poate parveni la Hollywood.
Este foarte mult adevar in acea-
sta. afirmatie. Totusi protectiunea
nu este suficienta pentru a is-
but. Dadi protectiunea ar fi to-
tul, desigur ca Katherine DeMille,
flica ceiebrului regisor, ar fi fost
a doua Marlene Dietrich. In rea-
litate îrisä, tatäl ei s'a opus for-
mal ca sä fLmeze # a refuzat
dea un rol. cat de mic in filmele
sale. Ca sa poatä debuta, Kathe-
rine DeMille a trebuit sä, se adre-
seze altui producator i sa se mul-
tumeascd eu roluri neinsemnate
de figuratde.
Frances Drake, una din nouile
stele ale Hollywoodului, li data-
reaza a_censiunea exclusiv .talen-
tului ei de dansatoare. Este con-
sidrata drept cea mai bunä dan-
satoare din Statele-Unite. Fa{ptul
acesta a fast decisiv in viata arti-
stei. Se trirnisera ernisari la New-
York si Frances Drake paräsi
scena, pasind pe puntea de aur
care leagä Broadway-ill de Holly-
wood.
Grace Bradley, o subreta de o-
pereta din New-York, are un par
brun-roscat tare iese cu totul din
comun. In America, femeile cu
parui rosu sunt foarte aweciate.
Succesul ei pe Broadway se data-
reaza, in bun& parte, nu numai
glasului ei fermecator, fizicului
minunat i insusirilor de excelenta
camediana,, dar i Parului eL Pen-
tru Grace RradAey culoarea paru-
lui a fost, factorul determinant in
Parul rosu a atras atentia
regisorilor din citadela filmului,
:
(Fotio Paramount)
Kathleen Burke. Aceasta a cana- care o copleseau cu aferte de ro-
tat rolul, dar Gail Patrick fu si luri. Grace Bradley a jucat
dansa oprita la Hollywood, clan- joacá pentru toate companiile de
du-i-se un contract. Interpreta filme din Hollywood.
mid roluri i astazi se numax6,
 ILTISTRATITJNEA ROMANA 17

Stânga, sus : Aviatorii Codas i Rossi, cari au

rem* de curdnd raiclul Paris_New-York, au so-
sit in Franta. La Havre se intretin cu Bleriot,
primul constructor francez de avioane, care la
inceputul aViatiei a gicut zboruri cle demons-
tratie si in tara noastret, cu un avion propriu ;
jos, stânga : ?coala poate fi si o pläcere. In
propramul unei scoli din Essen (Ruhr) e pres-
crisii i o ord destinatcl problemelor foto-
grafiei ;

stânga, sus: Francezul Louis Chiron. (cel din

cap, cu nr. 12) a bdtut marele premiu automo_
alergat pe pista dela Montlhéry.
Dreapta, mijloc : Noi milloace in Florida pentru a mentine trupurile svelte si framoase ;
jos : La Longchamp s'au alergat pentru prima oard curse de noapte, la lumina proectoarelor

www.digibuc.ro

18
CONCURSUL AL 75-LEA
SERIA II-
LINIILE REVELATOARE
reprez.na o schitä a unui atelier de amplirie ; la prima ve-
dere nmic nu pare anormal.
PriviV, ins& mai atenti figura si yeti vedea cum ci tândrul din
a executat aceast& schitd, fie
tie, cert este ci este autorul a
cà a ficut-o
citorva
grosolane erorr
daci vor examina bine figura le va descoperi si! ne va comunica odati cu
trimiterea cuponului, câte erori sunt
LITERA MAGICA
de : ION ALEXANDRESCU
Din aceste fragmente perfect cize-
late sä faceti litera...T v`ati gribit sa
spuneti nu, este devenit clasic a-
cest exemplu, ci o altä liter& a alfa-
betului, care nu se giseste in ordinea
logica a literilor ce compun alfabetua.
nu departe de T...
Cum proceclati ?...
CRONICA MEDICALA
BAILE DE SOARE
Din an in an Wile de soare a..cluni
tot mai multi aderenti. CA, pentru
cei mai multi este o ,simplä chestune
de modi nu are prea muità insem-
nitate. Este poate singura ocazie când
instinctul de imitatie al omului deter-
min& un curent cu adevärat sdnitos.
Nu putem deci cleat sä ne felicAdm.
Mai ales asupra copiilor razele soa-
relui exercit& o influent& de zece mii
de ori mai insemnat& deck toate to-
nicele i reconstituantele la un loc,
inclushr untura de peste. Milioane de
copli, de pe toati suprafata globului,
au fost vindecati de debilitate, de a-
nemie, de tuberculozä a oaselor, a ar-
ticulatiunilor sau a ganglionilor, cu
ajutorul bailor de soare. AdUIIL Sind-
tosi profiti si ei enorm de pe urma
bailor de soare. Lucru usor explica-
bil dealtfer cAci expunerea la scare
determini o dilatatie a vaselor capi-
lare. Când baia de soare este repetati
des, dilatatia acestor vase devine per-
manentä. Afluxul prelungit al singe-
lui la periferia corpului imbunitä-
teste functiunile pielii, î dä o remar-
cabili suplete i o mare rezistenti,
descongestioneazi la distant,k organe-
ILUSTRATIUNEA ROMANA
Insfirsit, trebue stiut cA bäile de
plaje sau solar. SA, nu netimp
expunem soare nu dau rezultate cu adevirat
insâ corpul dela inceput prea
soarelui, odd: ne bune, dec&t, daci, aunt insotite de
indelungat razelor mIsc&ri: alergdri, girnnastick jocuri,
1A-0-cL,Srl&P-C expunem la dezordini, uneori destul
de grave.
frictionAri ale pie& (practicate bine
inteles in intervalele dintre expune-
Durata MU de soare nu poate fi rea la soare).
fixati, in chip precis. Ea depinde de Bälle reci, inotul, completeazä, ac-
constitutia personald i mai ales de tiunea de restaurare a soarelui, nu
obicinuiti. La inceput mai ales, l(11-1.5 sunt insi absolut ind:spensabile.
inteun loc
minute de bare,suLicente. adipostit
Putem pre- Dr. Emanoil Dorna
de : ION RAMNIOEANU-NYL
de vänt sunt progresiv. De
lungi aceasti durati primele semne
cum apar hisâ DOCTORUL
de intoleranti, cum sunt ochilor, a-
mustele zburitoare in fata
metenle, trebue si stim cä imita su-
portabilA, a trecut deja. Si nu ne con-
EMANOI L DORNA
duoem deci dup.& ceas, ci dup& aceste Bon interne, boll sexuale, tra-
sem.ne .0 alt5. prejudecatk este aceea tamentul nevrozeIor, impoten-
cä inegrirea pelii este un semn de tei, ticurilor, etc. prin psicho-
sänätate si de efioacitate a Pallor.
n:ci terapie, hetero si auto-sugestie,
Fenomenul pigmentatiO., nu are psichoanalizä
mai mult
o legiturä cu sAnAtatea,individului.
sau mai putin bun& a Sâ CONSULTATIUNI DELA 3-7
ne ferim deci de a face un exces de Bucuresti
bii, numai pentru a obtine o piele ca- Calea Dudesti No. 2
f e.
artist, care
cntentIonat,
fie
de
ch,
logick
distrac-
Cititorii tr%
LS7",
i cari sunt acelea ?...
Po§ta Jocurilor
Georgewschi Al. _ Nam primit de
cat, doui enigme si un aritmogrif. In
ceeace priveste chestiunea careului,
decizia este nefavorabili; multe, prea
multe puricte negre in dauna cimpu-
lui alb.
Adela Râmniceanu. Vom cAuta
s& retusAm partea dln dreapta sus a
careului, spre a-i da o farina', publi-
cabilä. Vom da rezultatul concursului
peste cateva numere. Atasati la dezle-
gAri i cupoa.nele, altfel nu se iau in
consideratie.
Stefan N. T., stud. Naveti nic'o
grije, rezultatul cancursului II vom da Dar ca sa aveti p5r sän5fos, trebue si-I Ingrijiti. Miifreala
cat de curând... Deocamdatä nu pu- esfe un semn c5 sänãtafea p5ruTui a dispáruf §i
ca In
tern afirma nimic, mai lisati-ne cAtva curIxid fire!e vor Incepe s5 cadà. De aceea se impune
timp spre a reflecta asupra sugestii-
tor ce ne propuneti. si recurgeji mediaf la &ngurul mijloc eficace penfru
Alexandrescu Dan. _ Cdutati la Ingrijirea p5rului d-v., la renumiful preparaf
rtera R. Greseala ce ne-o atribuitl
este inexacti. N'ati deslegat dv. b!ne
problema , cAutaid sâ iniocuii cuvân-
tul plasat de dv. cu : anatemA". Veti
vedea cà Vati pripit cu imputarea....
Emilia Bozea. stud. ris-
PIXAVON
punsul dat d-lui Stefan N. T. Celor
trirnise li se vor atasa desenul i se .91Aavon-
vor publica. Nu putem specifica data FAcând o curà serioas5, susfinutä cu
când va apare. Depinde de Impreju-
PIXAVON §i PIXAVON - SHAMPOON,
aderea páru'ui §i formarea rafretei vor
fi Impiedecafe; pielea capului se va In-
f5ri; pArul îi va rec5plta strälucirea na-
tural& devenind foarfe u§or de coafaf §i
le profunde, insfArsit, educA perfect
i cu ondu'atiuni rezisfenfe. Din nou pArul
sistemul vaso-motor al pielii, al cAnii d-v. va înfineri. Veli ()Mine iará§i succe-
rol în regulatia generali, a c!rculatiei
Singelui este de o foarte mare insem- sele fire*fi penfru o femei.3 de lume,
nitate. Când durata bdii de soare nu care §fie sä se Ingrijeasc5.
a intrecut rinita permisd, ne simtim
cuprinsi de o senzatie de euzorie;
pofta de mâncare este sporitä, obo-
seala intarzie Si se ,arate i activita-
tea generali creste. Soarele este deci
pentru orn im izvor de bun& stare. de
vigoare. de sAnitate, intr'un cuvânt
un incornparabil stimulent, Moda bAII-
lor de soare este insd inconiuratä _
ca orice modd, de o multime de
prejudec&ti. Se crede astfel eh' soarele
nu este eficace decit pe tirmurile
mArii. Este o profundä eroare. De
fapt cele mai frumoase rezultate ale
elioterapiei au fost obtinute pe inäl- ,,Cea mai mare greseali pe care o poate face cineva este sä nu dea
timile muntior, aerul mai curat fa- atentia cuvenitä boLlOr pärului. Sunt persoane care cred, de pild.d, ca ma-
vorizând actiunea razelor solare. Cum treata nu provoaci niciun neajuns pentru par i neglijeazi s& o ingrijeasca",.
hrsi nid marea, nici muntii nu sunt In realitate, ei vor vedea mai târziu ce eroare gray& au ficut ! Iat& opinia
la indernâna oricui, ne putem mär- autorizatä a unui mare specialist. Matreata este semnalul sigur, nedesmin-un
girt la bi'le de soare pe care le pu- tit, al c&derii parulul. Pentru a combate acest pericol nu existi decal
tern lua chiar in orasul nostru. Daca mijloc absolut eficace : Pixavon, säpunul ideal pentru
locuim o casi mai izolatA, (atentie la
prevederile codului penal!) ne putern
sui pe acoperis sau cobord in grAdinä.
Efeotele sunt aceleasi ca la orice
www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA" 19

4,4 /-1k ir\ An r NA AAA AA 11/41

i7n1 sT) r.d7 i /LA V
La Mamaia a rasarit un oras de corturi in-
grijite i artistice. E asezarea cercetasilor,
adunati in jamboree, la care participa, i cer-
cetasii francezi, cehoslevaci, olandezi, unguri,
turci, etc.

Stänga : Vilegiaturigtii qi localnucii asistfatcl la deschiclerea jamboreei cercetdsesti ; dreapta, sus : A. S. R. PrincipeZe Nicolae asistand la
solemnitatea deschiderii jamboreeí ; dreapta, jos : Cercetasii la lucru

Aspect general al taberelor, la marginea mariz, cu corturile intinse

0 moarta. inviatá
Femeia unui tamplar din St.
Feit, de rangd Liubliana, fiind
gray bolnavä, a intrat in agonie ;
a incetat de a mai respira, iar
inima nu-i mai bätea. S'au facut
toate pregatirile de inmormanta-
re. Cumnatului moartei i s'a pa,rut gonesti mustele din case,
la un moment dat ca rapoata cu prosopul !...
are fata colorata ca a unei per-
soane sanätoase. A incercat sa-i Mustele se Intorc Intotdeauna. Nu
facä respirartie artificialä, dar n'a
reusit. Era, cat pe-aci, sa creada vei ceizniti deci in zadar : luati
cä femeea murise, cand simti sa-i
bate pulsul. FLY-TOX.
A inceput din nou faca
respiratie artificialä, i dupa câ-
teva minute, moarta deschise
ochii, privi cu mirare in jurul ei,
se soul& din sicriu i inträ in alta
camera, spre ai schimba imbra-
cdmintea.
Toata lurnea privea cu mirare
cele intamplate.
Urmarea cea mai interesanta a
fost ea' bolnava s'a vindecat pe
deplin.

www.digibuc.ro
 PHOTO ROCK ELL-PARIS
1 E CREATION ARDANSE-PARI

Ca de ra-coros, ca-t de tonic este eIectul incmta-torului fmrfum

/,
al Afiei de Colonia Chat \ o ir cu care se voorizeaza- !
O. intrebuinteaz pentru un motiv hoGra-tor: stie ca- El" va
fi

ametit de acest parfurn ca de manperea unei hucle e hipul lui,

`,

sau de viziunea incantatoare a urnerilor

A A

Chdt Noir www.digibuc.ro