Sunteți pe pagina 1din 32

Cuprins:

Introducere------------------------------------------------------------------------------------2

1. Amplasarea punctului de containere----------------------------------------------------6

2. Parcul de containere şi normarea tehnică a lui----------------------------------------12

3. Calculul parametrilor punctului de containere şi al numărului mecanismelor de

încărcare şi descărcare-----------------------------------------------------------------------22

4. Proiectarea tehnologică a punctului de containere------------------------------------28

Concluzie--------------------------------------------------------------------------------------31

Bibliografie------------------------------------------------------------------------------------32

Planul general al punctului de containere-----------------------------------------Coala A1

U.T.M. I.M.T. 1871.03.


Mod. Coala N.Document Semnat Data
A efectuat Suleac A. Litera Coala Coli
A verificat Oprea Ala
Organizarea proceselor de
1 32
transportare a containerelor
într-un nod de transport. U.T.M. F.I.M.M.
gr. IMT-042
Introducere
Necesitatea definirii drepturilor şi obligaţiilor utilizatorilor de terminale de
containere a apărut ca urmare a dezvoltării rapide a transporturilor de containere şi a
înmulţirii corespunzătoare a terminalelor de containere.
Din punct de vedere al drepturilor este necesar să se facă distincţie între
noţiunea de „conservare a containerelor”, respectiv activitatea de ,,antrepozitare de
containere” şi ,,exploatarea unui terminal de containere”, care este legată de
operaţiunile de tranzit al containerelor prin terminal. În această ultimă situaţie,
funcţia de conservare nu este decât o activitate complementară sau conexă la
activitatea principală. Diferite tipuri de terminale îndeplinesc diferite funcţii. În
majoritatea contractelor de utilizare a containerelor se prevăd însă condiţii generale
de folosire. De regulă, terminalele din porturi, respectiv de la danele portuare, se
folosesc în principal de companiile maritime, în timp ce terminalele din interior sunt
destinate folosirii de către companiile maritime cît şi alţi utilizatori, cum ar fi
operatorii de transporturi multimodale, nedeţinători de nave maritime şi tranzitarii
obişnuiţi. Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor de terminale de containere nu diferă
numai de tipul terminalelor, ci şi de legislaţia naţională, reglementările, regulile şi
uzanţele portuare, legislaţia vamală, condiţiile generale de exploatare a terminalelor
de containere şi condiţiile care se convin prin contract între exploatanţi şi utilizatorii
de terminale. Companiile de transport pot înzestra terminalele cu mijloace de
manipulare modernă. Această cooperare aduce un avantaj companiilor, întrucât
încărcarea şi descărcarea se realizează într-un ritm eficient. Oricât de bună ar fi
gestiunea unui terminal, este greu de a se evita toate riscurile care pot apărea în
timpul exploatării.
Nodul de transport este elementul principal, unde are loc interacţiunea
diferitelor tipuri de transport. În limitele unui nod de transport se realizează circa 60
% de lucrări de încărcare şi descărcare a mărfurilor şi circa 50 % din lucrările de
transportare a călătorilor.
Aplicarea raţională a unui sau altui tip de transport într-un astfel de nod este
asigurată de divizarea corectă a muncii între ele. În sistema unui nod de transport un
rol important îl joacă transportul feroviar, care şi determină structura generală a lui.
Importanţa transportului auto este, de asemenea, destul de mare, deoarece el asigură
transportarea mărfurilor şi călătorilor de la uşă la uşă şi totodată face conexiunea lor
între diferite tipuri de transport implicate în procesul de transportare a lor. Unul din
principiile de bază, care stau la formarea unui nod de transport este amplasarea
raţională a punctelor de interacţiune, precum şi specializarea şi concentrarea lui.
Alegerea variantei optime se face în baza minimizării cheltuielilor. Un nod de
transport permite de realizat următoarele:
- distribuirea fluxurilor de marfă şi călători pe diferite direcţii şi între diferite tipuri
de transport;
- primirea şi expedierea mărfurilor şi a călătorilor, deservirea tehnică a mijloacelor
de transport, a construcţiilor şi instalaţiilor din transport.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 2
Sarcina la lucrarea de an.
De organizat trafic mixt de containere într-un nod de transport amplasat în
limitele unui oraş cu 8 microraioane. Aria ocupată de acest oraş cuprinde 3 staţii
feroviare A, B, C (fig. 1), iar în afara ei este amplasată o staţie de sortare D, care
intră în componenţa nodului de transport.
Containerele sunt transportate cu transportul auto din microraioanele oraşului
la staţiile feroviare, de unde cu transportul feroviar sunt transportate în continuare la
staţia de sortare.
Pentru transportarea mărfurilor , reieşind din volumul de transport şi
nomenclatura de mărfuri se vor utiliza containere de 4 tipuri: UUK-3, UUK-5,
UUK-10, UUK-20.

Fig. 1.
Schema
nodului
de
transport.

În
cadrul
lucrării de
an trebuie
de rezolvat următoarele probleme:

1. de asigurat amplasarea raţională a punctului de containere în nodul de transport;

2. reieşind din amplasarea punctului de containere, de calculat timpul de rotaţie a


containerelor, parcul de containere necesare, parametrii terenurilor de containere,
numărul de dispozitive de încărcare şi descărcare, pierderile de timp al unităţilor de
transport la încărcare şi descărcare;

3. de efectuat proiectul punctului de containere.

Datele iniţiale:

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 3
1. Distanţa de transportare a containerelor din centrul
raionului până la staţia marfară, km:

Staţia marfară Raionul


1 2 3 4 5 6 7 8
A 1 9 8 7 7 5 5 5
3
B 9 10 6 6 6 8 9 10
C 8 7 11 10 10 10 14 13

2. Preţul de cost al transportării containerelor


pentru transportul auto şi feroviar:

Denumirea Valoarea
indicatorului
Preţul de cost pentru
transportul feroviar, 1.8
lei/tkm
Preţul de cost pentru
transportul auto, 3.2
lei/tkm

3. Distanţa între staţiile marfare şi cea de sortare:

Staţia Staţia marfară


sortare A B C
D 20 46 35

4. Sosirea şi plecarea anuală a containerelor pe raioane, mii tone:

raionul
1 2 3 4 5 6 7 8
10 40 13 14 18 8 8 9

5. Întărirea raioanelor după staţiile marfare:

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 4
Varianta de Staţia raionul
concentrare marfară 1 2 3 4 5 6 7 8
A + + +
A+B+C B + +
C + + +
A + + +
A+B B + + + +
A + + + +
A+C C + + + +
B + + + +
B+C C + + + +

6. Date suplimentare pentru efectuarea lucrării de an:

Indicatorii Valoarea

Timpul de lucru a punctului de 300


containere, zile
Distanţa de transport a containerului, 400
km, încărcat
Distanţa de transport a containerului, 900
km, descărcat
Parcursul zilnic a unui vagon, km 925

1. Amplasarea punctului de containere.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 5
Problema amplasării raţionale a punctului de containere se rezolvă prin
metoda selectării direcţionate, conform criteriului de minimizare a cheltuielilor
specifice readuse. Pentru acesta se studiază variantele posibile de amplasare a
punctului de containere la staţiile feroviare: A, B, C, A+B, A+C, B+C, A+B+C.
Pentru fiecare variantă se determină următoarele:

1.1. Distanţa medie gravitaţională de transportare cu transportul auto din


microraioane spre staţiile feroviare:
m

∑Q ⋅l i ai
la = i =1
m
, km
∑Qi =1
i

Unde: Qi - volumul anual de marfă transportată din microraionul i , tone;


l ai - distanţa de transportare cu transportul auto din centrul microraionului i
până la staţia feroviară studiată, km.

10 ⋅13 + 40 ⋅ 9 + 13 ⋅ 8 + 7 ⋅14 + 7 ⋅18 + 5 ⋅ 8 + 5 ⋅ 8 + 5 ⋅ 9


la A = = 7.85 km;
120

10 ⋅ 9 + 40 ⋅10 + 13 ⋅ 6 + 14 ⋅ 7 + 18 ⋅ 7 + 5 ⋅ 8 + 5 ⋅ 8 + 5 ⋅ 9
la B = = 7.64 km;
120

10 ⋅ 8 + 40 ⋅ 7 +13 ⋅11 +14 ⋅10 +18 ⋅10 + 8 ⋅10 + 8 ⋅14 + 9 ⋅13


la C = = 9.43 km;
120

10 ⋅13 + 40 ⋅ 9 + 13 ⋅ 8 + 14 ⋅ 6 + 18 ⋅ 6 + 8 ⋅ 5 + 8 ⋅ 9 + 9 ⋅10
la A + B = = 8.19 km;
120

10 ⋅ 8 + 40 ⋅ 7 + 13 ⋅ 8 + 14 ⋅ 7 + 18 ⋅10 + 8 ⋅10 + 8 ⋅ 5 + 9 ⋅ 5
la A + C = = 7.55 km;
120

10 ⋅ 9 + 40 ⋅ 7 +13 ⋅ 6 + 14 ⋅ 6 +18 ⋅10 + 8 ⋅ 8 + 8 ⋅14 + 9 ⋅13


la B + C = = 8.37 km;
120

10 ⋅13 + 40 ⋅ 9 +13 ⋅ 8 +14 ⋅ 6 +18 ⋅ 6 + 8 ⋅10 + 8 ⋅14 + 9 ⋅13


la A + B + C = = 9.12 km.
120

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 6
1.2. Distanţa medie gravitaţională de transportare cu transportul feroviar de la
staţiile feroviare spre staţiile de sortare:
n

∑Q
j =1
j ⋅ l fj
lf = n
, km
∑Q
j =1
j

Unde: Qj - volumul anual de marfă transportată din staţia feroviară j , tone;


l fj - distanţa de transportare cu transportul feroviar de la staţia feroviară j ,
km.

l f A = 20 km ;

l f B = 46 km ;

l f C =35 km ;

10 ⋅ 8 + 40 ⋅ 7 + 13 ⋅ 8 + 14 ⋅ 7 + 18 ⋅10 + 8 ⋅10 + 8 ⋅ 5 + 9 ⋅ 5
lf A+B = = 7.55 km;
120

10 ⋅13 + 40 ⋅ 9 + 13 ⋅ 8 + 14 ⋅ 6 + 18 ⋅ 6 + 8 ⋅ 5 + 8 ⋅ 9 + 9 ⋅10
l f A +C = = 8.19 km;
120

10 ⋅ 9 + 40 ⋅ 7 + 13 ⋅ 6 + 14 ⋅ 6 + 18 ⋅10 + 8 ⋅ 8 + 8 ⋅14 + 9 ⋅13


l f B +C = = 8.37 km;
120

10 ⋅13 + 40 ⋅ 9 +13 ⋅ 8 +14 ⋅ 6 +18 ⋅ 6 + 8 ⋅10 + 8 ⋅14 + 9 ⋅13


l f A + B +C = = 9.12 km.
120

1.3. Cheltuielile curente de exploatare pentru transportul auto:

Cea = S a ⋅ l a ⋅ k m , lei / t

Unde: km - coeficientul ce ia în seamă numărul de staţii feroviare m studiate.


În calcul se primeşte: m = 1
→ k m = 0.25
m = 2
→ k m = 0.5
m = 3
→ k m = 0.75

C ea A = 3.2 ⋅ 7.85 ⋅ 025 = 6.28 lei / t ;

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 7
C ea B = 3.2 ⋅ 7.64 ⋅ 0.25 = 6.12 lei / t ;

C ea C = 3.2 ⋅ 9.43 ⋅ 0.25 = 7.54 lei / t ;

C ea A + B = 3.2 ⋅ 8.19 ⋅ 0.5 = 13 .10 lei / t ;

C ea A + C = 3.2 ⋅ 7.55 ⋅ 0.5 = 12 .08 lei / t ;

C ea B + C = 3.2 ⋅ 8.37 ⋅ 0.5 = 13 .39 lei / t ;

C ea A + B + C = 3.2 ⋅ 9.12 ⋅ 0.75 = 21 .88lei / t.

1.4. Cheltuielile curente de exploatare pentru transportul feroviar:

C ef = S f ⋅ l f ⋅ k m , lei / t

C ef A = 1.8 ⋅ 20 ⋅ 0.25 = 9lei / t ;

C ef B = 1.8 ⋅ 46 ⋅ 0.25 = 20 .7lei / t ;

C ef C = 1.8 ⋅ 35 ⋅ 0.25 = 15 .75 lei / t ;

C ef A + B = 1.8 ⋅ 8.19 ⋅ 0.25 = 7.37 lei / t ;

C ef A + C = 1.8 ⋅ 7.55 ⋅ 0.5 = 6.79 lei / t ;

C ef B + C = 1.8 ⋅ 8.37 ⋅ 0.5 = 7.53lei / t ;

C ef A + B + C = 1.8 ⋅ 9.12 ⋅ 0.75 = 12 .31lei / t .

1.5. Cheltuielile curente de exploatare sumare:

C e∑ = C ea + Cef , lei / t

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 8
C e∑ A = 6.28 + 9 = 15 .28 lei / t ;

C e∑ B = 6.12 + 20 .7 = 26 .82 lei / t ;

C e∑ C = 7.54 +15 .75 = 23 .29 lei / t ;

C e∑ A + B = 13 .10 + 7.37 = 20 .47 lei / t ;

C e∑ A + C = 12 .8 + 6.79 = 19 .59 lei / t ;

C e∑ B + C = 13 .39 + 7.53 = 20 .92 lei / t ;

C e∑ A + B + C = 21 .88 +12 .31 = 34 .19 lei / t ;

1.6. Investiţiile capitale pentru amenajarea punctului de containere:

Unde: Qexp- volumul de marfă expediată din staţiile feroviare, t;


Qsos- volumul de marfă sosită la staţiile feroviare, t;
m- numărul de staţii feroviare.

IC a A + B = [ 250000 + 80 ⋅120 + 80 ⋅120 ] ⋅ 0.667 ⋅ 0.5 = 89778 .2lei ;

IC a A + C = [ 250000 + 80 ⋅120 + 80 ⋅120 ] ⋅ 0.667 ⋅ 0.5 = 89778 .2lei ;

IC a B + C = [ 250000 + 80 ⋅120 + 80 ⋅120 ] ⋅ 0.667 ⋅ 0.5 = 89778 .2lei ;

IC a A + B + C = [ 250000 + 80 ⋅120 + 80 ⋅120 ] ⋅ 0.667 ⋅ 0.75 = 134667 .3lei .

1.7. Investiţiile capitale pentru supra amenajarea punctului de


containere:

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 9
IC sa = 250000 + 40 ⋅ Qexp + 40 ⋅ Qsos , lei

IC sa = 250000 + 40 ⋅120 + 40 ⋅120 = 259600 lei .

1.8. Investiţiile capitale sumare în punctul de containere:

K = IC a + IC sa , lei

KA = 44889 .1 + 259600 = 304489 .1lei ;

KB = 44889 .1 + 259600 = 304489 .1lei ;

KC = 44889 .1 + 259600 = 304489 .1lei ;

KA + B = 89778 .2 + 259600 = 349378 .2lei ;

KA +C = 89778 .2 + 259600 = 349378 .2lei ;

KB +C = 89778 .2 + 259600 = 349378 .2lei ;

KA + B +C =134667 .3 + 259600 = 394267 ,3lei .

1.9. Cheltuielile specifice readuse:

E ⋅K
C sr = Ce∑ + n , lei / t
∑ Qi
Unde: En - coeficientul normativ al investiţiilor capitale.

1.2 ⋅ 304489 .1
C sr A = 15 .28 + = 3060 .17 lei / t ;
120

1.2 ⋅ 304489 .1
C sr B = 26 .82 + = 3071 .71lei / t ;
120

1.2 ⋅ 304489 .1
C sr C = 23 .29 + = 3068 .18 lei / t ;
120

1.2 ⋅ 349378 .2
C sr A + B = 20 .47 + = 3514 .25 lei / t ;
120

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 10
1.2 ⋅ 349378 .2
C sr A + C = 19 .59 + = 3513 .37 lei / t ;
120

1.2 ⋅ 349378 .2
C sr B + C = 20 .92 + = 3514 .70 lei / t ;
120

1.2 ⋅ 394267 .3
C sr A + B + C = 34 .19 + = 3976 .86 lei / t.
120

Variante de organizare a punctului de containere


A B C A+B A+C B+C A+B+C
C sr
3060.17 3071.71 3068.18 3514.25 3513.37 3514.70 3976.86

Conform metodei selectării direcţionate după criteriul minimizării


cheltuielilor specifice readuse, varianta cea mai optimă de amplasare a punctului de
containere este acea, unde aceste cheltuieli sunt minime.

2. Parcul de containere şi normarea tehnică a lui.


Prin normarea tehnică a parcului de containere se înţelege calculul timpului
de rotaţie a lui, care presupune pierderile de timp la încărcare şi descărcare, timpul
de aflare a containerelor în mişcare, timpul de transbordare a lor de pe un tip de
transport pe altul, timpul de staţionare intermediară şi finală la depozite ş.a. Pentru
aceasta este necesar de determinat următoarele:

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 11
2.1. Volumul de marfă sosită şi expediată în containere de tip i pe
parcursul unui an:

Qai = Qi ⋅τ ki , t

Unde: τki - coeficient ce ia în seamă volumul de marfă transportată în containerul de


tip i faţă de volumul total de marfă transportată.
În calcule primim:τ k 3 = 0.1
τ k 5 = 0.19
τk 10 = 0.43
τ k 20 = 0.23

Qa 3 =120 ⋅ 0.1 =12 =12000 t ;

Qa 5 = 120 ⋅ 0.19 = 22 .8 = 22800 t ;

Qa10 =120 ⋅ 0.43 = 51 .6 = 51600 t ;

Qa 20 =120 ⋅ 0.23 = 27 .6 = 27600 t.

2.2 Capacitatea medie statică a containerelor de tip i :

Pki = qi ⋅ ρki , t

Unde: qi -capacitatea nominală a containerelor de tip i ,t;


ρki - densitatea medie a mărfii transportate în containerul de tip i ,
( ρki = 0.7 ÷ 0.9) .

Pk 3 = 2.5 ⋅ 0.7 =1.75 t ;

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 12
Pk 5 = 5 ⋅ 0.7 = 3.5t ;

Pk 10 =10 .16 ⋅ 0.8 = 8.12 t ;

Pk 20 = 20 .32 ⋅ 0.9 =18 .28 t.

2.3. Numărul zilnic de livrări a containerelor de tip i :

Qai
N lizi = , containere
Pki ⋅ Tan

Unde: Tan - timpul anual de lucru a punctului de containere, zile.

12000
N lzi 3 = = 22 .85 containere ;
1.75 ⋅ 300

22800
N lzi 5 = = 21 .71containere ;
3.5 ⋅ 300

51600
N lzi 10 = = 21 .18 containere ;
8.12 ⋅ 300

27600
N lzi 20 = = 5.03 containere .
18 .28 ⋅ 300

2.4. Numărul zilnic de încărcări ale containerelor pline şi deşerte de tip i :

N îizi = N lizi ⋅ ( l + λi ) , containere

Unde: λi - coeficientul ce ia în seamă raportul containerelor deşerte la cele pline,


( λi = 0. 1 ÷ 0. 3)

N îzi 3 = 22.85 ⋅ (1 + 0.1) = 20.77containere;

N îzi 5 = 21.71⋅ (1 + 0.2) = 18.09containere;

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 13
N îzi10 = 21.18 ⋅ (1 + 0.3) = 16.29containere;

N îzi 20 = 5.03 ⋅ (1 + 0.25) = 4.02containere.

2.5. Numărul zilnic de încărcări ale containerelor pline şi deşerte


convenţionale:

N cconv = ∑N iizi ⋅ k read , containere

Unde: - coeficientul de readucere a containerelor de tip i la containerul de 3


k read
tone.
În calcule primim: k read 3 =1
k read 5 = 2
k read 10 = 3
k read 20 = 6

N cconv = 20 .77 ⋅1 +18 .09 ⋅ 2 +16 .29 ⋅ 3 + 4.02 ⋅ 6 = 129 .94 containere .

2.6. Numărul zilnic de containere convenţionale:

- expediate sâmbăta şi duminica:

N csdexp = N cconv ⋅ϕ2 , containere

Unde: ϕ2 - raportul numărului de containere expediate în zilele de odihnă către


numărul mediu de descărcări zilnice, (ϕ2 = 0.4 ÷ 0.9) .

N csdexp =129 .94 ⋅ 0.8 =103 .95 containere .

- sosite sâmbăta şi duminica:


sd
N csos = N cconv ⋅ ϕ1 , containere

Unde: ϕ1 - raportul numărului de containere sosite în zilele de odihnă către numărul

mediu de descărcări zilnice, (ϕ2 = 0.7 ÷ 0.9) .


sd
N csos = 129 .94 ⋅ 0.9 = 116 .94 containere .

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 14
2.7. Coeficientul mediu de iregularitate:

- a prelucrării containerelor în decursul săptămânii:

N csdexp + N csdcos
β1 = ,
2 N cconv

103 .95 +116 .94


β1 = = 0.84 .
2 ⋅129 .94

- de sosire a containerelor de la staţia de sortare:

α 2 = 1+
(2N conv
c − N csdcos ),
conv
5N c

α2 = 1 +
( 2 ⋅129 .94 −116 .94 ) = 2.20 .
5 ⋅129 .94

- de expediere a containerelor la staţia de sortare:

α1 = 1+
(2N conv
c − N csdexp )
,
5 N cconv

α1 = 1 +
( 2 ⋅129 .94 −103 .95 ) = 2.40 .
5 ⋅129 .94

- mediu de sosire şi plecare a containerelor:

α1 + α 2
α= ,
2

2.40 + 2.20
α= = 2. 3.
2

2.8. Timpul de prelucrare a containerelor:

- timpul de staţionare în punctele de schimb:

24 N ps
t ps = , ore
N cconv

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 15
Unde: - coeficient, ce ia în seamă numărul zilnic de containere rămase în
N ps
punctul de containere, ( N ps = 0.1 ÷ 0.6) .

24 ⋅ 0.5
t ps = = 0.09 ore .
129 .94

- timpul de transportare cu transportul auto:

l 
t a =  ca  + t sf + t exp , ore
 Vt 

Unde: l ca - lungimea cursei automobilului, ( lca = 2l a ) km;


Vt - viteza tehnică a automobilului ( 20 ÷30 km / h ) ;
t sf - timpul de staţionare a automobilului la staţia feroviară (1 ÷3h / ruta ) ;
t exp - timpul de staţionare a automobilului la expeditor (t exp = 2 ÷ 6h / zi ) .

 15 .1 
ta =   + 2 + 5 = 7.6ore .
 25 

- timpul de staţionare a containerelor din momentul sosirii lor în punctul de


containere până în momentul încărcării lor în vagon:

 
pc = 0.5(Tzi − t exp ) + 24 −Tzi − 0.5T pc 1 −
1
t aut 
nl  + 24 (α2 −1), ore

 

Unde: Tzi - timpul zilnic de lucru a automobilului ( Tzi = 8 ÷10 h / zi ) ;


T pc - timpul zilnic de lucru a punctului de containere (T pc = 8 ÷ 24 h / zi ) ;
n1 - numărul zilnic de livrări a vagoanelor în punctul de containere
( nl = 2 ÷ 6livrari / zi ) .

 1
pc = 0.5 ⋅ ( 8 − 5) + 24 − 8 − 0.5 ⋅12 ⋅ 1 −
t aut  + 24 ⋅ ( 2.20 −1) = 41 .8ore .
 4

- timpul de staţionare a containerelor din momentul sosirii lor din punctul de


containere până în momentul încărcării lor pe automobil:

 1 

pc = 0.5T pc 1 −
t vag
nl  − 0.5(Tzi + t a ) + 24 (α1 −1) + ( 0.1 ÷ 0.2 )t inf , ore

 
Unde: t inf - timpul de informare a destinatarului despre sosirea containerelor
( tinf = 2 ÷ 5ore ) .

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 16
 1
pc = 0.5 ⋅12 ⋅ 1 −
t vag  − 0.5 ⋅ ( 8 + 7.6 ) + 24 ⋅ ( 2.40 −1) + 0.2 ⋅ 4 = 31 .1ore .
 4

- timpul de staţionare a containerelor în punctul de containere la efectuarea


operaţiunilor de transport – expediere:

24 N ps
t te = + 24 (α1 − 1) − Tzi + 24 conv + ( 0.1 ÷ 0.2) t inf , ore .
n1 Nc

24 0.5
t te = + 24 ⋅ ( 2.40 −1) − 8 + 24 ⋅ + 0.2 ⋅ 4 = 32 .49 ore .
4 129 .94

2.9 Timpul de transportare a containerelor:

 ( ltri + ltrd )  , ore


t = 
c
tr 
 l ziv 

Unde: l tri - distanţa de transportare a containerelor încărcate, km;


d
l - distanţa de transportare a containerelor descărcate, km;
tr

l ziv - parcursul zilnic al vagonului, km.

 400 + 900 
t trc =   = 1.40 ore .
 925 

2.10. Timpul de staţionare a containerelor în punctul de sortare:

t sort = k sort ⋅ ( t tranz + t te ) , ore

Unde: k sort - coeficient ce ia în seamă numărul de sortări ( k sort = 0.2 ÷ 0.5) ;


t tranz - timpul de aflare a containerelor tranzit în punctul de sortare
( ttranz = 14 ÷19 ore ) .

t sort = 0.4 ⋅ (17 + 32 .49 ) = 19 .791 ore .

2.11. Durata unui ciclu de transport a containerului:

Tcic = t te + t sort + t drc , ore

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 17
Tcic = 32 .49 +19 .79 +1.40 = 53 .68 ore .

2.12. Determinarea parcului de containere.

2.12.1. Productivitatea containerelor de tip i :

Pki ⋅ Ta
Wci = ,t
Tcic

Unde: Ta - timpul anual de lucru a punctului de containere, zile.

1.75 ⋅ 300
Wc 3 = = 9.78 t ;
53 .68

3.5 ⋅ 300
Wc 5 = =19 .56 t ;
53 .68

8.12 ⋅ 300
Wc10 = = 45 .38 t ;
53 .68

18 .28 ⋅ 300
Wc 20 = =102 .16 t .
53 .88

2.12.2. Parcul necesar de containere în exploatare:


m
Qai
U ce = ∑ , containere
i =1 Wci

1200 22800 51600 27600


U ce = + + + = 2695 .55 containere .
9.78 19 .56 45 .38 102 .16

2.12.3. Productivitatea parcului scriptic de containere:

Pki ⋅ ( Ta − a )
Wcisc = , ore
Tcic

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 18
Unde: a - timpul de staţionare a containerelor fără lucru ( a = 30 ÷ 60 zile ) .

1.75 ⋅ ( 300 − 50 )
Wcsc3 = = 8.15 ore ;
53 .68

3.75 ⋅ ( 300 − 50 )
Wcsc5 = = 17 .46 ore ;
53 .68

8.12 ⋅ ( 300 − 50 )
Wcsc10 = = 37 .81ore ;
53 .68

18 .28 ⋅ ( 300 − 50 )
Wcsc20 = = 85 .13ore .
53 .68

2.12.4. Numărul scriptic de containere de tip i :

Qai
U cisc = , containere
Wcisc

1200
U csc3 = = 147 .23 containere ;
8.15

22800
U csc5 = = 1305 .84 containere ;
17 .46

51600
U csc10 = = 1364 .71containere ;
37 .81

27600
U csc20 = = 324 .21containere .
85 .13

2.12.5. Parcul sumar de containere:


m
U c∑ = ∑U cisc , containere
i =1

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 19
U c∑ =147 .23 +1305 .84 +1364 .71 + 324 .21 = 3141 .99 containere .

2.12.6. Parcul containerelor de schimb de tip i :

Qai ⋅ T pmi ⋅ k l ⋅ k z
U cisch = , containere
( Tan − a ) ⋅ Pki

Unde: T pmi - timpul de păstrare a mărfii în containere de tip i ,


(T pmi = 0.5 ÷1.8 zile / ciclu )
kl - coeficientul iregularităţii lunare de transport a mărfii ( k l = 1.1 ÷1.3) ;
k z - coeficientul iregularităţii zilnice de transport a mărfii ( k z = 1.1 ÷1.6 ) .

1200 ⋅ 0.8 ⋅1.1 ⋅1.2


3 =
U csch = 28 .96 containere ;
( 300 − 50 ) ⋅1.75

22800 ⋅1 ⋅1.75 ⋅1.3


5 =
U csch = 38 .95 containere ;
( 300 − 50 ) ⋅ 3.5

51600 ⋅1.5 ⋅1.2 ⋅1.5


10 =
U csch = 68 .63 containere ;
( 300 − 50 ) ⋅ 8.12

27600 ⋅1.8 ⋅1.3 ⋅1.6


20 =
U csch = 22 .61containere .
( 300 − 50 ) ⋅18 .28

2.12.7. Parcul sumar al containerelor de schimb:


m
∑ = U sch , containere
U sch ∑ ci i =1

∑ = 28 .96 + 38 .95 + 68 .63 + 22 .61 = 159 .15 containere .


U sch

2.12.8. Parcul total de containere în nodul de transport:

∑ + U ∑ , containere
U ctot = U sch ci

U ctot = 159 .15 + 3141 .99 = 3301 .14 containere .

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 20
2.12.9. Livrările necesare de containere:

∆U c =
(U − U ipsc
tot
c )
+ U dec , containere
0 .5
1−
T pl

Unde: U ipsc- parcul containerelor scriptice la începutul perioadei de planificare,


(U ipsc = ( 0.7 ⋅ 0.9) ⋅U ctot ) ;
U dec - parcul containerelor ce necesită a fi decontate pe parcursul perioadei
de planificare (U dec = ( 0.2 ÷ 0.5) ⋅U ip ) ;
sc

T pl - perioada de planificare (T pl = 4 ÷10 ani ) .

∆U c =
( 3301 .14 − 2640 .91) + 1056 .36 = 1766 .28containere .
0.5
1−
7

3. Calculul parametrilor punctului de containere şi al


numărului mecanismelor de încărcare şi descărcare.
Punctele de containere sunt destinate pentru prelucrarea containerelor de
diferit tip şi tonaj. Pentru deservirea containerelor de tonaj mare se utilizează
macarale-portal de tip KK-20, KK-32, KK-25/30.5, KK-30.5H s.a., iar pentru
deservirea containerelor de tonaj mediu şi mic, macarale de tip KD-0.5, KK-5, KK-
6, KDKK-10 ş.a.
În dependenţă de tipul macaralei se poate de deservit concomitent vagoane cu
containere şi pachete, situate pe una sau mai multe căi ferate de acces.

3.1. Capacitatea terenului de containere de tip i :

E kl = α [ (1 − τ 1 ) ⋅ β 1 ⋅ N kizi ⋅ Tcv 2 + (1 − τ 2 ) ⋅ β 2 ⋅ N kdzi ⋅ Tcv1 + γ ⋅ ( N kizi + N kdzi ) ⋅ Tca ], containere

Unde: τ1,τ2 - procentul containerelor transbordate de pe transportul feroviar pe cel


auto şi respectiv invers, de pe transportul auto pe cel feroviar fără păstrare
intermediară pe teren (τ 1 = 0.1 ÷ 0.5;τ 2 = 0.3 ÷ 0.6 ) ;
N kizi , N kdzi - numărul zilnic de încărcări şi descărcări a containerelor de tip i ,
(în calcule N kizi = N kdzi = N iizi );

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 21
Tcv 1 , Tcv 2 -
timpul calculat de păstrare a containerelor din momentul
descărcării lor de pe automobil, până în momentul plecării lor cu trenul şi
invers (Tcv1 = t pc ≤ 24 ore , Tcv 2 = t pc ≤ 48 ore ) ;
γ - coeficientul suprafeţelor adăugătoare a terenurilor pentru păstrarea
containerelor defecte (γ = 0.2 ÷0.4) ;
β 2 - coeficient de rezervă ( β 2 = 1.2 ÷1.6 ) ;
t cd - timpul calculat de păstrare a containerelor defecte, ( t cd = 1.8 ÷ 2.4 zile ) .

E k 3 = 2.3 ⋅ [ (1 − 0.4 ) ⋅ 0.84 ⋅ 20 .77 ⋅12 + (1 − 0.5) ⋅1.4 ⋅ 20 .77 ⋅12 + 0.3 ⋅ ( 20 .77 + 20 .77 ) ⋅1.9] = 744 .60 cont .;
E k 5 = 2.3 ⋅ [ (1 − 0.2) ⋅ 0.84 ⋅18 .09 ⋅12 + (1 − 0.4) ⋅1.3 ⋅18 .09 ⋅12 + 0.35 ⋅ (18 .09 + 18 .09 ) ⋅ 2.0] = 783 .17 cont .;
E k 10 = 2.3 ⋅ [ (1 − 0.3) ⋅ 0.84 ⋅16 ⋅ 29 ⋅12 + (1 − 0.45 ) ⋅1.5 ⋅16 .29 ⋅12 + 0.25 ⋅ (16 .29 + 16 .29 ) ⋅ 2.2] = 676 .47 cont .;
E k 20 = 2.3 ⋅ [ (1 − 0.35 ) ⋅ 0.84 ⋅ 4.02 ⋅12 + (1 − 0.6 ) ⋅1.45 ⋅ 4.02 ⋅12 + 0.2 ⋅ ( 4.02 + 4.02 ) ⋅ 2.4] = 133 .74 cont .;

3.2. Lăţimea maximală a terenului pentru containere se determină de


deschiderea macaralei-portal, de numărul căilor ferate deservite de ea şi de
distanţa de securitate până la suporturile ei:

Btc max = 20 .45 m -


lăţimea maximală a terenului cu 2 căi ferate pentru
containere de tonaj mare;
Btc max =11 .45 m - lăţimea maximală a terenului cu 2 căi ferate pentru
containere de tonaj mediu şi mic.

În dependenţă de numărul de containere deservite în punct, ele pot fi


amplasate în sectoare cu lăţimea şi lungimea de 2÷3 containere într-un etaj sau
două.

Lăţimea terenului pentru containere de tip i :

Btci = pb ⋅ bki + a1 ⋅ n1 ≤ Btcmac , m

Unde: pb - numărul de containere ce se înscriu în lăţimea terenului;


bki - lăţimea containerului de tip i ;
a1 - lăţimea spaţiului între containere în sector ( a1 = 0.1m ) ;
n1 - numărul de spaţii între containere în sector după lăţime;
a 2 - lăţimea trecerilor între sectoare, m ;
n2 - numărul de treceri între sectoare după lăţime.

Btc 3 = 8 ⋅1.2 + 0.1 ⋅ 4 =10 m ≤ Btc max =11 .45 m;

Btc 5 = 5 ⋅1.2 + 0.1 ⋅ 4 = 6.4m ≤ Btc max =11 .45 m;

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 22
Btc10 = 8 ⋅ 2 + 0.1 ⋅ 7 =16 .7 m ≤ Btc max = 20 .45 m;

Btc 20 = 8 ⋅ 2 + 0.1 ⋅ 7 = 16 .7 m ≤ Btc max = 20 .45 m.

3.3. Lungimea terenului pentru containere de tip i fără trecerile ante


incendiare:

E ki ⋅ l ki
Ltci = + a1 ⋅ n3 + a 2 ⋅ n4 + l rm + 0.5 ⋅ ( H m − l ki ) , m
ψ ⋅ pb

Unde: - lungimea containerului de tip i, m ;


l ki
ψ - numărul de etaje;
n3 - numărul de spaţii între containere în sector după lungime;
n4 - numărul de treceri între sectoare după lungime;
l rm - lungimea terenului pentru reparaţia macaralei ( l rm =30 m pentru
macaralele de tonaj mediu şi mic, l rm =50 m pentru macaralele de tonaj
mare);
H m - lungimea macaralei ( H m =16 .6 m pentru macaralele de tonaj mare,
H m = 8 m pentru macaralele de tonaj mediu şi mic).

744 .60 ⋅ 2.1


Ltc 3 = + 0.1 ⋅ 26 + 0.7 ⋅ 25 + 30 + 0.5 ⋅ ( 8 − 2.1) = 140 .77 m;
2 ⋅8

788 .17 ⋅ 2.65


Ltc 5 = + 0.1 ⋅19 + 0.7 ⋅18 + 30 + 0.5 ⋅ ( 8 − 2.65 ) = 256 .03 m;
2 ⋅5

676 .47 ⋅ 2.99


Ltc10 = + 0.1 ⋅ 2 + 0.7 ⋅1 + 50 + 0.5 ⋅ (16 .6 − 2.99 ) = 168 .45 m;
2 ⋅8

133 .74 ⋅ 6.05


Ltc 20 = + 0.1 ⋅ 2 + 0.7 ⋅1 + 50 + 0.5 ⋅ (16 .6 − 6.05 ) = 91 .1m.
2 ⋅8

3.4. Lungimea terenului pentru containere, inclusiv şi trecerile ante


incendiare:

Ltci = Ltci + a a ⋅ nai , m

Unde: aa - lăţimea trecerilor ante incendiare ( a a ≥ 2m );


na - numărul trecerilor ante incendiare (peste fiecare 100 m).

Ltc 3 =140 .77 +10 ⋅1 =150 .77 m;

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 23
Ltc 5 = 256 .03 +10 ⋅1 = 266 .03 m;

Ltc10 =176 .12 +10 ⋅ 0 =176 .12 m;

Ltc 20 = 91 .1 +10 ⋅ 0 = 91 .1m.

3.5. Numărul de mecanisme de încărcare şi descărcare necesare pentru


deservirea punctului de containere:

N kizi + N kdzi
Zl = , unitati
ω ⋅ ( Tlm − nl ⋅ t lv )

Unde: ω- productivitatea macaralei ( ω = 10 ÷18 cicluri / h - tonaj mare,


ω = 30 cicluri / h - tonaj mediu şi mic);
Tlm - timpul zilnic de lucru a macaralei inclusiv şi întreruperile tehnologice (
Tlm = 0.8 ÷0.95 ore / zi );
nl - livrările zilnice de vagoane;
t lv - timpul de livrare şi tragere a vagoanelor( t lv = 0.8 ÷1.4ore ).

20 .77 + 20 .77
Zl 3 = = 0.07 ≈ 1;
30 ⋅ (19 − 4 ⋅ 0.9 )

18 .09 +18 .09


Zl 5 = = 0.08 ≈ 1;
30 ⋅ (19 − 4 ⋅1.1)

16 .29 +16 .29


Z l 10 = = 0.12 ≈ 1;
18 ⋅ (19 − 4 ⋅1.2 )

4.02 + 4.02
Z l 20 = = 0.03 ≈ 1.
18 ⋅ (19 − 4 ⋅1.4 )

3.6. Timpul de staţionare a vagoanelor la încărcare şi descărcare:

c ⋅ mvc ⋅ ncvi
Tvagi = , ore
z l ⋅ nl ⋅ ω

Unde: c - coeficientul de suprapunere a încărcării şi descărcării ( c =1.0 ÷1.8 );

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 24
mvc - numărul de vagoane cu containere, ce pleacă şi sosesc în punctul de
containere:

1.2 ⋅ 3.46 ⋅12


Tvag 3 = = 0.41ore ;
1 ⋅ 4 ⋅ 30

1.4 ⋅ 6.03 ⋅ 6
Tvag 5 = = 0.42 ore ;
1 ⋅ 4 ⋅ 30

1.6 ⋅ 6.51 ⋅ 5
Tvag 10 = = 0.72 ore ;
1 ⋅ 4 ⋅18

1.8 ⋅ 2.68 ⋅ 3
Tvag 20 = = 0.20 ore .
1 ⋅ 4 ⋅18

2 ⋅N îizi
mvc = , vag / zi
ncvi

2 ⋅ 20 .77
mvc 3 = = 3.46 vag / zi ;
12

2 ⋅18 .09
mvc 5 = = 6.03 vag / zi ;
6

2 ⋅16 .29
mvc 10 = = 6.51vag / zi ;
5

2 ⋅ 4.02
mvc 20 = = 2.68 vag / zi .
3

3.7. Timpul de staţionare a autocamioanelor la încărcare şi descărcare:

c ⋅ ncai
Tauti = , ore
ncvi

Unde: ncai - numărul de containere în automobil.

1.2 ⋅ 4
Taut 3 = = 0.4ore ;
12

1.4 ⋅ 2
Taut 5 = = 0.56 ore ;
6

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 25
1. 6 ⋅ 2
Taut 10 = = 0.64 ore ;
5

1.8 ⋅1
Taut 20 = = 0.6ore .
3

3.8. Numărul zilnic de automobile livrate la încărcare şi descărcare:

2 ⋅ N îizi
mac = , automobile
ncai

2 ⋅ 20 .77
mac 3 = = 16 automobile ;
4

2 ⋅18 .09
mac 5 = = 18 automobile ;
2

2 ⋅16 .29
mac10 = = 16 automobile ;
2

2 ⋅ 4.02
mac 20 = = 8automobile .
1

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 26
4. Proiectarea tehnologică a punctului de containere.
Punctele de containere sunt destinate pentru transbordarea containerelor de pe
un tip de transport pe altul, îndeplinirea operaţiunilor de transport şi expediere ş.a.
Punctele de containere deseori servesc ca puncte de interacţiune a diferitor tipuri de
transport şi în special a celui feroviar, maritim şi auto.
După destinaţia sa punctele de containere pot fi marfare şi de triere (sortare).
În punctele marfare containerele se încarcă sau se descarcă de pe mijloacele de
transport, se transbordează containerele tranzit de pe un tip de transport pe altul sau
se păstrează. În punctele de triere se prelucrează numai containerele tranzit.
Punctele de containere sunt din terenuri deschise pentru amplasarea
containerelor, depozite pentru încărcarea sau descărcarea conţinutului
containerelor , clădiri administrative, punct de control, căi de acces feroviare şi auto,
mecanisme de încărcare şi descărcare.
Terenurile pentru containere au o acoperire din asfalt sau beton, ce rezistă o
sarcină de până la 1.5t / m 2 . Marginile terenurilor pentru containere sunt amenajate
cu canale de drenaj pentru evacuarea apei. În plus la aceasta terenurile au o
înclinaţie de la mijloc spre margini de 0.02÷0.03 %. Înclinaţia longitudinală a
terenurilor este în limitele 0.04÷0.06 %.
Problema evacuării apelor este destul de importantă, deoarece asigurarea
integrităţii mărfurilor din containere este sarcina primordială.
Căile de acces auto şi feroviare trebuie amplasate astfel ca ele să asigure o
deplasare minimă a containerelor în limitele punctului de containere.
Pentru accelerare lucrărilor efectuate, punctele de containere se specializează
după tipul containerelor sau după destinaţia lor, iar sectoarele după staţiile de
destinaţie sau după cei mai mari expeditori sau destinatari.
Punctele de containere, ce au un volum mare de lucru, care constă în primirea
containerelor de la expeditori, livrarea lor destinatarilor, precum şi transferarea
fluxurilor de containere de pe un tip de transport pe altul se numesc terminale de
containere.
Proiectul punctului se arată în scară prevăzută de ,,Regulile generale de
îndeplinire a desenelor”. Distanţa între axele a două căi ferate vecine nu trebuie să
fie mai mică de 6500 mm.
Dupa principiul de amplasare a cailor de acces, punctele de containere pot fi de
trecere, cu fundatura sau combinate.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 27
Dimensiunile puncutului de containere desrvite, numarul lor, durata de pastrare pina
la incarcarea lor pe platforme feroviare ( Tfi ≤1zi ) si pina la incarcarea lor pe
automobile ( Tai ≤2 zile ) precum si de tehnologia de lucru si de mecanizarea
punctului.

4.1. Suprafata totala a punctului de containere:

Fpk = ( ∑ Btci ⋅ Ltci ) ⋅ k1 ⋅ ( l + k tr ) ⋅ k r = m 2

F pk = (10 ⋅140 .77 + 6.4 ⋅ 256 .03 +16 .7 ⋅168 .45 +16 .7 ⋅ 91 .1) ⋅ 2.0 ⋅ (1 +1.9 ) ⋅1.1 = 47088 .67 m 2

Unde: k1 - coeficient ce ia în seamă numărul de vagoane livrate la încărcare,


descărcare sau sortare ( nl ≤ 10 vagoane → k1 = 2.0; nl ≥ 10 vagoane → k1 = 1.5 );
k tr - coeficient ce ia în seamă spaţiul adăugător pentru treceri şi căi de acces (
k tr =1.9 );
k r - coeficient de rezervă.

La elaborarea proiectului punctului de containere, pe lângă cerinţele enumerate mai


sus trebuie de condus şi de următoarele:

4.2. Lungimea frontului marfar feroviar:


m
mvc ⋅ lvc
L ff = ∑ ,m
i =1 nl

Unde: l vc - lungimea vagonului ( l vc = 14224 m ).

3.46 ⋅14 .224 + 6.03 ⋅14 .224 + 6.51 ⋅14 .224 + 2.68 ⋅14 .224
L ff = = 66 .42 m.
4

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 28
4.3. Lungimea frontului marfar auto:

Qi ⋅ α1 ⋅ ( l a + 8.5) ⋅ t1
L fa = ,m
365 ⋅ q a ⋅ T pc

Unde: la - lungimea automobilului, m ;


q a - capacitatea de încărcare a automobilului, t ;
- timpul de descărcare a unui automobil ( t1 =1.0 ÷1.5ore ).

120 ⋅ 2.40 ⋅ ( 9575 + 8.5) ⋅1.2


L fa 3 = = 52 .51m;
365 ⋅14 .4 ⋅12

120 ⋅ 2.40 ⋅ ( 8975 + 8.5) ⋅1.3


L fa 5 = = 53 .32 m;
365 ⋅14 .4 ⋅12

120 ⋅ 2.40 ⋅ ( 9665 + 8.5) ⋅1.4


L fa10 = = 34 .24 m;
365 ⋅ 26 ⋅12

120 ⋅ 2.40 ⋅ ( 9665 + 8.5) ⋅1.5


L fa 20 = = 36 .69 m.
365 ⋅ 26 ⋅12

4.4. Suprafaţa terenului marfar auto:

Qai ⋅ α1 ⋅ f ⋅ Taut
Ftma = , m2
365 ⋅ q a ⋅ T pc

Unde: f- suprafaţa automobilului, m 2 ;


Taut - timpul de staţionare a automobilului, ore .

120000 ⋅ 2.40 ⋅ 23 .9 ⋅ 0.4


Ftma 3 = = 43 .65 m 2 ;
365 ⋅14 .4 ⋅12

120000 ⋅ 2.40 ⋅ 22 .43 ⋅ 0.56


Ftma 5 = = 57 .35 m 2 ;
365 ⋅14 .4 ⋅12

120000 ⋅ 2.40 ⋅ 24 .13 ⋅ 0.64


Ftma 10 = = 39 .05 m 2 ;
365 ⋅ 26 ⋅12

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 29
120000 ⋅ 2.40 ⋅ 24 .13 ⋅ 0.6
Ftma 20 = = 36 .61m 2 .
365 ⋅ 26 ⋅12
Concluzie:
Procesul de transport ca activitate de producţie a unor efecte utile presupune
interacţiunea raţională dintre materialul rulant şi reţelele de transport. Utilizarea
eficientă a materialului rulant poate fi asigurată prin respectarea tehnologiei, ordinii
reglementate de acţiune la efectuarea transporturilor de mărfuri şi călători, inclusiv
şi a operaţiilor de pregătire a mijloacelor de transport.
În cadrul acestei lucrări de an am luat cunoştinţă cu organizarea traficului
mixt de containere într-un nod de transport amplasat în limitele unui oraş cu 8
microraioane. Am calculat fel de fel de ecuaţii matematice care au contribuit la
ajutorul efectuării planului general al proiectării tehnologice a punctului de
containere.
Plus la aceasta am asigurat amplasarea raţională a punctului de containere în
nodul de transport. Din amplasarea punctului de containere am calculat timpul de
rotaţie a containerelor, parcul de containere necesare, parametrii terenurilor de
containere, numărul de dispozitive de încărcare şi descărcare, pierderile de timp al
unităţilor de transport la încărcare şi descărcare.
Punctele de containere deseori servesc ca puncte de interacţiune a diferitor
tipuri de transport şi în special a celui feroviar, maritim şi auto. Aria ocupată a
oraşului dat cuprindea 3 staţii feroviare A, B, C, iar în afara ei a fost amplasată o
staţie de sortare D care de asemenea intră în componenţa nodului de transport.
Containerele sunt transportate cu transportul auto din microraioanele oraşului
la staţiile feroviare, de unde cu transportul feroviar sunt transportate în continuare la
staţia de sortare.
Pentru transportarea mărfurilor , reieşind din volumul de transport şi
nomenclatura de mărfuri sau utilizat containere de 4 tipuri: UUK-3, UUK-5, UUK-
10, UUK-20.
În această lucrare am luat cunoştinţă cu aceea că punctele de containere sunt
din terenuri deschise pentru amplasarea containerelor, depozite pentru încărcarea
sau descărcarea conţinutului containerelor , clădiri administrative, punct de control,
căi de acces feroviare şi auto, mecanisme de încărcare şi descărcare. Problema
evacuării apelor este destul de importantă, deoarece asigurarea integrităţii mărfurilor
din containere este sarcina primordială.
Tot în această lucrare de an am amplasat căile de acces auto şi feroviar astfel
încât ele să asigure o deplasare minimă a containerelor în limitele punctului de
containere.
La finele acestei lucrări am întocmit planul general al punctului de containere.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 30
Bibliografie:
1. Л. А. Когана.: Контеинерная транспортная система.

2. A. T. Kearnei: A strategic Study into a European Combined Transport


Network, Final Report, 1989.

3. Aberle G.: The Social Benefits of the Long-Distance Road Transport of


Goods, international study commissioned by the IRU, Giessen, 1993.

4. Bayliss B.: The Measurement of Supply and Demand in Freight Transport,


Avebury, Aldershot, 1998.

5. Bukold S.: Logistics by Combined Transport: Barriers to Market Entry and


Strategies of Main Suppliers, International Journal of Physical Distribution and
Logistics Management, Vol. 23 No. 4, pp. 24-34, 1993.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 31
Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data


U.T.M. I.M.T. 1871.03. 32

S-ar putea să vă placă și