Sunteți pe pagina 1din 10

Cererea

Comportamentul consumatorului se materializează prin implicarea acestuia în relații de schimb


al căror scop îl reprezintă obținerea bunurilor și serviciilor necesare satisfacerii trebuințelor.
Aceste relații de schimb dau naștere pieței iar comportamentul specific al consumatorului
desemnează una dintre componentele pieței, anume cererea.

Pentru înțelegerea semnificațiilor cererii trebuie acceptat faptul că individul este condiționat în
alegerile sale de intensitatea nevoii resimțite, disponibilitatea bunurilor necesare satisfacerii
trebuințelor și limitele mijloacelor proprii necesare pentru a intra în posesia bunurilor. Drept
urmare, putem vorbi despre existența unei cereri individuale de bunuri ale cărei caracteristici
definitorii sunt: prețul bunului (ca expresie a disponibilității bunului în raport cu nevoile
manifestate pe seama lui) și cantitatea cerută individual (ca expresie a intensității nevoii
resimțite corectată cu posibilitățile materiale sau venitul disponibil pentru consum).

Legea generală a cererii

Între prețul unui bun și cantitatea cerută individual din acel bun există o relație inversă care
provine din evoluția specifică a utilității marginale (vezi legea utilității marginale
descrescătoare). Această relație descrie legea generală a cererii, conform căreia atunci când
prețul (P) unui bun crește, cantitatea cerută (QC) din acel bun scade, și invers.

P↑→QC↓, cererea se contractă; P↓→QC↑, cererea se extinde

P0

P1

Curba cererii

Q0 Q1 Q
Cantitatea cerută dintr-un bun se modifică sub influența prețului, dar și a altor factori (condițiile
cererii). La un anumit nivel al prețului unui bun (considerat constant), cantitatea cerută se
schimbă sub influența preferințelor consumatorilor, veniturilor acestora, anticipărilor privind
modificarea prețului bunului și a veniturilor consumatorilor acestuia, modificării prețurilor altor
bunuri etc. Oricare dintre acești factori modifică însăși cererea pentru bunul respectiv.

Factorii (condițiile) cererii

1. Veniturile cumpărătorilor unui bun

La un anumit nivel al prețului unui bun, ceteris paribus*, cantitatea cerută din acel bun poate
crește ca urmare a faptului că veniturile cumpărătorilor acelui bun au crescut. În acest caz
crește însăși cererea pentru acel bun. Dacă veniturile scad, cererea scade. Relația dintre venit și
cerere este directă sau pozitivă.

Exemplu: Creșterea veniturilor unei familii permite membrilor acesteia să petreacă mai multe
vacanțe pe timpul anului și să beneficieze de mai multe servicii turistice în acest sens. Cererea
pentru astfel de servicii ar crește. Dacă veniturile ar scădea, familia ar renunța la o parte din
vacanțe pentru a putea satisface și alte nevoi. Cererea pentru servicii de turism ar scădea.

2. Preferințele cumpărătorilor

Dacă oamenii vor prefera să consume cantități mai mari de semințe de chia, ceteris paribus,
aceasta va face să crească cererea pentru bunul respectiv. Dacă, în urma campaniilor de
conștientizare privind impactul fumatului asupra sănătății vor prefera să fumeze mai puțin,
cererea pentru țigări va scădea, ceteris paribus.

3. Prețurile altor bunuri

Modificarea prețului unui bun poate influența cantitatea cerută din alt bun, ceteris paribus, în
funcție de relația de substituibilitate sau complementaritate există între cele două bunuri.

 cazul bunurilor substituibile

Dacă două bunuri sunt substituibile (se pot înlocui în consum unul cu celălalt) și prețul unui bun
crește, ceteris paribus, cantitatea cerută din acesta va scădea, conform legii generale a cererii.
Pentru a nu pierde din satisafcția inițială, consumatorul compensează prin consumul unei
cantități suplimentare din bunul substituibil. Cererea pentru acesta va crește. Dacă prețul
bunului ar scădea, ceteris paribus, atunci s-ar cumpăra bunul respectiv în cantități mai mari
(legea generală a cererii) și s-ar renunța la o parte din consumul bunului substituibil. Cererea

*
Ipoteză esențială în economie, conform căreia toate celelalte condiții care ar putea influența o variabilă sunt
considerate nemodificate.
pentru acesta din urmă scade. Între modificarea prețului unui bun și modificarea cererii dintr-
un alt bun substitubil cu acesta există o relație directă sau pozitivă.

Exemplu: Fie cazul a două bunuri substituibile: covrigi cu susan și covrigi cu semințe de floarea
soarelui. Dacă prețul covrigilor cu susan (Pcs) crește, ceteris paribus, aceștia se vor cumpăra
într-o cantitate (Qccs) mai mică și vor fi preferați covrigii cu semințe de floarea soarelui. Crește
cantitatea cumpărată din aceștia, la același preț, ceea ce înseamnă creșterea cererii de covrigi
cu semințe de floarea soarelui (Ccf). Dimpotrivă, dacă se ieftinesc covrigii cu semințe de susan,
ceteris paribus, crește cantitatea cerută din aceștia și se va renunța la o parte din cantitatea de
covrigi cu semințe de floarea soarelui care se cumpăra anterior (scade cererea de covrigi cu
semințe de floarea soarelui).

Pcs↑→Qccs↓; Pcs↓→Qccs↑
↓ ↓
Ccf↑ Ccf↓

 cazul bunurilor complementare

Două bunuri sunt complementare atunci când se utilizează împreună în consum, contribuind la
mai buna satisfacere a nevoilor decât în cazul utilizării lor separate.

Dacă crește prețul unui bun complementar cu un altul, ceteris paribus, atunci cantitatea cerută
din acel bun va scădea, conform legii generale a cererii. Dacă acest bun se folosește într-o
anumită proporție împreună cu bunul complementar și aceasta nu se schimbă, cantitatea din
bunul complementar necesară în consum va scădea proporțional. Cererea pentru acesta din
urmă va scădea. Dimpotrivă, dacă prețul bunului scade, ceteris paribus, atunci cantitatea cerută
din acesta va crește, conform legii generale a cererii. Proporțional, va crește și cantitatea cerută
din bunul complementar, fără ca prețul acestuia din urmă să se fi modificat. Crește cererea
pentru bunul complementar. Relația dintre modificarea prețului unui bun și cererea dintr-un alt
bun, atunci când bunurile sunt complementare, este inversă sau negativă.

Exemplu: Fie cazul a două bunuri complementare: mici și muștar. Dacă prețul micilor (Pm)
crește, ceteris paribus, cantitatea de mici cerută (Qcm) de cumpărători va scădea. Va scădea și
cantitatea de muștar care se cumpără, fără ca prețul muștarului să se fi modificat. În acest caz,
cererea pentru muștar (Cmș) scade. Dimpotrivă, dacă prețul micilor scade, ceteris paribus,
atunci se vor cumpăra într-o cantitate mai mare și, implicit, cererea pentru muștar va crește.

Pm↑→Qcm↓; Pm↓→Qcm↑
↓ ↓
Cmș↓ Cmș↑
Obsevație! În ambele cazuri analizate, prețurile covrigilor cu semințe de floarea soarelui și
muștarului rămân neschimbate, ceea ce face ca modificarea cantităților cerute din aceste
bunuri să fie determinate de alți factori, în speță de modificarea prețurilor celorlalte bunuri
considerate (covrigii cu semințe de susan și micii).

4. Anticipările consumatorilor cu privire la evoluția prețurilor și a veniturilor proprii

Felul cum consumatorii apreciază că vor evolua prețurile bunurilor, influențează deciziile lor de
a cumpăra bunurile respective în cantități mai mari sau mai mici în prezent. Astfel, în funcție de
aceste anticipări se modifică cererea din prezent pentru bunurile respective.

Atunci când cumpărătorii anticipează creșterea prețului unui bun față de perioada curentă,
ceteris paribus, se așteaptă ca puterea de cumpărare pentru acel bun să scadă. Drept urmare,
este de așteptat să îl cumpere în cantități mai mari în prezent, la prețul curent al bunului (încă
nemodificat). Crește cererea din prezent pentru bunul considerat. Dimpotrivă, dacă se mizează
pe ieftinirea bunului, atunci cumpărătorii ar putea aștepta ca prețul bunului să scadă pentru a-l
achiziționa în cantități mai mari la un preț mai mic. Cererea din prezent scade. Între modificarea
anticipată a prețului unui bun și modificarea cererii din prezent pentru acel bun există o relație
directă sau pozitivă.

Exemple: Atunci cînd, din cauza unei recolte reduse de floarea soarelui, se anticipează creșterea
prețului uleiului, ceteris paribus, acesta se cumpără în cantități mari în prezent pentru a evita
achiziția la prețuri crescute. Crește cantitatea de ulei achiziționată la prețul curent, ceea ce
înseamnă creșterea cererii de ulei în prezent.

Atunci când apar fructele de sezon (căpșuni, pepeni, cireșe etc.) și prețurile acestora sunt
ridicate față de cele pe care cumpărătorii lor le anticipează în perspectivă, ceteris paribus,
aceștia vor prefera să le cumpere în cantități mai mici la prețurile existente, așteptând ieftinirea
lor. Cererea pentru aceste bunuri va scădea în prezent.

Cumpărătorii fac anticipări și în privința evoluției veniturilor proprii. Acestea influențează


cererea din prezent în relație directă cu optimismul cumpărătorilor în privința evoluției puterii
lor de cumpărare în perspectivă. Astfel, dacă cumpărătorii sunt optimiști cu privire la
modificarea veniturilor viitoare, așteptând o creștere substanțială a acestora, ceteris paribus,
atunci își vor mări consumul în prezent. Cererea din prezent pentru bunurile preferate va
crește. Dimpotrivă, dacă așteptările vizează scăderea veniturilor, ceteris paribus, atunci va
scădea cererea din prezent pentru bunurile preferate.

Exemplu: Dacă o persoană se așteaptă să-i fie majorat salariul în perioada următoare, ar putea
decide să cumpere mai mult în prezent (recurgând la credite, spre exemplu). Cererea crește în
prezent. Din contră, dacă se așteaptă la scăderea salariului sau la pierderea locului de muncă ar
putea decide să cheltuiască mai puțin pentru consumul de bunuri în prezent, devenind mai
precaut. Cererea scade în prezent.

5. Numărul cumpărătorilor aceluiași bun

Oricare dintre factorii menționați anterior poate să modifice numărul cumpărătorilor aceluiași
bun. Între acesta și cererea pentru acel bun există o relație directă sau pozitivă. Astfel, dacă
mai mulți cumpărători vor prefera să achiziționeze semințe de chia, cererea pentru acestea va
crește. În schimb, dacă scumpirea micilor determină consumatorii să achiziționeze mai puțin
muștar, atunci cererea pentru muștar va scădea.

Din punct de vedere al reprezentării grafice, creșterea și scăderea cererii se vor reprezenta prin
deplasări ale curbei cererii în sistemul de axe. Astfel, pentru a rerezenta creșterea cererii, curba
cererii va fi deplasată la dreapta, în timp ce, pentru a reprezenta scăderea cererii, curba
acesteia va fi deplasată spre stânga, conform graficului de mai sus.
Elasticitatea cererii

Schimbarea cantității cerute în funcție de factorii care o determină reprezintă elasticitatea


cererii. Pentru că factorii reprezentativi ai schimbării cantității cerute dintr-un bun sunt prețul
bunului și veniturile cumpărătorilor, sunt analizate distinct elasticitatea cererii în funcție de
modificarea prețului (Ecp), respectiv eleasticitatea cererii în funcție de modificarea venitului
(Ecv).

Elasticitatea cererii în funcție de preț

Ecp-reacția cantității cerute dintr-un bun la modificarea prețului acelui bun.

Legea generală a cererii explică faptul că între modificarea prețului unui bun și cantitatea cerută
din acel bun exstă o relație inversă, fără a specifica și intensitatea cu care se schimbă cantitatea
cerută la modificarea prețului. Aceasta permite analiza relației preț-cantitate cerută din
perspectiva elasticității.

Instrumentul care măsoară reacția cantității cerute dintr-un bun determinată de modificarea
prețului acelui bun este coeficientul elasticității cererii în funcție de preț (Kecp).

În funcție de intensitatea reacției cantității cerute la modificarea prețului, distingem


următoarele tipuri ale elasticității cererii în funcție de preț:

1. Cerere elastică – la modificarea prețului într-o anumită măsură, cantitatea cerută se


modifică în sens opus (conform legii generale a cererii), în mai mare măsură. Valoarea
Kecp va fi întotdeauna o mărime pozitivă și supraunitară (Kecp>1).

Exemplu: Δ%P=-10%→Δ%Q=+20%→

Q
2. Cerere inelastică - la modificarea prețului într-o anumită măsură, cantitatea cerută se
modifică în sens opus (conform legii generale a cererii), în mai mică măsură. Valoarea
Kecp va fi întotdeauna o mărime pozitivă și subunitară (Kecp<1).

Exemplu: Δ%P=-20%→Δ%Q=+10%→

3. Cerere cu elasticitate unitară - la modificarea prețului într-o anumită măsură, cantitatea


cerută se modifică în sens opus (conform legii generale a cererii), în egală măsură.
Valoarea Kecp va fi întotdeauna o mărime pozitivă și unitară (Kecp=1).

Exemplu: Δ%P=-8%→Δ%Q=+8%→

Q
4. Cerere perfect elastică – cantitatea cerută se modifică deși prețul a rămas neschimbat
sau s-a modificat nesemnificativ. Valoarea Kecp este foarte mare (Kecp→∞).

5. Cerere perfect inelastică – indiferent de modificarea prețului, cantitatea cerută rămâne


constantă sau se modifică nesemnificativ. Valoarea Kecp este foarte mică (Kecp→0).

Relația dintre modificarea prețului unui bun, Kecp și încasările vânzătorilor acelui bun

Determinarea elasticității cererii în funcție de preț este posibilă doar ex-post, însă utilitatea
acesteia se justifică doar ca apreciere anticipativă pe care o face vânzătorul unui bun cu privire
la relația dintre modificarea prețului și evoluția încasărilor obținute din vînzarea acelui bun.
Anticiparea corectă a elasticității cererii în funcție de preț este foarte importantă pentru
vânzător. Încasările acestuia sunt determinate de produsul preț*cantitate, însă vânzătorul
poate influența direct doar prețul, cantitatea cerută fiind influențată în relație inversă de
acesta. Prin urmare, vânzătorul își poate majora încasările doar dacă intuiește corect influența
prețului asupra cantității vândute din acel bun, adică dacă apreciază corect tipul Ecp pentru
bunul pe care îl vinde. Relațiile dintre modificarea prețului, tipurile Ecp și evoluția încasărilor
sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Kecp Cerere elastică în Cerere inelastică în Cerere cu elasticitate


ΔP funcție de preț funcție de preț unitară în funcție de
(Kecp>1) (Kecp<1) preț (Kecp=1)
P crește Încasările scad Încasările cresc Încasările constante
P scade Încasările cresc Încasările scad Încasările constante

Exemplu: Dacă vânzătorul unui bun crede că cererea pentru bunul său este inelastică, atunci
soluția creșterii încasărilor este majorarea prețului. Deși va vinde o cantitate mai mică ca
urmare a creșterii prețului (legea generală a cererii), prețul crește mai mult și încasările cresc.
Vinde mai puțin, dar vinde suficent de scump pentru a obține mai mulți bani din vânzări. Astfel
se explică de ce proprietarii benzinăriilor preferă să mărească prețurile pentru a-și majora
încasările. Dimpotrivă, reducerea prețului poate fi soluția creșterii încasărilor dacă vânzătorul
apreciază (corect) că volumul vânzărilor va crește într-o proporție mai mare prin atragerea unor
noi clienți interesați de reducerea respectivă. Astfel se explică campaniile promoționale de tip
Black Friday.

Asocierile din tabelul de mai sus pot fi deduse și pe baza relațiilor de mai jos:

( ) ( )

unde ΔVT=modificarea încasărilor vânzătorului; ΔP=modificarea prețului bunului;


ΔQ=modificarea cantității vândute; Q=cantitatea vândută din bunul respectiv; P=prețul bunului
la un moment dat; Kecp=coeficientul elasticității cererii în funcție de preț.

Elasticitatea cererii în funcție de venit

Ecv-reacția cantității cerute dintr-un bun la modificarea veniturilor cumpărătorilor acelui bun.

Instrumentul care măsoară reacția cantității cerute dintr-un bun determinată de modificarea
veniturilor cumpărătorilor acelui bun este coeficientul elasticității cererii în funcție de venit
(Kecv).
În funcție de intensitatea reacției cantității cerute la modificarea venitului, distingem
următoarele tipuri ale elasticității cererii în funcție de venit:

1. Cerere elastică – la modificarea venitului într-o anumită măsură, cantitatea cerută se


modifică în același sens și în mai mare măsură. Valoarea Kecv va fi întotdeauna o
mărime pozitivă și supraunitară (Kecv>1).

Exemplu: Δ%V=+10%→Δ%Q=+20%→

2. Cerere inelastică - la modificarea venitului într-o anumită măsură, cantitatea cerută se


modifică în același sens și în mai mică măsură. Valoarea Kecv va fi întotdeauna o
mărime pozitivă și subunitară (Kecv<1).

Exemplu: Δ%P=+20%→Δ%Q=+10%→

3. Cerere cu elasticitate unitară - la modificarea venitului într-o anumită măsură,


cantitatea cerută se modifică în același sens și în egală măsură. Valoarea Kecv va fi
întotdeauna o mărime pozitivă și unitară (Kecv=1)

Exemplu: Δ%P=+8%→Δ%Q=+8%→

Întrebări de aprofundare:

1. Ce afirmă legea generală a cererii? Explicați, pe baza unui exemplu, de ce aceasta are
originea în legea utilității marginale descrescânde.
2. Explicați distincția dintre extinderea și contracția cererii, pe de o parte și
creșterea/scăderea cererii pe de alta.
3. Prezentați factorii cererii, oferind exemple în acest sens.
4. Ce reprezintă elasticitatea cererii? Prezentați formele eleasticității cererii în funcție de
preț.
5. De ce este importantă anticiparea corectă a elasticității cererii în funcție de preț? Dați
un exemplu în acest sens.