Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Verificat / ETTORE
DIRECTOR GENERAL 04.04.2018
Aprobat COZZANI
1 SCOP
Page 2 of 9
S.C. CLAY WORK BUCHAREST S.R.L.
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si
materialelor necesare pentru montare gujoane/ancore.
Procedura are ca scop stabilirea conditiilor tehnice de executie, de control a calitatii si de
receptie a lucrarilor pentru montare gujoane.
2. DOMENIU DE APLICARE
Aceasta procedurã se aplicã de cãtre S.C CLAY WORK BUCHAREST SRL la refacerea
rosturilor transversale de contractie respectiv de dilatatie pentru imbracaminti din beton rutier la
drumuri si platforme.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
4. RESPONSABILITATI
1. Numeste prin decizie seful de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea
procedurii tehnice de executie.
2. Numeste prin decizie responsabilul cu controlul tehnic de calitate si responsabilul tehnic
cu executia atestat pentru lucrare.
3. Asigura remedierea defectelor calitative aparute din vina organizatiei atat in perioada de
executie cat si in perioada de garantie prevazuta in contract.
4. Dispune oprirea lucrarilor ori de cate ori constata abateri de la cerintele de calitate,
stabileste tratarea neconformitatilor si aplicarea actiunilor corective.
5. Urmareste ducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de
control sau prin documentele de receptie ale lucrarii.
6. Aproba procurarea de materiale si produse precum si angajarea de servicii numai de la
furnizori care asigura conditiile prevazute de Regulamentul privind agrementul tehnic pentru
produse, procedee si echipamente noi in constructii si de Regulamentul privind certificarea calitatii
produselor folosite in constructii.
Page 3 of 9
S.C. CLAY WORK BUCHAREST S.R.L.
7. Solicita investitorului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile
care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele
necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei.
1. Asigura ca nu este permisa continuarea executiei unor lucrari la care s-au constatat
abateri de la proiect si reglementari tehnice si s-au utilizat produse care nu sunt conforme cu
conditiile specificate, verifica si asigura ca nonconformitatile constatate sa fie tratate si remediate
conform procedurilor.
2. Efectueaza controlul calitatii la lucrari, avand drept obiectiv monitorizarea proceselor
respective si eliminarea cauzelor de functionare nesatisfacatoare. In efectuarea controalelor se
bazeaza pe prevederile procedurilor sistemului calitatii si pe planurile de calitate.
3. Neconformitatile pe care le constata cu ocazia controalelor, le inscrie in rapoatre de
neconformitate cu propuneri de actiuni corective si preventive, si totodata stabileste impreuna cu
seful punctului de lucru masurile necesare pentru remedierea deficientelor constatate.
1. Aplica prevederile proiectului de executie, ale prezentei proceduri, ale fiselor tehnologice
si regulile tehnologice ale meseriei pe care o practica; exercita autocontrolul asupra lucrarilor pe
care le executa.
2. Sesizeaza sefului punctului de lucru neconformitati si aplica masurile corective care i-au
fost dispuse.
1. Respecta si aplica normele de protectie a muncii si PSI specifice.
6. PROCEDURA
Page 5 of 9
S.C. CLAY WORK BUCHAREST S.R.L.
1.ARM.A.TURI
1.1. Generalitati
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat pe santier
va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1-2012 "Otel beton lamina! la cald.
Marci si conditii tehnice generale de calitate" si STAS 438/2-2012 "Sarma trasa pentru
beton armat" si sa fie insotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor
corespunde prevederilor din Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor
din beton, beton armat si beton precomprimat Partea 1: Producerea betonului NE 012/1-
2007.
lnainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina, urme de
ulei si de alte impuritati.
lnlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu
aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice ale materialelor conform
NE013,NE 012/2-2010
Oteluri pentru armaturi
Otelul beton lamina! la cald tip BSt 500S bare de la Ф8 mm la Ф40 se va face in conformitate cu
legislatia si reglementarile tehnice in vigoare din Romania:
- ST 009 -2011 "Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca
armaturi: cerinte si criterii de performanta";
- SR EN 1992-1-1/2006-"Proiectarea structurilor din beton";
SR EN ISO 15630-1:2011 -"Otel pentru armarea si precomprimarea
betonului -Metode de incercare -Partea I: Bare, sarma laminate si sarme pentru armarea
betonului";
- SR EN ISO 6892-1 :2010-"Materiale metalice. lncercarea la tractiune. Partea I: metoda de
incercare la temperatura ambienta";
- STAS 10128-1986-"Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.
Clasificarea mediilor agresive";
- SR EN 1992-1-1:2004-"eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea
1- 1: Regului generale si regului pentru cladiri" -impreuna cu anexa nationala; P100-1/2013
-"Cod de proiectare seismica Partea 1 :-Prevederi de
proiectare pentru cladiri";
NE 013-2002 -"Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si
beton precomprimat";
NE 012/1-2007 -"Normativ pentru producerea betonului si executarea
lucrarilor din beton, beton arm at si beton precomprimat Partea 1: Producerea betonului.;
NE 012/2-201 O - "Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat Partea 2: Executarea lucrarilor din beton.;
NP 104-2004 - "Normativ pentru proiectarea podurilor din beton si metal. Suprastructuri pentru
poduri de sosea, cale ferata si pietonale, precomprimate exterior''
CP 012-1-2007- "Cod de practica pentu lucrari de beton, beton armat si beton precomprimat"
P118-2013- "Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor"
GP 080-2003 - "Ghid privind proiectarea si executia consolidarii prin precomprimare a structurilor
din beton armat si din zidarie"
CR 6-2006 - "Cod de proiectare pentru structuri din zidarie"
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de
aplicare sunt indicate in tabelul urmator:
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de conformitate emis de unitatea
care a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
Livrarea si marcarea otelului beton
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un
document de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa certificarea
produsului de un organism acreditat.
Page 6 of 9
S.C. CLAY WORK BUCHAREST S.R.L.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele
informatii:
- denumirea si tipul de otel; standardul utilizat;
- descrierea produsului precizand tipul, identificarea, utilizarea
- specificatiile tehnice cu care este conform produsul
- conditiile particulare de utilizare a produsului;
- numarul certificatului
- conditiile si perioada de valabilitate a certificatului dupa caz
- numele si functia persoanei abilitate sa semneze certificatul
Fasonarea bare/or, confectionarea si montarea carcase/or de armatura, se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
lnainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, tinilnd
seama de posibilitatile practice de montare si fixare a bare/or, precum si de aspecte/e tehno/ogice
de betonare si compactare. Daca se considera necesar, va face propuneri de modificare, ce var fi
supuse aprobarii proiectantului.
Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel incat sa se evite:
- deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
- ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;
- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de
coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In aces! seep se var indeparta:
- eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
- rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor bare/or nu trebuie sa depaseasca abaterile
prevazute in standardele de produs.
Otelul - beton livrat in co/aci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la
taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi
1 mm/m).
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor, pana in momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10°C. Barele cu profil periodic cu diametrul
mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Particularitati privind armarea cu plase sudate
Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB, se utilizeaza ori de cate ori este
posibil la armarea elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor SR EN 1992-1-1/2006.
Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in
vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamantul sau cu
substante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate
corespunzator.
lncarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu-se izbirile si
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
lncercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor,
se vor efectua conform SR 438/3-2012.
In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prin
periere.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs,
Reguli constructive
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton
armat monolit, sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform
SR EN 1992-2:2006/NA:2009 ,
lnnadirea armaturilor
Page 7 of 9
S.C. CLAY WORK BUCHAREST S.R.L.
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor SR EN
1992-2:2006/NA:2009 si C28/83 lnstructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton,
De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura, sau prin sudura
functie de diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale
ale elementelor participante la structuri antiseismice).
- suprapunere;
- sudura;
- mansoane metalo - termice;
- mansoane prin presare.
lnnadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica prin
puncte, sudare electrica cap la cap, prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin
suprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in
semimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon), conform reglementarilor tehnice
specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28- 1983 si C 150-1999), in care sun!
indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fast
imbunatatite pe cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin
puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile
suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - termice prin
presare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau
agrementelor tehnice. Stratul de acoperire cu beton
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra coroziunii si o
conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se
realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie
de tipul elementului (categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa
betonului, gradul de rezistenta la foe, etc). Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita
prin proiect.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica, se va
stabili conform prevederilor SR EN 1992-2:2006/NA:2009. Grosimea stratului de acoperire cu
beton in mediile cu agresivitate chimica, este precizata in reglementari tehnice speciale
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice, sau mortar. Este interzisa utilizarea
distantierilor din cupoane metalice sau din lemn.
GUJOANE
Pentru executarea ancorajelor practicate in sistemul cofraje fixe sau glisante se va folosi otelul
beton rotund de Ф25mm, tip OB 37, conform SR EN 13877-3
Otel ul beton se va depozita si pastra in condi\ii care sa evite favorizarea corodarii 9i murdaririi
acestuia cu pamant sau alte materiale.
7. RECEPTIA LUCRARILOR
1. In cadrul receptiei pe faze de executie (de lucrari ascunse) se va verifica de catre inginer
si executant daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta
conditiile impuse de documentatia de executie, caietul de sarcini si prezenta procedura.
2. In urma verificarilor se incheie proces - verbal de receptie pe faze (proces verbal de
receptie calitativa a lucrarilor ce devin ascunse), in care se confirma posibilitatea trecerii executiei
la faza imediat urmatoare.
3. Receptia pe faza determinanta, stabilita prin proiect, se efectueaza conform
"Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora", aprobat prin
HGR nr. 273/1994 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie
determinante, elaborate de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilior volum 4/1996, atunci
cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt
efectuate in conformitate cu prevederile din aceasta procedura. Comisia de receptie examineaza
lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de
sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In
urma acestei receptii se incheie “Proces Verbal”.
4. In afara acestor receptii, lucrarile se receptioneaza, o data cu restul lucrarilor de drumuri
pe sectorul respectiv, de catre inginer in conformitate cu prevederile "Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora", aprobat prin HGR nr. 273/1994.
5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control si a comisiei de receptie pe faza.
8. RAPOARTE SI INREGISTRARI
La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de
securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:
1. Legea nr. 319/2006 – legea Securitatii si Sanatatii in Munca.
2. Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006
3. HG nr. 300/2006 privind santierele temporare si mobile
Page 9 of 9
S.C. CLAY WORK BUCHAREST S.R.L.
4. HG nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca
5. HG nr. 1093/2006 privind stabilirea cerintelor minime pentru semnalizarea la locul de
munca
6. HG nr. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca
pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
7. HG nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
8. HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
9. HG nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de de munca
10. HG nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare
la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
11. HG nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
12. HG nr. 1136/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice
13. Legea 307/2006-privind apararea impotriva incendiilor
14. Legea nr. 481/2004-privind protectia civila
15. Ordinul 163/2007-Norme generale de aparare impotriva incendiilor
16. O.U.G. 21/2004-privind sistemul national de management al situatiilor de urgenta
17. Instructiuni proprii, in spiritul legii 319/2006, pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si
ale locurilor de munca.