Page 1 of 21

S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L

EXECUTIA LUCRARILOR DE SEMNALIZARE

SI MARCAJE RUTIERE PENTRU Cod: PTE – 09
Ed. 1 / Rev. 0
DRUMURI SI PLATFORME

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

SEMNALIZARE SI MARCAJE RUTIERE

PENTRU DRUMURI SI PLATFORME

Numele si Functia Semnatura Data

prenumele
DIRECTOR
Elaborat /
DOINA COSTAS MANAGEMENT 04.04.2018
Intocmit
INTEGRAT

Verificat / ETTORE
DIRECTOR GENERAL 04.04.2018
Aprobat COZZANI
 Page 2 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.

1 SCOP

Procedura are ca scop:

1. Precizarea conditiilor de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire a restrictiilor, in
vederea executarii de lucrari in zona drumurilor si platformelor;
2. Precizarea conditiilor obligatorii de realizare a marcajelor rutiere si a semnalizarilor
verticale in conformitate cu prevederile Legislatiei de circulatie rutiera si a Standardelor referitoare
la semnalizarea rutiera.

2. DOMENIU DE APLICARE
Aceasta procedurã se aplicã de cãtre SC CLAY WORK BUCHAREST SRL . pentru
satisfacerea conditiilor cerute de Organele de stat care administreaza drumurile publice si de
Organele de politie pentru obtinerea aprobarilor pentru inchiderea circulatiei, in vederea executarii
de lucrari in zona drumurilor pentru investitia „REALIZAREA UNEI SURSE DE PRODUCERE A
ENERGIEI TERMICE IN VEDEREA ALIMENTARII CU CALDURA A SISTEMULUI
CENTRALIZAT DE TERMOFICARE DIN MUNICIPIUL DROBETA TURNU SEVERIN”.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA
1. Proiectul de executie, incluzand detaliile tehnice de executie;
2. Caietele de sarcini;
3. Codul rutier;
4. Decretul Consiliului de Stat nr.328/29.04.66 privind circulatia pe drumurile publice,
publicat in BO nr. 49/28.06.84
5. Regulament pentru aplicarea decretului 328, aparut in HG nr.190/11.12.98
6. Standardele si normativele tehnice in vigoare in Romania.
7. Sistemul de Management al Calitatii pe timpul executiei

4. CONDITII PREALABILE
1. Executia marcajelor si semnalizarilor verticale
 Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri;
 Existenta autorizatiei de lucru pe drumurile publice pe traseul stabilit;
 Existenta aprobarii pentru inchiderea circulatiei, in vederea executarii de lucrari in zona
drumurilor publice;
 Existenta avizului de incepere a lucrarilor (AIL);
 Existenta proceselor verbale de receptie a lucrarilor de imbracaminti asfaltice ce
constituie suportul rutier pentru marcaje;
 Existenta cartii marcajului corectata cu ultimele situatii ale drumului;
 Existenta graficului de executie a lucrarilor
 Existenta utilitatilor;
 Existenta surselor de aprovizionare continua si de calitatea ceruta a materialelor pentru
marcaje si a subansamblelor pentru semnalizarile verticale;
 Echiparea echipelor de muncitori cu sculele necesare specifice lucrarilor de marcaje
rutiere si a echipamentului de protectie necesar la lucrari pe drumurile publice;
 Existenta instruirii si asigurarea ca personalul executant respecta normele de protectia
muncii si PSI specifice activitatilor desfasurate.

5. RESPONSABILITATI
1. Seful de lucrari raspunde de aplicarea prezentei proceduri si a documentatiei de executie
precum si de intocmirea inregistrarilor de calitate;
2. Inginerul Sef mecanic raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor;
 Page 3 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
3. Responsabilul cu supravegherea circulatiei raspunde de aplicarea prezentei proceduri, de
respectarea prevederilor legislatiei de circulatie rutiera si a standardelor referitoare la semnalizarea
rutiera precum si de relatiile de colaborare cu Organele de stat care administreaza drumurile publice
si cu Organele de Politie Rutiera.
3. Responsabilitatile privind aprobarea, verificarea, difuzarea, modificarea, retragerea si
arhivarea prezentei proceduri sunt stabilite prin procedura de proces PPD-01 "Elaborare
documente."
4. Responsabilitatile privind aplicarea prezentei proceduri revin urmatorilor factori si
constau in:

5.1. Directorul general – Responsabilul de contract

1. Numeste prin decizie seful de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea
procedurii tehnice de executie.
2. Numeste prin decizie responsabilul cu controlul tehnic de calitate si responsabilul tehnic
cu executia atestat pentru lucrare.
3. Asigura remedierea defectelor calitative aparute din vina organizatiei atat in perioada de
executie cat si in perioada de garantie prevazuta in contract.
4. Dispune oprirea lucrarilor ori de cate ori constata abateri de la cerintele de calitate,
stabileste tratarea neconformitatilor si aplicarea actiunilor corective.
5. Urmareste ducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de
control sau prin documentele de receptie ale lucrarii.
6. Aproba procurarea de materiale si produse precum si angajarea de servicii numai de la
furnizori care asigura conditiile prevazute de Regulamentul privind agrementul tehnic pentru
produse, procedee si echipamente noi in constructii si de Regulamentul privind certificarea calitatii
produselor folosite in constructii.
7. Solicita investitorului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile
care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele
necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei.

5.2. Responsabilul cu sistemul de management al calitatii

1. Realizeaza audituri interne ale calitatii pentru a se asigura ca prevederile sistemului de
management al calitatii sunt aplicate.
2. Efectueaza controale pentru a se asigura ca neconformitatile constatate sunt tratate si
ca sunt intreprinse actiuni corective si preventive.
3. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea si
rezolvarea lor.

4.3. Seful de santier

1. Asigura respectarea prevederilor procedurii tehnice de executie la realizarea lucrarii.
2. Raspunde de respectarea proiectului si a detaliilor de executie.
3. Raspunde de efectuarea activitatilor de monitorizare si masurare (inspectii si incercari)
prevazute in planul calitatii.
4. Raspunde de intocmirea in timpul executarii lucrarilor a documentelor si inregistrarilor
prevazute in planul calitatii.
5. Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor
prevazute in proiect, certificate calitativ sau pentru care exista agrement tehnic, accepta inlocuirea
acestora cu altele numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului.
6. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor
ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in
scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor.
7. Raspunde de solutionarea neconformitatilor, a defectelor si neconcordantelor aparute in
fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant, cu acordul investitorului.
 Page 4 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
8. Opreste utilizarea materialelor pentru care a primit de la laborator rapoarte de incercare
din care rezulta ca acestea nu indeplinesc conditiile de calitate, opreste, de asemenea, executia
lucrarilor la care rapoartele de incercare indica existenta unor abateri de la prevederile proiectelor
sau de la cerintele de calitate.
9. Supune la receptie numai lucrari care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-
au predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei.
10. Asigura ducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de
control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii.
11. Raspunde de initierea si aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru
eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate la executia lucrarilor.
12. Raspunde de respectarea conditiilor de manipulare, transport, depozitare a materialelor
si produselor si de livrarea acestora la punctele de lucru cu documente de certificare a calitatii.
13. Asigura buna organizare a procesului de productie si verifica efectuarea instructajului
privind normele de protectia muncii si PSI specifice locului si conditiilor de munca si gradul de
asigurare cu echipamente si scule necesare.
14. Raspunde de asigurarea instalatiilor de apa, de forta si de iluminat necesare pentru
realizarea lucrarilor.
15. Raspunde de asigurarea echipamentului de protectie a muncii si de prevenire si stingere
a incendiilor adecvat.
16. Raspunde de asigurarea conditiilor de lucru pe perioada de timp friguros.

5.4. Seful punctului de lucru

1. Raspunde impreuna cu sefii de echipa de calitatea operatiunilor de executie efectuate.
2. Organizeaza locurile de munca si procesul de productie asigurand conditiile necesare
executarii lucrarilor cu respectarea tuturor prevederilor normelor de protectie a muncii si PSI
specifice.
3. Efectuarea instructajului privind normele de protectia muncii si PSI specifice locului si
conditiilor de munca.
4. Controleaza calitatea lucrarilor executate de achipe.

5.5. Seful de echipa

1. Raspunde de calitatea operatiunilor de executie efectuate, verifica activitatea prestata
de muncitorii din echipa, inceperea lucrului numai cu scule si echipament de protectie adecvat.

5.6. Responsabilul cu controlul calitatii

1. Asigura ca nu este permisa continuarea executiei unor lucrari la care s-au constatat
abateri de la proiect si reglementari tehnice si s-au utilizat produse care nu sunt conforme cu
conditiile specificate, verifica si asigura ca nonconformitatile constatate sa fie tratate si remediate
conform procedurilor.
2. Efectueaza controlul calitatii la lucrari, avand drept obiectiv monitorizarea proceselor
respective si eliminarea cauzelor de functionare nesatisfacatoare. In efectuarea controalelor se
bazeaza pe prevederile procedurilor sistemului calitatii si pe planurile de calitate.
3. Neconformitatile pe care le constata cu ocazia controalelor, le inscrie in rapoatre de
neconformitate cu propuneri de actiuni corective si preventive, si totodata stabileste impreuna cu
seful punctului de lucru masurile necesare pentru remedierea deficientelor constatate.

5.7. Responsabilul tehnic cu executia

1. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de
executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
2. Verifica si avizeaza proiectele tehnologice de executie, procedurile tehnice de executie
si proiectele de organizare a executiei lucrarilor.
3. Verifica lucrarile si avizeaza documentele si inregistrarile intocmite pe parcursul realizarii
acestora.
 Page 5 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
4. Intocmeste si tine la zi un registru de evidenta a lucrarilor pe care le coordoneaza tehnic
si de care raspunde.
5. Pune la dispozitia organelor de control toate documentele solicitate.

5.8. Seful de laborator

1. Răspunde de organizarea Iaboratorului, de efectuarea corectă a încercărilor şi a
determinărilor la frecvenţa stabilită, conform PCCVI specific.
2. Răspunde de întocmirea evidenţelor care sunt în sarcina Iaboratorului şi ţinerea
acestora la zi.

5.9. Personalul executant

1. Aplica prevederile proiectului de executie, ale prezentei proceduri, ale fiselor tehnologice
si regulile tehnologice ale meseriei pe care o practica; exercita autocontrolul asupra lucrarilor pe
care le executa.
2. Sesizeaza sefului punctului de lucru neconformitati si aplica masurile corective care i-au
fost dispuse.
3. Respecta si aplica normele de protectie a muncii si PSI specifice.

6. PROCEDURA
SEMNALIZARI SI MARCAJE
1. Semnalizare pe timpul executiei
2. Borne kilometrice
3. Borne hectometrice
4. Stalpi ghidare
5. Semnalizare verticala pentru avertizarea pericolului
6. Semnalizare verticala de reglementare
7. Semnalizare verticala de orientare si informare
8. Stalpi metalici pentru indicatoare
9. Console metalice pentru sustinere indicatoare
10. Marcaje longitudinale
11. Marcaje diverse si transversale ale drumului
12. Butoni reflectorizanti
MASURI DE CALMARE A TRAFICULUI
1. Semnalizare verticala pentru avertizarea pericolului
2. Semnalizare verticala de reglementare
3. Semnalizare verticala de orientare si informare
4. Stalpi metalici pentru indicatoare
5. Benzi rezonatoare
6. Benzi reducatoare de viteza
7. Gard de protectie a pietonilor

DESCRIEREA ACTIVITATILOR

Satisfacerea conditiilor de inchidere a circulatiei rutiere sau de instituire a restrictiilor:

Administratorii drumurilor, prevazuti la art. 21 si 22 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997
privind regimul drumurilor, aprobata prin Legea nr. 82/1998 si republicata, pot aproba cu acordul
politiei rutiere, inchiderea sau instituirea restrictiilor de circulatie, pe sectoarele de drum determinate si
pe timp limitat, in vederea executarii de lucrari autorizate conform prevederilor legale, in zona
autostrazilor sau pentru protejarea drumurilor si participantilor la trafic.
Inchiderea circulatiei, indiferent de durata, sau instituirea restrictiilor de circulatie pentru
drumuri se face numai cu aprobarea Consiliului Judetean Giurgiu si cu acordul Directiei Politiei
Rutiere din Inspectoratul General al Politiei.
 Page 6 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
Semnalizarea si marcajul provizoriu se va face pe o distanta de 1 km inainte de punctul de
lucru, conform „Normelor metodologice” elaborat de Ministerul de interne (nr. 1112/2000) si Ministerul
Transporturilor (nr. 411/2000) in anul 2000 (M. Of. 397/24.08.2000).
Executarea lucrarilor de baza numai dupa ce s-a obtinut aprobarea organelor competente si s-
au asigurat toate conditiile pentru executarea acestora;
Cand siguranta circulatiei sau starea drumului public este afectata prin distrugerea ori
degradarea accidentala a constructiilor si instalatiilor existente in zona acestuia, lucrarile de
interventie vor incepe fara intarziere, cu asigurarea semnalizarii corespunzatoare, anuntandu-se, in
max. 3 ore de la luarea la cunostinta despre aceste evenimente, organele de administrare a
drumurilor publice si cele de politie competente;
Respectarea termenelor de executie si, dupa caz, orele prevazute in actul de aprobare;
Respectarea procesului tehnologic si solutiile din documentatia tehnica aprobata;
Executia amenajarilor necesare, instalarea si intretinerea mijloacelor de semnalizare si cele de
protectie de pe sectorul de lucru pe perioada executiei lucrarii;
Amenajarea de culoare speciale pe partea carosabila a drumului public pentru circulatia
pietonilor, in situatia in care lucrarile afecteaza trotuarul, si nu sunt asigurate conditii de deplasare in
siguranta a acestora;
Realizarea si intretinerea variantei ocolitoare, in cazul inchiderii circulatiei pe sectorul de drum
pe care se executa lucrarea, asigurand desfasurarea circulatiei in conditii de siguranta si fluenta;
Asigurarea eliberarii complete a platformei drumului si redarea integrala a acesteia pentru
circulatie, dupa terminarea lucrarilor sau a programului de lucru, daca partea carosabila nu mai este
afectata de lucrari;
Ridicarea, odata cu terminarea lucrarilor, semnalizarea sectorului de lucru si refacerea
semnalizarii initiale sau, dupa caz sa asigure semnalizarea adecvata noilor conditii de circulatie;
Daca pe parcursul executarii lucrarilor, se constata ca nu pot fi respectate termenele
prevazute, temeinic justificat, se solicita din timp prelungirea perioadei de executie a lucrarii la
organele competente;
Mijloacele si modalitatile de semnalizare a lucrarilor pe partea carosabila a drumurilor publice
sunt prezentate in Tabelul nr.1.si Tabelul nr.2. si anexele prevazute in Instructiunea nr. 630/2.330 din
20 aprilie 1985 – “Instrucţiuni privind condiţiile de închidere a circulaţiei rutiere sau de instituire a
restricţiilor în vederea executării de lucrări în zona drumurilor publice”.
In cazul in care, datorita specificului unei lucrari, nu se poate aplica nici una din modalitatile de
semnalizare prevazute in Tabelul nr.1, se solicita organului de administrare a drumurilor publice si
organului de politie stabilirea modului de semnalizare adecvat situatiei respective, care va fi
consemnat in documentul de aprobare;
Lucrarile la care restrictiile se mentin si pe timpul noptii, vor fi semnalizate prin indicatoare
reflectorizante sau iluminate cu lumini de culoare galbena ori prin felinare vizibile de la cel putin 100
m;
Persoanele care executa lucrari pe drumul public vor fi echipate cu veste de culoare
portocalie, reflectorizanta.
Tabelul nr.1: Mijloace de semnalizare a lucrarilor
Nr. Mijloace pentru semnalizarea In Nota
crt lucrarilor conformitat
. e cu
Instructiuni
nr.630/2.330
1. Bariera pentru semnalizarea Anexa 1
lucrarilor
2. Conuri pentru dirijarea circulatiei Anexa 1 Se executa din cauciuc sau
si delimitarea unor lucrari material plastic, in culori alb-rosu
sau portocaliu.
3. Panouri mobile pentru dirijarea Anexa 1 Panourile pot fi cuplate cu lampi cu
circulatiei in zona lucrarilor lumina galbena intermitenta “in
 Page 7 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
cascada” sau cu dispozitive
rotative reflectorizante pentru
semnalizarea lucrarilor pe timp de
noapte.
4. Triunghiuri din p.v.c. panzat Anexa 1 Se folosesc pentru delimitarea
unor lucrari.
5. Panouri mobile pentru dirijarea Anexa 1 Se folosesc pe timp de noapte, pe
circulatiei, cuplate cu lampi cu artere importante, cand exista
lumina galbena intermitenta “in posibilitatea bransarii la o sursa de
cascada”. curent electric
6. Dispozitiv rotativ reflectorizant Anexa 1 Se foloseste in situatiile cand
pentru semnalizarea lucrarilor pe bransarea la surse de curent
timp de noapte electric este neeconomica.
Se instaleaza intercalat intre
panourile mobile pentru dirijarea
circulatiei.
7. Carucioare “portsemnalizare” Anexa 1
pentru punctele de lucru care se
schimba in timpul zilei
8. Panou pentru semnalizarea Anexa 1
lucrarilor de tratamente
bituminoase
9. Panou pentru semnalizarea Anexa 1
lucrarilor care ocupa mai multe
puncte de lucru
10. Panouri de presemnalizare Anexa 1
pentru dirijarea circulatiei in zona
lucrarilor
11. Panou pentru semnalizarea Anexa 1
lucrarilor de marcaje rutiere
12. Incinte pentru lucrari curente de Anexa 1
gaze, canalizare, electricitate etc.
13. Panou pentru semnalizarea Anexa 1
lucrarilor curente sau
interventiilor de scurta durata, in
partea carosabila
14. Marcarea limitelor de gabarit ale Anexa 2
utilajelor si autovehiculelor care
participa la lucrarile ce se
executa in zona drumurilor
Tabelul nr.2:Modalitati de semnalizare a lucrarilor
Nr. Tipuri de semnalizari In Nota de aplicare
crt conformitat
. e cu
Instructiuni
nr.630/2330
1. Semnalizarea lucrarilor care ocupa Anexa 3 Se aplica in cazul lucrarilor de
maximum jumatate din partea volum mic si de durata scurta.
carosabila, punctul de lucru Cand spatiul ramas liber pentru
schimbandu-se in timpul zilei circulatie are latimea de cel putin
6 m, pe carucioarele
“portsemnalizare” nu se
instaleaza indicatoarele de

S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
2. Semnalizarea lucrarilor care ocupa
maximum jumatate din partea
carosabila, punctul de lucru
schimbandu-se in timpul zilei
3. Semnalizarea lucrarilor care ocupa
minimum jumatate din latimea
partii carosabile
4. Semnalizarea lucrarilor care ocupa
maximum jumatate din partea
carosabila, cu dirijarea circulatiei
prin semafoare electrice
5. Semnalizarea lucrarilor de
tratamente bituminoase
6. Semnalizarea unei succesiuni de
puncte de lucru in afara localitatilor
7. Semnalizarea lucrarilor pe
drumurile cu mai mult de 2 benzi,
care afecteaza un singur sens de
circulatie
8. Semnalizarea lucrarilor care ocupa
jumatate din partea carosabila a
unui drum cu patru sau mai multe
benzi.
9. Semnalizarea lucrarilor ce se
executa pe autostrazi si care
ocupa una din caile
unidirectionale.
10. Semnalizarea lucrarilor ce se
executa pe autostrazi si care
ocupa o banda de circulatie.
Page 8 of 21
reglementare a prioritatii.
Anexa 4 Se aplica in aceleasi situatii si
conditii din anexa 3, daca
executantul nu dispune de
carucioare “portsemnalizare”
Anexa 5
Anexa 6 Se aplica in cazul in care
lungimea sectorului in lucru
depaseste 100 m sau cand
vizibilitatea intre cele doua
capete ale sectorului nu este
asigurata, iar ocuparea partii
carosabile dureaza mai mult de
24 ore.
In cazul cand nu exista
posibilitatea instalarii
semafoarelor sau cand acestea
se defecteaza, dirijarea circulatiei
se asigura de lucratorii
executantului lucrarii.
Anexa 7
Anexa 8 Punctele de lucru consecutive se
traseaza independent din punct
de vedere al semnalizarii, daca
distanta dintre sfarsitul unuia si
inceputul celuilalt depaseste 1
km.
Anexa 9
Anexa 10
Anexa 11 Se poate aplica si in localitati cu
zona verde mediana, in care caz
se poate renunta la panourile
mobile de dirijare a circulatiei si la
indicatoarele “Drum ingustat” si
“Limitare de viteza – 60
km/h”. In acest caz, indicatoarele
“Lucrari” si “Limitare de viteza –
40 km/h” se instaleaza la 50 m
inaintea barierei, iar panourile de
presemnalizare la 100 m.
Anexa 12 Se poate aplica si in localitati pe
artere cu zona verde mediana in
care caz se poate renunta la
panourile mobile de dirijare a
 Page 9 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
circulatiei si la indicatoarele
“Drum ingustat” si “limitare de
viteza – 60 km/h”. In acest caz,
indicatoarele “Lucrari” si “Limitare
de viteza – 40 km/h” se
installeaza la 50 m inaintea
barierei, iar panourile de
presemnalizare la 100 m.
11. Semnalizarea lucrarilor ce se Anexa 13 In localitati se vor folosi panouri
executa in zona centrala a partii de incinta pe care se
carosabile si permite desfasurarea amplaseaza indicatoarele
circulatiei de o parte si cealalta a “Ocolire”, “Lucrari” si “Limitare de
suprafetei ocupate. viteza – 40 km/h”.
12. Semnalizarea lucrarilor care ocupa Anexa 14 In cazul lucrarilor la fatadele
trotuarul, iar partea carosabila este cladirilor, cand schelele ocupa
partial ocupata de culoarul toata latimea trotuarului sau
amenajat pentru circulatia spatiul ramas este mai mic de
pietonilor. 1,5 m, se vor amenaja culoare de
trecere acoperite pe sub schele
13. Semnalizarea devierii temporare a Anexa 15
circulatiei anumitor categorii de
vehicule pe o ruta ocolitoare,
datorita executiei unor lucrari sau
altor cauze.
14. Semnalizarea devierii temporare a Anexa 16
circulatiei pe rute ocolitoare
datorita executiei unor lucrari sau
altor cauze.
15. Semnalizarea de orientare a Anexa 17
traseului de deviere a circulatiei in
localitati.
Marcaj rutier
Vopselele de marcaj de culoare alba, sunt formate dintr-un singur component realizand
pelicula prin uscare la aer;
Nu se admite vopseaua lichida in amestec cu microbile;
Vopseaua de marcaj se aplica pe drum, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia
a microbilelor de sticla;
Operatiile de pulverizare vopsea si microbile se executa practic concomitent, cu aceeasi
masina de marcaj;
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile de sticla;
Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform
certificatului de omologare a vopselei;
Marcajele se executa in general mecanizat cu masini si dispozitive adecvate;
Marcajele prin sageti, inscriptii, figuri precum si alte marcaje de volum redus se pot executa
manual cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare;
La executia marcajelor cu vopsea, suprafata partii carosabile, trebuie sa fie perfect uscata iar
temperatura mediului ambiant sa fie de min. +150C astfel incat sa se asigure functionarea
dispozitivelor de pulverizare fara adaos de diluant iar intensitatea vantului sa fie suficient de redusa
incat sa nu perturbe jetul de vopsea;
Suprafata de marcaj se pregateste astfel:
 se stabileste itinerariul de marcaj;
 suprafetele de marcaj murdare de grasime se sterg cu toluen;
 Page 10 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
 aplicarea marcajului se face cu vopsele de marcaj, avand calitatile cerute prin “Caietul de
sarcini”;
La inceperea lucrului si pe parcurs, de cate ori se considera necesar, se fac verificari ale
dozajelor de vopsea proaspat aplicata si microbile, corelate cu masuratori film ud;
La executia marcajului se va tine seama de:
 cartea marcajului;
 tipul imbracamintii rutiere si rugozitatea suprafetei;
 tehnologia de marcaj (premarcaj, pregatire, utilaj, pregatire suprafata, pregatire vopsea);
 dozajul ud si uscat de vopsea, dozaj de microbile.
Executia lucrarilor se face cu ajutorul esalonului de lucru astfel:
 presemnalizarea lucrarii cu echipaj auto al politiei;
 asigurarea de spatii libere pe drum, pentru a se asigura masinii de marcaj viteza de lucru
corespunzatoare;
 executia premarcajului;
 pozare conuri pentru protectia vopselei ude;
 autovehiculul de incheiere a esalonului protejeaza vopseaua aplicata, pana la darea in
circulatie si apoi recupereaza conurile;
 esalonul de lucru este semnalizat ca si respectivele operatii de marcaj (separare pe fasii sau
directii trafic, limita, domeniul carosabil, etc.);
 oprirea lucrarilor de marcaj se face in conditii care sa nu pericliteze continuitatea traficului
rutier;
 fiecare categorie de marcaj se executa conform SR 1848-7:2004;
 in timpul executarii marcajului rutier se executa verificari ale dozajului de vopsea si microbile;
 banda de marcaj trebuie sa aiba un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe
lungimea si latimea benzii de vopsea;
 utilajele folosite pentru marcaj trebuie sa fie capabile sa execute lucrarile in conformitate cu
caietele de sarcini.
Marcaj termoplastic
Toate echipamentele folosite pentru aplicarea marcajului termoplastic trebuie sa fie in asa
fel proiectate si intretinute in asemenea conditii pentru o incalzire, mixare si aplicare a materialului
cat mai adecvata.
Recipientul de topire trebuie sa fie capabil sa incalzeasca materialului termoplastic la
temperatura de aplicare recomandat, fara a parli si trebuie sa fie capabil sa mentina acea
temperatura. Recipientul de topire trebuie sa aibe un mediu de transfer de caldura, iar flacara nu
trebuie sa vina in contact direct cu suprafata recipientului unde se afla materialul. Un indicator de
temperatura trebuie sa fie dispus la loc vizibil in afara cazanului, pentru a indica temperatura
materialului termoplastic. Recipientul de topire trebuie sa aibe un mixer continu sau un agitator
capabil de o mixare puternica a materialului, la un asemenea nivel, pentru a mentine omogenitatea
materialului si uniformitatea temperaturii.
Echipamentul poate fi mobil sau portabil si trebuie sa fie capabil sa aplice materialul topit la
temperatura recomandata de producatorul materialului termoplastic, in linii de 100 la 300 mm
latime si cu o grosime de 3 mm. Dispozitivul de dispersie trebuie sa fie de tip de expulzare.
Dispozitivul de dispersie trebuie sa fie capabil sa depuna o anumita masa de material
termoplastic pe imbracamintea rutiera unde este imediat configurata la latimea si grosimea
specificate. Dispozitivul de dispersie trebuie sa aibe un indicator de temperatura dispus la loc
vizibil , pentru a se putea monitoriza temperatura materialului termoplastic aproape de punctual de
depunere.
Toate dispersoarele de material termoplastic trebuie sa fie echipate cu dispersor de cristale
de sticla.
Dispersorul de cristale de sticla trebuie sa fie asezat in asa fel incat sa imprastie cristalele
de sticla imediat dupa ce este aplicat materialul termoplastic topit. Dispersorul de cristale de sticla
trebuie sa poata fi ajustat pentru a putea regal fluxul de cristale de sticla si trebuie sa disperseze
uniform cristalele de sticla.
 Page 11 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
Suprafata carosabila pe care urmeaza sa fie aplicat marcajul termoplastic trebuie sa fie
curata si uscata. Chiar daca carosabilui este vizibil uscat, umezeala poate fi prezenta in interior,
intr-o cantitate suficienta pentru a afecta fixarea. Daca fixarea scade datorita excesului de
umezeala, operatiunile de marcare trebuie oprite, pana cand carosabilul este uscat. Marcajul
aplicat nu trebuie sa aibe mai mult de 5 procente din suprafata cu gauri, goluri sau basici.
Suprafata carosabila trebuie inspectata pentru a fi curata, pentru a nu avea ramasite sau
alte contaminari ale suprafetei ce urmeaza a fi marcata si acestea trebuie indepartate. Marcajul
rutier existent, incluzand toate tipurile de marcaj temporar, care pot impiedica o aderenta mecanica
intre termoplastic si carosabil, trebuie indepartate prin metode aprobate de catre Inginer. Orice
component de protejare a betonului trebuie indepartat, in sensul de al satisface pe Inginer.
Suprafata carosabiului pe care se va asterne materialul termoplastic trebuie sa aibe o
temperatura minima de 150C. Temperatura aerului trebuie sa fie cel putin 10 0C pe perioada
operatiunilor de marcare. Temperatura suprafetei carosabilului si temperatura aerului trebuie
determinate, inainte de inceperea fiecarei zile, in care se fac operatii de marcare si oricand este
cerut de catre Inginer.
Amorsa trebuie aplicata pe suprafete bituminoase cu o vechime de mai mult de doul luni si
pe toate suprafetele de beton. Amorsa nu este necesara pentru suprafete bituminoase noi, decat
daca este recomandat de catre producatorul materialului termoplastic. O suprafata bituminoasa
noua este acea suprafata care nu este mai veche de doua luni. Amorsa trebuie aplicata si
pastrata, in concordanta cu recomandarile producatorului de material termoplastic.
Benzile de asfalt trebuie sa fie in concordanta cu benzile standard asa cum este indicat in
plansele de executie. Contractantul trebuie sa inceapa liniile de mijloc si liniile de despartire a
benzilor la sfarsitul ultimei benzi existente de 3 m, in sensul de a mentine un ciclu de 12 m in
lungul carisabilului.
Benzile termoplastice de tip alchidic pentru despartirea benzilor sau marcajelor centrale,
pentru suprafetele de carosabil noi, trebuie sa fie amplasate la sfarsitul fiecarei zi de resuprafatare
a carosabilului, daca acesta este deschis treficului. Daca acostamentele nu se vor resuprafata,
aplicarea benzilor marginale poate fi intarziata pentru maxim 3 zile sau pana cand acostamentul
este resuprafatat, in functie de care oparatie se executa mai devreme.
Marcajele finisate trebuie sa aibe margini bine definite si deviatiile laterale nu trebuie sa
depaseasca 25 mm in 30 m. Grosimea minima a marcajelor termoplastice trebuie sa fie de 3 mm
si maxim 5 mm. Grosimea se va masura, pentru filmul ud, exceptand cazul cand Inginerul poate
masura grosimea, prin aplicarea unei benzi inainte de a aseja materialul termoplastic si apoi
indepartand banda respective se poate masura grosimea.
Microbille de sticla trebuie distribuite mecanic, pe benzile de material termoplastic, imediat
dupa asternerea materialului termoplastic, intr-un raport de cel putin 0,4 kg/m2 de banda.
Microbille de sticla nu trebuie lasate sa cada in punctul de asternre a materialului termoplastic sau
inaintea acestui punct. Microbille trebuie sa adere la materialul termoplastic sau toate operatiunile
de marcaj vor inceta pana la efectuarea corectiilor.
Indicatoare rutiere
Stalpii indicatoarelor trebuie montati vertical si la anumite linii pentru a fi la acelasi nivel, la
un unghi potrivit cu carosabilui, si cu o claritate asa cum este specificat in Plansele de executie.
Stalpii vor fi insurubati de baza prin folositea a doua piulite si saibe pentru fiecare surub de
ancorare. Spatial dintre baza de matal si fundatia de beton trebuie umpluta cu mortat expansiv
dupa ce semnul a fost montat corespunzator. Marginile expuse ale mortarului trebuie finisate
pentru a prezenta o suprafata curata. Indicatoarele montate trebuie sa prezinte o suprafata neteda,
plata, variind dar nu mai mult de 9mm de la 1,2m de la linia dreapta plasata in pozitia de dinainte
de montarea semnului.
Indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se
asigure o buna vizibilitate a acestora.
In cazuri speciale cand siguranta circulatiei impune, indicatoarele se pot repeta si pe partea
stanga a drumului sau pe console.
 Page 12 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 80 0 fata de axa
caii.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizanta se vor respecta urmatoarele:
 unghiul in plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 50 la
 indicatoarele de avertizare si de 100 la cele de localizare si de presemnalizare.
 inclinarea (in fata) a indicatorului in raport cu verticala este de 20.
Inaltimea pana la marginea interioara a indicatorului este:
 la 1,30-1,80 m fata de cota caii in ax, in afara localitatilor, cu exceptia panourilor
suplimentare la trecerile la nivel cu calea ferata, pentru care inaltimea este de 0,50m
 la 1,80-2,20m fata de cota trotuarului in orase
 la 0,60-1,20m pentru indicatoarele instalate in spatii verzi centrale, pe insule de dirijare in
localitati sau in afara acesetora precum si refugiile din statiile de tramvai.
Indicatoarele prevazute cu folie reflectorizanta se instaleaza astfel incat partea lor inferioara
fata de cota caii in ax sa fie:
 de 1,50m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse;
 de 1,30m pentru indicatoarele de localitate si presemnalizare pentru orientare in intersectii
importante pe drumuri de continuare a directiei spre localitati importante.
 de 0,60m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau pe insule de dirijare.
Fac exceptie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sa asigure inaltimea
de libera trecere a autovehiculelor de min. 5,50m.
Distanta de instalare a indicatorului in profilul transversal al drumului de la marginea
indicatorului este de cel putin 0,50m si cel mult 2,00m. Amplasarea stalpilor se face in afara
marginii exterioare a santurilor sau rigolelor.
In cazul rambleelor inalte, stalpii se monteaza la marginea exterioara a acostamentului
stabilind in mod corespunzator lungimea lor.
Montarea in ramblee inalte a indicatoarelor care necesita 2 stalpi se face incepand de la
marginea exterioara a acostamentului, completandu-se in acest scop rambleul cu o platforma
corespunzatoare sau folosind stalpi mai lungi pe taluz.
Indicatoarele de pe stalpii de semnalizare din trafic si luminatoarele trebuie montate cu
scoabe sau clame asa cum este indicat in plansele de executie sau aprobat Consultant.
Toate indicatoarele trebuie sa fie conforme cu legislatia romaneasca pentru semnalizare pe
drumuri publice. Toate literele, numerele, sagetile, simbolurile, marginile si alte trasaturi ale
mesajelor indicatoarelor trebuie sa fie cele prevazute in plansele de executie sau dupa cum este
aprobat de catre Inginer. Orice indicator care nu este detaliat in plansele de executie trebuie sa fie
conform cu seria standardelor SR 1848.
Stalpii de kilometraj si indicatori de obiecte trebuie amplasati vertical. Orice inclinare a
stalpilor sau alte defecte duc la indepartarea si schimbarea stalpilor cu un stalp acceptabil
Indicatoarele kilometrice şi hectometrice sunt indicatoare de orientare şi informare, servesc
la dirijarea conducătorilor de vehicule spre localităţile sau obiectivele de destinaţie, la identificarea
drumurilor pe care circulă şi la confirmarea direcţiilor după intersecţii.
Stilpii de ghidare se amplaseaza pe drumuri, cu un trafic mediu anual de min. 300
vehicule/24 ore, pentru ghidarea optica a vehiculelor, in special in timpul noptii, prin dispozitivele
lor reflectorizante avind culorile alb si rosu.
Montarea stilpilor de ghidare se face pe acostamente in pozitie verticala, aliniati pe
platforma, la distanta de 0,25 m de la marginea exterioara a acesteia, astfel incit dispozitivul de
culoare rosie sa fie vizibil pe partea dreapta a sensului de circulatie,iar cel de culoare alba pe
partea stinga.
Amplasarea stilpilor de ghidare se face pe ambele parti ale drumului, in toate cazurile cind
nu sunt necesare parapete. Stilpii se dispun de-a lungul drumului alternativ, de o parte si de
cealalta, in profile transversale diferite (in zig-zag).
Amplasarea stilpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului de drum
atunci cind pe partea cealalta a platformei sunt necesare parapete.
 Page 13 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
Distantele intre stilpi difera in functie de elementele geometrice ale drumului si sunt
prevazute in SR 1848-2004.
Stilpi tubulari de ghidare
Stilpul de ghidare este confectionat din polietilena, in forma tubulara, inchis la partea
superioara. In sectiune transversala se prezinta sub forma triunghiulara cu colturile rotunjite.
Stilpul se pozitioneaza, pe teren, astfel incit virful unghiului format de fetele laterale (pe care
se aplica elementele reflectorizante) sa fie spre partea carosabila.
Stilpul trebuie sa aiba lungimea L=1150 mm, cu o abatere admisibila de ± 50 mm.
Stilpul tubular este format din doua parti distincte. Stilpul propriuzis de culoare alba si un
capac de culoare neagra, fixat de stilpul propriuzis.
Pe mijlocul fetelor laterale ale stilpului, la distanta de 150 mm masurata de la capatul
superior al stilpului, se executa doua nise (cu muchii vii) de dimensiuni 150 mm x 40 mm, in care
se aplica elementele din folie reflectorizanta alba si rosie. Adincimea nisei trebuie sa fie de minim
0,5 mm.
Pe fata posterioara a stilpului, la distanta de 400 mm fata de partea superioara se va aplica,
prin poansonare, intr-o elipsa, marcajul “AND” (cu inaltimea literei de minim 7 mm si adincimea de
minim 0,5 mm).
Pe fetele laterale ale stilpului, la distanta de cca 150 mm fata de partea inferioara, se vor
decupa o fanta si o portiune din material in forma de romb, indoita spre exterior, care sa impiedice
smulgerea stilpului cu usurinta, dupa montare.
Pe fata posterioara a stilpului, la distanta de 400 mm, fata de partea inferioara, lungimea
care se ingroapa in pamint, va fi delimitata de o bavura sau o adincitura.
Stilpi lamelari de ghidare
Stilpul de ghidare este confectionat din polietilena, in forma lamelara. In sectiune
transversala se prezinta sub forma unui arc de cerc.
Stilpul trebuie sa aiba lungimea L=1150 mm, cu o abatere admisibila de ± 50 mm.
Culoarea stilpului este alba.
Pe mijlocul fetelor, la distanta de 50 mm masurata de la capatul superior al stilpului, se va
executa o nisa, in care se introduce un dispozitiv, cu fete plane, cu dimensiunile de 180 mm x 40
mm pe care se aplica folia reflectorizanta. Folia reflectorizanta de culoare alba corespunde fetei
convexe, iar folia de culoare rosie fetei concave a stilpului. Adincimea nisei trebuie sa fie de minim
0,5 mm.
Pe fata convexa a stilpului, la distanta de 400 mm fata de partea superioara se va aplica,
prin poansonare intr-o elipsa, marcajul “AND” (cu inaltimea literei de minim 7 mm si adincimea de
minim 0,5 mm).
Pe ambele fete ale stilpului, la distantele de cca 150 mm si respectiv 300 mm fata de partea
inferioara, se va executa fie cite un prag, fie decupaje similare cu cele ale stilpului tubular, care sa
impiedice smulgerea stilpului cu usurinta, dupa montare.
Partea inferioara a stilpului se taie in unghi pentru a putea fi infipt cu usurinta in pamint.
Pe fata posterioara a stilpului, la distanta de 400 mm, fata de partea inferioara, lungimea care se
ingroapa in pamint, va fi delimitata de o bavura sau o adincitura.
La trecerea unui vehicul peste stilpul de ghidare, acesta trebuie sa se indoaie si sa revina
singur la pozitia initiala. Incercarea se face indoind manual stilpul de ghidare la 90 0 cel tubular si la
1800 cel lamelar, verificind revenirea lor la forma initiala. Dupa ingroparea stilpului in pamint, pe o
adincime de 0,40 m, dupa trecerea unui vehicul in mers peste stilp (trecerea realizindu-se printre
roti), acesta trebuie sa revina in pozitie verticala. Abaterea maxima admisa find de 15 0.
Butoni reflectorizanti
Butonii rutieri, sunt dispozitive dotate cu elemente retroreflectorizante, care reflecta lumina
incidenta, pentru a avertiza, ghida sau informa pe utilizatorii drumului.
Butonii reflectorizanti sunt larg utilizati in multe tari datorita efectului benefic incontestabil pe
care il au asupra sigurantei circulatiei. Avantajele butonilor reflectorizanti constau in:
 elementele reflectorizante au caracteristici de retroreflexie mult superioare celui mai bun
marcaj reflectorizant aplicat pe partea carosabila;
 Page 14 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
 elementele retroreflectorizante ale butonilor, plantati in imbracaminte, fiind inclinate fata
de partea carosabila pot fi vazute de la o distanta mult mai mare decat marcajul aplicat pe
suprafata imbracamintii rutiere;
 pe timp de ploaie, cand prezenta apei pe marcajul aplicat la suprafata imbracamintii il
face practic invizibil, prezenta butonilor deasupra nivelului peliculei de apa reprezinta singurul
mijloc de ghidare a traficului.
Butonii rutieri se compun dintr-o parte metalica, pe care se executa prin frezare doua lacase
in care se aplica elementul retroreflectorizant.
Partea metalica se realizeaza din fonta FC 150 rezistenta la sarcinile din trafic. Latimea
butonului trebuie sa fie 120 mm ± 2 mm (egala cu distanta intre liniile paralele ale marcajului
dublu).
Elementele retroreflectorizante se executa din folie speciala si pot fi aplicate pe una din parti
sau pe ambele parti (butoni unidirectionali sau bidirectionali), in functie de participantii la trafic
carora li se adreseaza – pentru un sens sau pentru ambele sensuri.
Elementele retroreflectorizante au forma dreptunghiulara, si se folosesc catadioptri din
polimeri cu protectie metalica pe zona carosabila si in dreptul trecerilor pentru pietoni.
Se pot aplica, pe boduri sau in interiorul insulelor separatoare de trafic, butoni reflectorizanti
din sticla ranforsata sau cu catadioptri din microperle de sticla.
Culorile elementelor retroreflectorizante ale butonilor pot fi diferite, dar trebuie alese de asa
maniera incat conducatorul de vehicul sa se comporte similar. ca in situatiile obisnuite intalnite pe
drum, astfel:
 Butonii care completeaza marcajele ce separa sensurile de circulatie trebuie sa fie de
culoare alba, la fel cu farurile vehiculelor care circula din sensul opus. Butonii sunt de tip
bidirectional (cu elemente retroreflectorizante pe ambele parti) deoarece se adreseaza ambelor
sensuri de circulatie;
 Butonii care complaeaza marcajul de separare a benzilor de acelasi sens, inclusiv de
separare a acestora de benzile de accelerare, decelerare sau de viraj, trebuie sa fie de culoare
galbena (de atentie). Butonii sunt de tip unidirectional (cu elemente retroreflectorizante pe o
singura fata). Montarea se face cu elementul retroreflectorizant orientat spre sensul caruia i se
adreseaza;
 Butonii instalati inaintea marcajului de trecere pentru pietoni, cei instalati inaintea liniei
de oprire la semafoare precum si cei instalati pe drumul fara prioritate, inaintea liniei de cedare a
trecerii sau de oprire, trebuie sa fie de tip unidirectional, de culoare galbena;
 Butonii care complateaza marcajul de delimitare a partii carosabile a drumului principal
in dreptul intrarii pe un drum lateral, pe lungimea pe care accesul este permis, trebuie si fie de
culoare verde. Daca accesul de pe drumul principal este permis din ambele sensuri, butonii sunt
de tip bidirectional. Daca accesul este pcrmis numai dintr-un singur sens, prin viraj la dreapta,
butonii sunt de tip unidirectional. Montarea se face cu elementele reflectorizante orientate spre
sensul sau sensurile de circulatie de pe drumul principal carora li se adreseaza;
 Butonii care completeaza marcajul de delimitare a partii carosabile a drumului principal
in dreptul iesirii de pe un drum lateral, pe lungimea caruia accesul de pe drumul principal este
interzis, trebuie sa fie de culoare rosie, de tip unidirectional sau bidirectional, dupa caz, la fel ca la
butonii de culoare verde;
 De regula, marcajul de delimitare a partii carosabile nu se completeaza cu butoni,
deoarece platforma drumului este de obicei delimitata prin stalpi de ghidare sau parapeti care au
elemente retroreflectorizante. In situatia in care totusi este necesara completarea cu butoni
reflectorizanti (ingustarea partii carosabile, inaintea parapetilor de pe poduri care separa partea
carosabila de spatiul destinat pietonilor etc.), acestia vor fi de culoare rosie.
Elemente constructive superioare ale butonilor sunt necesare in cazul montarilor acestora
pe borduri sau in interiorul insulelor separatoare de flux, si constau dintr-o tija verticala pe mijlocul
talpii butonului. Tija trebuie sa fie prevazuta cu o ingrosare la patea inferioara pentru a impiedica
scoaterea butonului si cu caneluri care sa mpiedice rasucirea butonului. De asemenea
tija trebuie sa aiba φmax = 20mm si lmax=60mm pentru a nu produce fisuri in borduri.
 Page 15 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
Montarea butonilor pe partea carosabila comporta urmatoarele operatiuni:
 insemnarea punctelor in care urmeaza a se monta butonii, similar ca la premarcaj;
 saparea mecanica prin frezare a lacasului pentru montarea butonului;
 amestecul componentilor rasinii utilizate pentru montare;
 suflarea cu aer comprimat a lacasului pentru buton;
 turnarea in lacas a amestecului de fixare;
 introducerea butonului si presarea prin apasarea cu piciorul (sau alte tehnologii
recomandate de constructor) pana cand limita inferioara a zonei centrale a butonului sprijina fermi
pe suprafata imbracamintii rutiere.
Adezivul, fiind in usor exces, ea trebuie sa apara pe marginile butonului. In cazul in care
cantitatea de rasina este mult prea mare, apare necesara curatirea excesului.
Butonii rutieri retroreflectorizanti se vor monta cu prioritate in urmatoarele situatii:
 in zonele identificate ca puncte periculoase (puncte negre);
 inaintea trecerilor pentru pietoni;
 la trecerile la nivel cu calea ferata;
 la intersectii la nivel ale drumurilor importante (indeosebi la cele amenajate);
 in curbe deosebit de periculoase lipsite de vizibilitate;
 la locurile ingustate (inclusiv butoni laterali);
 pe rampele unor poduri, pasaje, viaducte;
 in tunelele rutiere;
Distantele, intre butoni, in sens logitudinal drumului, sunt de:
 6,0 m cand insotesc o banda de marcaj continua, pe partea stanga a marcajului in
sensul kilometrajului, respectiv intre benzi, la marcaj cu linie dubla continua;
 12,0 m cand insotesc un marcaj discontinuu sau marcaj constituit dintr-o banda continua
dublata de una discontinua, in intervalul dintre segmentele benzii discontinue.
Distanta intre butoni, in sens transversal drumului, la trecerile de pietoni este de 1,0 m, cate
un buton in dreptul fiecarei benzi paralele cu axul drumului a trecerii pentru pietoni. In sens
longitudinal, butonul se amplaseaza la mijlocul distantei intre banda susmentionata si banda de
oprire transversala care precede trecerea pentru pietoni.
Benzile din material termoplastic se utilizeaza la realizarea benzilor rezonatoare noi
din material termoplastic, în conformitate cu plansele si descrierile din proiect. Se pot folosi si la
aplicarea de simboluri sau inscrisuri pe partea carosabila si pe zona de trafic pietonal sau pe pista
de biciclisti. Se pot folosi benzi si marcaje prefabricate.
Se vor utiliza numai materialele termoplastice sau prefabricate însotite de Agrement Tehnic
si Certificat de Calitate. Materialele noi trebuie sa corespunda cerinţelor din SR EN 1824/2001,
precum si cerintelor Consultantului si Beneficiarului pentru lucrările iniţiale de aplicare a benzilor şi
marcajelor sau solidarizarea benzilor aplicate suplimentar de cele noi déjà aplicate.
In cazul in care marcajul termoplastic sau prefabricat nu este prevazut cu microbile, pentru
a asigura caracteristici retroreflexive conform SR EN 1824/2001 nu se va accepta folosirea lui.
Semnalizarea verticala
La confectionarea indicatoarelor se urmareste calitatea acestora care trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective aflate in vigoare si prevederilor caietului de sarcini;
Evidenta zilnica a conditiilor de executie a operatiunilor cu rezultatele obtinute in urma
determinarilor si incercarilor;
Confectionarea si vopsirea indicatoarelor:
 Indicatoarele se confectioneaza astfel incat sa se realizeze cu precizie formele si dimensiunile
prevazute in caietele de sarcini;
 Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu laturi sub 1,0 m si cele in
forma de sageata se executa din tabla de aluminiu (sau tabla zincata, dupa caz), avand
conturul ranforsat prin dubla indoire;
 Panourile dreptunghiulare sau patrate avand latura cea mai mica de cel putin 1,0 m se
executa din profile speciale imbinate pe verticala;
 Nu se admit prinderi prin sudura sau nituire;
 Page 16 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
 Suruburile utilizate trebuie protejate anticoroziv;
 Spatele indicatorului si rebordul se vopsesc in culori gri;
 Folia reflectorizanta se aplica pe suport din aluminiu;
 Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei reflectorizante se face dupa cum
urmeaza:
 degresarea suprafetei pentru a indeparta petele de ulei cu apa si detergenti la temperatura
de aproximativ 250C;
 inlaturarea urmelor de praf cu o carpa moale curata si stergerea cu o carpa inmuiata in
alcool;
 dupa zvantare se aplica folia reflectorizanta;
 Aplicarea foliei se poate face “la rece” atunci cand se foloseste folie cu adeziv la presiune sau
“la cald” atunci cand se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald;
 La aplicarea foliilor reflectorizante se vor respecta si recomnadarile producatorului de
materiale reflectorizante;
 Indicatoarele de circulatie rutiera terminate sunt marcate clar, pe spate, cu urmatoarele date:
 Numele, marca fabricii sau alte date de identificare a producatorului sau vanzatorului;
 Tipul de materiale reflectorizante folosite in constructie;
 Luna si anul de asamblare a panoului;
 Se aplica metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si pentru indicatoare de circulatie
retroreflectorizante, care constau din:
 metode de testare fotometrice;
 metode de testare a caracteristicilor mecanice;
 metode de testare la medii agresive;
Confectionarea si vopsirea stalpilor de sustinere:
 Pentru stalpii indicatoarelor de forma triunghiulara, rotunda, sageti precum si pentru cele in
forma de patrat sau dreptunghi avand latura cea mai mica sub 1,0 m, se foloseste teava de
otel cu diametre de 48-51 mm si grosimea peretilor de min. 3 mm.;
 Se utilizeaza si alte tipuri de stalpi daca acestea respecta “Caietul de sarcini” sau daca sunt
aprobate de “Consultanta”;
 Pentru dispozitivele de sustinere ale panourilor din profile speciale de aluminiu se foloseste
teava sau profile de otel si sunt dimensionate in functie de suprafata panoului, tinandu-se cont
de precizarile din “Caietul de sarcini”;
 Dispozitivele de sustinere a indicatoarelor se protejeaza cu grund de fier sau plumb si se
vopsesc in culoare gri.
Indicatoare de avertizare a pericolului:
Nr.figura conform Denumirea indicatorului
STAS 1848
1 Curba la stanga
2 Curba la dreapta
3 Curba dubla sau o succesiune de mai mult de doua
curbe, prima la stanga
4 Curba dubla sau o succesiune de mai mult de doua
curbe, prima la dreapta
5a Curba deosebit de periculoasa
5b Panouri succesive pentru curbe deosebit de
periculoase
6 Coborare periculoasa
7 Urcare cu inclinare mare
8a Drum ingustat
8b Drum ingustat
9 Tunel
11 Iesire spre un chei sau mal abrupt
12 Drum cu denivelari
 Page 17 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
13 Drum lunecos
15 Caderi de pietre
16 Presemnalizare trecere pietoni
17 Copii
18 Biciclisti
19a Animale
19b Animale
22 Aeroport
23 Vant lateral
24 Circulatie in ambele sensuri
25 Alte pericole
27 Intersectie cu un drum fara prioritate
29 Trecere la nivel cu o cale ferata cu bariere sau
semnalizare
31 Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea
ferata
Indicatoare de reglementare
Nr.figura conform Denumirea indicatorului
STAS 1848
34 Cedeaza trecerea
35 Oprire
36 Drum cu prioritate
37 Sfarsit de prioritate
40 Accesul interzis
44 Accesul interzis bicicletelor
46 Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de
marfuri
50 Accesul interzis vehiculelor cu tractiune animala
52 Accesul interzis tractoarelor si masinilor agricole
55 Accesul interzis vehiculelor avand o inaltime mai mare
de…..m
56 Accesul interzis vehiculelor avand o greutate mai mare
de…….t
57 Accesul interzis vehiculelor avand o greutate mai mare
de…..t pe osie
60a Interzis a vira la stanga
60b Interzis a vira la dreapta
62a Depasirea autovehiculelor cu exceptia motocicletelor
fara atas, este interzis
63a Limitare de viteza
63b Limitare viteza diferentiate pe categorie de vehicole
64 Claxonarea interzisa
65 Vama
65a Trecerea fara oprire interzisa
66a Sfarsitul tuturor restrictiilor
66c Sfarsitul interzicerii de a depasi
72 Inainte
73a La dreapta
75b Ocolire
68 Oprirea interzisa
67 Stationarea interzisa
88 Presemnalizarea traseului de urmat pentru anumite
 Page 18 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
categorii de vehicule
86 Banda rezervata circulatiei mijloacelor de transport in
comun
90 Selectarea circulatiei pe directii de mers in apropierea
intersectiei
91 Banda destinata vehiculelor care circula cu viteza mai
mica decat cea mentionata
93 Directiile spre localitatile indicate
92a, 92b Directiile spre localitatile indicate
94 Directia de urmat pentru autovehiculele destinate
transportului de marfuri
Indicatoare de orientare si informare:
Nr.figura conform Denumirea indicatorului
STAS 1848
127 Parcare
82a Presemnalizarea directiilor la o intersectie de drumuri
din afara localitatilor
82b Presemnalizarea directiilor la o intersectie denivelata
de drumuri
82c Presemnalizarea unor directii importante
84 Presemnalizarea unui loc periculos, o interzicere sau
restrictie de circulatie pe un drum lateral
82e Presemnalizarea directiilor intr-o intersectie cu sens
giratoriu
96a Directia de urmat in cazul devierii temporare a
circulatiei
95b Directia spre aeroport
97a Drum national
98a Drum deschis traficului international
98b Drum deschis traficului international
99 Intrare in localitate
100 Iesire din localitate
101 Limita de judet
102 Curs de apa, tunel sau viaduct
103a Confirmarea directiei de mers spre o localitate
103b Confirmarea directiei de mers spre localitati mai
importante si distantele pana la acestea
105 Trecere pentru pietoni
106 Trecere denivelata pentru pietoni
107 Politia
108 Spital
109 Post de prim ajutor
110 Sens unic
112 Autostrada
113 Sfarsit de autostrada
117 Post de depanare
118 Telefon
119 Statie de benzina
120 Hotel sau motel
121 Restaurant
122 Bufet sau cofetarie
123 Teren pentru camping (tabara turistica)
 Page 19 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
124 Teren pentru caravane (tabara turistica)
125 Teren pentru camping si caravane
126 Cabana pentru turisti
Montat console pentru indicatoare de orientare si informare
Fundatia
Fundatia indicatoarelor tubulare pentru montarea indicatoarelor inalte include scheletul, in
consola sau de tip fluture, terminat cu stalpi, grinzi, catarge, accesorii ale indicatoarelor, lumini de
semnalizare si alte accesorii specifice. Toate materialele dn otel trebuie sa fie galvanizate dupa
fabricatie. Toate sudurile trebuie curatate mecanc, inainte de a fi galvanizate. Pentru acesti suporti
nu vor fi cerute plansele de executie de atelier.
Stalpii de otel conici si grinzile trebuie sa fie un tub continu, fabricat pentru o anumita
lungime din tole de otel, cu o sudura continua in sens longitudinal. Dupa fabricatie, materialul
trebuie sa aibe o rezistenta la intindere de 330 Mpa. Bratele de otel drepte trebuie sa fie de tip
standard sau tevi foarte grale, cu dimensiunile si inclinatiile indicate in Plansele de executie.
Gaurile manuale si locurile de iesire pentru sirmele indicatoarelor luminoase trebuie sa fie, potrivit
Planselor de executie. Suruburile, piulitele, saibele, clemele si consolele de asamblare a
indicatoarelor trebuie sa fie galvanizate sau sa fie din otel inoxidabil. Clemele trebuie sa fie
fabricate din aliaj slab de otel.
Contractantul trebuie sa furnizeze Inginerului certificate ale producatorului care sa certifice
faptul ca suportii tubulari din otel sunt in citate cu toate cerintele specificate.
Materialele galvanizate trebuie manipulate, astfel incat sa se evite deteriorarea suprafetelor.
Orice material galvanizat de pe care stratul de zinc s-a macinat sau rupt va fi respins sau poate fi,
cu aprobarea Inginerului, reparat.
Ferme pentru indicatoare suspendate
Grinzi cu zabrele pentru indicatoare suspendate trebuie sa fie ori din otel ori din aluminiu si
trebuie sa includa toata structura de otel, structura de aluminiu, piesele turnate de aluminiu,
zabrelele de teava, gratare, dispozitive de lumina, suporti, componentele sistemului electric si
accesoriile de deasupra fetei superioare a betonului.
Plansele de atelier pentru elementele de aluminiu trebuie furnizate de catre Contractant.
Toate plansele de executie trebuie sa fie furnizate Inginerului in vederea aprobarii.
Contractantul trebuie sa furnizeze o copie dupa raportul de testare al fabricii, pentru toate
materialele furnizate, in care sa fie indicate analizele chimice si rezultatele determinarilor fizice.
Toate rapoartele de testare trebuie sa fie furnizate Inginerului inainte de a se face vreo inspectie a
atelierului.
Inainte de inceperea fabricarii structurilor din aluminiu, toti sudorii trebuie sa fie autorizati de
autoritatile nationale de sudura. Autorizatiile de sudura trebuie reinoite anual. Reinoirea se va baza
pe o scrisoare de la fabricant, certificand faptul ca sudorul a fost iplicat in procesul de sudare
pentru care a fost calificat, fara nici o intrerupere de mai mult de trei luni sau de recalificare.
Recalicifarea poate fi ceruta oricand exista anumite motive specifice pentru a pune sub semnul
intrebarii, abilitatea sudorului. Verificarea de autorizare va fi facuta pe cheltuiala Contractantului.
Aceste verificari trebuie facute, folosind un material de baza din aliaj de aluminiu si un metal de
umplere si gaz inert protejat de arc.
Sudura de aluminiu trebuie sa fie verificata cu atentie de catre fabricant, prin inspectia
vizuala a tuturor sudurilor, prin verificari de adancime ale sudurii si prin verificari distructive ale
probelor de sudura executate in timpul producerii sudurii, pentru a verifica siguranta productiei.
Sudurile slab executate observate prin inspectia vizuala vor fi respinse.
Suprafetele de contact ale flanselor de piesele de aluminiu turnate trebuie finisate pentru a
exista cel putin 50 procente de contact dupa asamblare, asa cum este indicat de rezultatul
incercarii standard.
Fabricarea materialelor din aliaj de aluminiu trebuie, in general, sa fie conforma cu
recomandarile producatorului si cu cerintele urmatoare. Taierea cu flacara nu va fi permisa. Toate
gaurile din turnare trebuie sa fie alezate la dimensiunile finale. Trebuie avuta grija pentru evitarea
zgarieturilor de pe suprafetele de aluminiu si orice piesa cu astfel de zgariere, care dupa parerea
 Page 20 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
Inginerului nu poate fi admisa, trebuie respinsa. Partile mulate trebuie sa aibe toate neregularitatile
de mulare indepartate. Tuburile trebuie sa nu fie sudate, iar suprafetele exterioare si interioare
trebuie sa fie curate, netede si sa nu prezinte laminari, caneluri crapaturi sau alte defecte.
Inspectarea atelierului va fi facuta de Inginer, cand considera ca este cazul, dupa ce a
anuntat Contractantul de intentia sa.
Inspectia pentru asigurarea calitatii QA va fi ceruta in mod normal inaintea fabricarii actuale.
Daca nu reuseste in autorizarea sudorilor, a procedurilor de sudura sau a procesului de sudura se
vor cere inspectii suplimentare sau asistenta suplimentara, toate costurile si cheltuielile necesare
pentru inspectia aditionala sau pentru asistenta suportandu-se de catre Contractant.
Toate suprafetele de otel cu exceptia otelului inoxidabil si a suprafetelor galvanizate, dupa
ce au fost inspectate si aprobate, trebuie curatate si vopsite cu un grund specificat in Plansele de
executie. Nu va fi necesara sablarea suprafetelor interioare a tevilor. Toate structurile din otel pot fi
galvanizate in loc de a fi vopsite. Portiuni din otel pot fi galvanizate cu aprobarea Inginerului.
Incercarile de simulare in atelier, a vantului pentru grinzile cu zabrele din aluminiu vor fi
cerute asa cum este indicat in Plansele de executie. Incarcarea in Newtoni si locul aplicarii trebuie
indicat in plansele de executie de atelier.
Montarea bornelor kilometrice
Indicatoarele kilometrice se folosesc pentru indicarea categoriei administrative a drumului,
numarului lui de ordine si a pozitei kilometrice exprimata prin distanta in kilometri intregi fata de
inceputul (originea) drumului. Aceste indicatoare servesc si pentru indicarea distantelor pana la
centrul civic al primei localitati mai importante, precum si pana la centrul civic al localitatii celei mai
apropiate.
Indicatoarele kilometrice sunt puncte de reper topografice pentru retelele rutiere.
Indicatoare kilometrice metalice
La idicatoarele kilometrice metalice pentru autostrazi se confectioneaza din tabla de aluminiu sau tabla
de otel cu folie reflectorizanta de culoare alba si se monteaza pe stalpi din otel zincat sau vopsit, respectand
conditiile de execute din STAS 1848/2.
Utilizarea unui tip de stalp (de otel zincat sau vopsit) se face pe sectoare intregi, intre accesele spre
principalele localitati. Latura inferioara a indicatorului trebuie sa fie la inaltimea de 1,70 m faja de cota marginii
benzii mediane.
Peste folia reflectorizanta pe ambele fete ale indicatorului se executa chenarul si inscriptia cu vopsea
neagra.
Indicatoarele metalice se monteaza la inaltimea de 1,70 m deasupra partii carosabile, pe stalpi
de teava din otel cu diametrul/grosime: 70 mm/2 mm si se instaleaza pe banda mediana a autostrazii,
perpendicular pe axul acestela.
Plantatia de pe banda mediana nu trebuie sa aiba inaltimea mai mare de 1,50 m pe distante
de 50 m de o parte si cealalta a indicatorulul.
Stalpii de kilometraj si indicatorii de obiecte trebuie amplasati vertical. Orice inclinare a stalpilor sau
alte defecte duc la indepartarea si schimbarea stalpilor cu un stalp acceptabil.

7. RECEPTIA LUCRARILOR

1. Lucrarile de semnalizare si marcaje rutiere vor fi supuse unor receptii pe parcursul

executiei (receptii pe faze de executie).
2. In cadrul receptiei pe faze de executie (de lucrari ascunse) se va verifica de catre Inginer
si executant daca partea de lucrari ce se receptioneaza s - a executat conform proiectului si atesta
conditiile impuse de documentatia de executie, caietul de sarcini si prezenta procedura.
3. In urma verificarilor se incheie proces - verbal de receptie pe faze (proces verbal de
receptie calitativa a lucrarilor ce devin ascunse), in care se confirma posibilitatea trecerii executiei
la faza imediat urmatoare.
4. Receptia pe faza determinanta, stabilita prin proiect, se efectueaza conform
"Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora", aprobat prin
HGR nr. 273/1994 cu modificarile ulterioare si conform Procedurii privind controlul statului in fazele
 Page 21 of 21
S.C CLAY WORK BUCHAREST S.R.L
.
de executie determinante, elaborate de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilior volum
4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate
verificarile sunt effectuate in conformitate cu prevederile din aceasta procedura. Comisia de
receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de
proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre
organele de control. In urma acestei receptii se incheie “Proces Verbal”.
5. In afara acestor receptii, lucrarile se receptioneaza, o data cu restul lucrarilor de drumuri
pe sectorul respectiv, de catre inginer in conformitate cu prevederile "Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora", aprobat prin HGR nr. 273/1994 cu
modificarile ulterioare.

8. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta masurile de
securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:
1. Legea nr. 319/2006 – legea Securitatii si Sanatatii in Munca.
2. HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006
3. HG nr. 300/2006 privind santierele temporare si mobile
4. HG nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca
5. HG nr. 1093/2006 privind stabilirea cerintelor minime pentru semnalizarea la locul de
munca
6. HG nr. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca
pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici
7. HG nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
8. HG nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
9. HG nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de de munca
10. HG nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare
la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
11. HG nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
12. HG nr. 1136/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice
13. Legea 307/2006-privind apararea impotriva incendiilor
14. Legea nr. 481/2004-privind protectia civila
15. Ordinul 163/2007-Norme generale de aparare impotriva incendiilor
16. O.U.G. 21/2004-privind sistemul national de management al situatiilor de urgenta
17. Instructiuni proprii, in spiritul legii 319/2006, pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile
activitatilor si ale locurilor de munca.