Sunteți pe pagina 1din 40

PROPORTIILE CORPULUI UMAN

PREMISE TEORETICE
PROPORTIE

UN RAPORT MATEMATIC INTRE DOUA MARIMI MASURABILE
(UN NUMAR)

P=a/b 
UNDE:
a‐ MARIME CERCETATA IN RAPORT DE 
b‐ MARIME CUNOSCUTA , REFERINTA, 
P‐PROPORTIA LUI a FATA DE b

DEX
NUMAR
‐ CANTITATE DE DE ELEMENTE DE ACELAS FEL CARE INTRA INTR‐O INSIRUIRE 

‐ CANTITATE CARE ARATA DE CATE ORI O MARIME SE CUPRINDE IN ALTA DE ACEEASI MASURA 

‐ CEEA CE REPREZINTA REZULTATUL UNEI MASURARI 

‐ SEMN GRAFIC SAU GRUP DE SEMNE GRAFICE CARE INDICA O ASTFEL DE CANTITATE UN ASEMENEA REZULTAT
FORȚA NUMARULUI

• LUMEA VAZUTA CA NUMAR

• LUMEA VAZUTA CA FORMA

• FORMA SI FRUMOSUL
LUMEA VAZUTA CA NUMAR

NUMARUL

‐ REZOLVA CONFLICTUL INTRE INFINITUL LUMII CA PREZENTA SI DIVERSITATE , SI EXISTENTA CONCRETA LA CARE POTI AVEA ACCES
SI CARE ESTE LIMITATA TEMPORO‐SPATIAL

‐ NUMARUL LIMITEAZA

‐ OFERA ORDINE SI INTELEGERE

‐ CONDITIE A EXISTENTEI
‐ UN LUCRU EXISTA IN MASURA IN CARE ESTE LIMITAT SI POATE FI INTELES PRIN MASURARE
‐ LA LIMITA ‐ PRIN CORELAREA LUI(STRUCTURA, PROPRIETATI) CU UN SISTEM DE LEGI/RELATII MATEMATICE

PITAGORA‐ ”TOTUL ESTE RANDUIT DUPA NUMAR”

PHILALAOS (FILOSOF PITAGOREIC)‐ “TOATE LUCRURILE CE SE CUNOSC AU UN NUMAR: FARA NUMAR NU NE‐AR FI CU PUTINTA SA
CUNOASTEM NIMIC”

PLATON‐ ”NUMERELE REPREZINTA CEL MAI INALT GRAD DE CUNOASTERE”


‐ ”NUMERELE REPREZINTA CUNOASTEREA INSASI”
LUMEA VAZUTA CA FORMA

‐ ORICE LUCRU/FIINTA ESTE DEFINIT DE O FORMA

‐ ORICE LUCRU/FIINTA ESTE FACUT DIN PARTI

‐ FORMA POATE FI‐ UNICA ‐ SIMPLA


‐ COMPLEXA‐ REALIZATA DIN PARTI COSTITITUTIVE
IDENTIFICABILE

‐ TOATE LUCRURILE CE EXISTA REFLECTA IN ANUMITE LIMITE REGIMURI DE ORDINE


(STRUCTURALE, FUNCTIONALE)

‐ ORDINEA ESTE NUMAR SI LEGI MATEMATICE

‐ INTELEGERA FORMEI PRESUPUNE: 


‐ RECEPTAREA
‐ IDENTIFICAREA PARTILOR
‐ IDENTIFICAREA RELATIILOR DINTRE PARTI

‐ RELATIA CU FORMA ESTE CONDITIONATA DE SCOP


FORMA SI FRUMOSUL

‐ ATAT FORMELE CAT SI FRUMOSUL SUNT REALITATI REGASITE LA NIVELE DIFERITE DE ORGANIZARE A 
EXISTENTULUI
SI A UMANULUI

‐ IDENTIFICAREA/CAUTAREA FORMELOR FRUMOASE ESTE DEFINITORIE ATAT PRACTICII ARTISTICE DAR SI


BUNULUI‐SIMT ……….IMPULS NATURAL SI PRACTICA EDUCATA/PROFESIONALIZATA

‐ CONECTAREA FORMELOR SI FRUMOSULUI SE FACE PRIN ARMONIE

‐ ARMONIE = POTRIVIRE DESAVARSITA A ELEMENTELOR/PARTILOR UNUI INTREG

PITAGORA‐ ”VIRTUTEA ESTE ARMONIE, TOT ASA SI SANATATEA, SI TOT BINELE SI DIVINITATEA. IN CONSECINTA


LUCRURILE TOATE SUNT PLASMUITE DUPA LEGILE ARMONIEI.
Teoria proportiilor corpului uman

‐ corpul uman este facut din parti ‐ macro –partile sunt segmentele (la randul lor definindu‐se printr‐un inventar morfo –structural)

‐ proportiile corpului= teorie a unor paramentri umani de stabilire a unor relatii matematice intre parti

‐ scopul ‐dorinta de cautare/intelegere/postulare a frumosului


‐ interes pentru norma
‐ nevoia de a stabili o conventie

‐ exista doua realitati asupra carora se poate aplica problematica proportiilor


‐ obiectul reprezentarii (subiectul aflat “in poza”)‐ se caracterizeaza prin “proportii obiective” 
‐ reprezentarea obiectului‐ imaginea propusa‐ se caracterizeaza prin “proportii tehnice”

Obstacole
Teoretice ‐ azi scepticism si interes scazut datorita
‐ suspiciunii de a “descifra” ceea ce de fapt noi investim in receptarea si intelegerea artistica a corpului uman
‐ arta definita ca manifestare a subiectivitatii individuale si cu +/‐ o dimensiune irationala nu are nevoie de impuneri legice
constrangatoare conditionante
Practice‐ acesul/relatia cu realitatea in termenii unei consistente maxime de “adevar”/ ”de real” 
(functia de adevar este ax al civilizatiei europene)
‐ receptarea /intelegerea corpului uman in regim de maxima realitate pe cale vizuala este practic imposibila: 
1‐ corpul uman ca structura complexa organica introduce prea multe variabile (de forma, de miscare) 
‐ identificarile dimensionale sunt foarte dificile datorita: 
‐ diversitatii viului in statica/miscare ,+/‐ temporalitate
‐ imposibilitatii reconstructiei artificiale in conditii de laborator/atelier‐ scheletul este o realitate orientativa si imprecisa
raportata la  viul caruia i‐a apartinut
2‐ receptarea subiectului artistic (in acest caz a modelului aflat “in poza” ) cat si a produsului actului artistic (reprezentarea subiectului in
forme specifice artei ) se realizeaza cu ajutorul functie vazului‐ actul de a privi este “parazitat” de “deformarea perspectivala”  
deci:
‐intre real existent si real aflat in camp vizual si intr‐o perspectiva oarecare exista consistente diferente
‐ constientizarea acestora si raportarea la ele este o practica artistica indelungata
CORPUL UMAN 
DATE 
ANTROPOLOGICE
SI
ANTROPOMETRICE
OBIECTUL DE STUDIU

‐ CORPUL UMAN CA INTREG IN ORTOSTATISM 
‐ REPERELE OSOASE CA PUNCTE METRICE, 
‐ SEGMENTELE CORPULUI (MASURATE INTRE LIMITE ANATOMICE SI/SAU LIMITE VIZUALE)

MARIMI OPTINUTE

‐MARIMI ABSOLUTE‐ DISTANTE MASURATE INTRE PUNCTE METRICE
‐ PE VERTICALA(LUNGIMI) 
‐ ORIZONTALA(DIAMETRE)
‐MARIMI RELATIVE –VALORI PROCENTUALE ALE DIFERITELOR MARIMI RAPORTATE LA TALIE SAU ALTE
PARTI MAI MARI‐EX TRUNCHI, BUST, MEMBRE IN INTREGIME
Sx100/TALIE SAU Sx100/TRUNCHI SAU Sx100/MEMBRU (MARIME RELATIVA INTRINSECA)‐CU “S”
FIIND MARIMEA  UNUI ELEMENT AFLAT IN STUDIU

ANALIZA DATELOR‐STATISTIC SI COMPARATIV‐EFFORT DE REDUCERE A VARIABILELOR INDIVIDUALE

OBIECTIVE ANTROPOLOGICE

‐ IDENTIFICAREA  CARACTERISTICILOR  RASIALE  
‐ IDENTIFICAREA  CARACTERISTICILOR UNEI POPULATII 
‐ ANALIZA MODIFICARILOR RFOLOGICE IN TIMP 
‐ ANALIZA  COMPARATIVA  IN SERIA PRIMATELOR SI IN TRASEUL EVOLUTIV

OBIECTIVE ALE CURSULUI
‐ PREZENTAREA DE RAPORTURI DE PROPORTIONARE IN RAPORT DE TALIE
‐ IDENTIFICAREA RAPORTURILOR DE PROPORTIONARE INTRINSECI
‐ PREZENTAREA DIFERENTELOR SEXUALE SI IN RAPORT DE VARSTA
TALIE (cm) BARBATI FEMEI
CRESTEREA CORPULUI UMAN SE INSCRIE PE PERIOADA
‐ 0‐18 ANI LA FEMEIE MICI 150‐159,9 140‐148,9
‐ 0‐ 20 ANI LA BARBAT SUBMIJLOCII 160‐163,9 149‐152‐9

MIJLOCII 164‐166,9 153‐155,9


IN RAPORT DE TALIE OAMENII SE IMPART IN CATEGORII
SUPRAMIJLOCII 167,9‐169,9 156‐158,9

IN GENERAL BARBATII SUNT CU 8‐11 CM MAI INALTI CA FEMEILE  INALTE 170‐179,9 159‐167,9


(TALIA FEMEI = 93%) FOARTE INALTE PESTE 180 PESTE 170

CRESTEREA CORPULUI‐TALIEI‐SE REALIZEAZA PRIN CRESTEREA INEGALA A SEGMENTELOR
SEGMENTELE AU VITEZE DIFERITE DE CRESTERE
RAPORTURILE SEGMENTELOR CORPULUI SUNT DIRIJATE DE DIMENSIUNILE ABSOLUTE ALE TALIEI  
STABILIREA CENTRULUI FIGURII 

SUBIECT IN ORTOSTATISM ‐ ANTERIOR IN VECINATATEA SIMFIZEI PUBIENE
‐ POSTERIOR IN PUNCTUL CEL MAI PROEMINENT AL FESEI

‐ RAR LA NIVELUL SIMFIZEI PUBIENE
‐simfiza se afla la 48,7‐52,4% din talie
simfiza sub centrul figurii la subiectii scunzi
simfiza deasupra centrului figurii la subiectii inalti

PUNE IN EVIDENTA ROLUL DETERMINANT AL MEMBRELOR INFERIOARE IN STABILIREA CENTRULUI

membrele inferioare sunt intre 44,5% din talie (subiecti scunzi) si 47,7% din talie (subiecti inalti) 

MEMBRELE INFERIOARE SUNT ELEMENETELE CELE MAI VARIABILE LA MODIFICAREA TALIEI
DIAMETRE (RAPORTARE LA TALIE)

‐ BIACROMIAL ‐ 18‐23% BARBATI
‐ 18‐20% FEMEI
‐ TALIILE MIJLOCII AU DIAMETRELE CELE MAI MARI IN RAPORT DE TALIE
‐ LA FEMEI DIAMETRUL ESTE MAI MIC CA CEL BICRISTAL SI BIACROMIAL 

‐ BICRISTAL (SPINA ILIACA ANTERO‐SUPERIOARA) ‐ 17,2% BARBATI (56,2% TRUNCHI)


‐ 18,5% FEMEI (59,5% DIN TRUNCHI)
‐ LA CRESTEREA TALIEI SCADE DIAMETRUL BICRISTAL

‐BITROHANTERIAN ‐ 18‐ 19% BARBATI


‐ 19‐20% FEMEI
‐ LA CRESTEREA TALIEI SCADE DIAMETRUL BICRISTAL

LA AMBELE SEXE DIAMETRUL BIUMERAL (PE CONTURUL DELTOIDIAN) ESTE MAI MARE CA BITROHANTERIAN

‐CUTIA TORACICA ARE DAIMETRUL CORESPONDENT CU 
‐ TALIA – INVERS PROPORTIONAL 
‐ ACTIVITATEA FIZICA (INTENSA) – DIRECT PROPORTINAL 
‐ SEXUL – UNGHIUL XIFOIDIAN LA VALORI (CCA) ‐ 65° LA FEMEI SI 70‐72° LA BARBATI 
PROPORTII ALE MEMBRELOR

MEMBRUL SUPERIOR 

‐ 44,5% DIN TALIE 
‐ 94,9% DIN BUST LA BARBATI 
‐ 94,4 DIN BUST LA FEMEIE
‐ APROXIMATIV EGAL CU MEMBRUL INFERIOR (MASURAT DE LA SANTUL SUBFESIER)

TALIA MEDIE (SI BINE PROPORTIONATA) ARE 
‐ COTUL IN DREPTUL CRESTEI ILIACE 
‐ ARTICULATIA RADIO‐CARPIANA LA NIVELUL SIMFIZEI PUBIENE  IAR DIN LECTURA POSTERIOARA 
LA NIVELUL SANTULUI SUB‐FESIER 
‐ DEGETUL MEDIUS LA JUMATATEA  COAPSEI 

ANVERGURA ‐ EGALITATEA CU TALIA RARA
‐ SUB 10 ANI‐ MAI MICA CA TALIA
‐ LA 10 ANI RELATIV EGALA
‐ PESTE 10 ANI MAI MARE CA TALIA CU 5‐6 CM

INTRINSECI ‐ BRATUL‐41‐42%
‐ ANTEBRATUL‐ 33%‐ SEGMENTUL CU VARIABILITATEA CEA MAI MARE LA CRESTERA TALIEI
‐ MANA‐ 24‐25% (10‐11% DIN TALIE‐ PROCENT NEMODIFICAT AL CRESTERA TALIEI)

MEMBRUL INFERIOR

‐ 50,7‐54,3% DIN TALIE LA BARBATI
‐ 50,2‐54,1% DIN TALIE LA FEMEI
INTRINSECI ‐COAPSA‐50%
‐ GAMBA‐ 42%‐ SEGMENTUL CU CE MAI MARE VARIABILITATE LA CRESTEREA TALIEI
‐ PLANTA‐INALTME 8% (LUNGIMEA CCA 31% DIN TALIE)
CORPUL UMAN IN 
REPREZENTARILE ARTISTICE
PREMISE 

‐ corpul ca intreg ori partile constitutive reprezinta un subiect/ tema constanta in 


arta

‐ autoreferentialitate, antropocentrism explicit sau implicit

‐ reprezentarea in orizont istoric se afla sub dictatura“stilului”epocii/curentului artistic


‐ originalitatea in acest sens este un termen relativ si mai degraba un indicator al tipului de adecvare

Repezentarea artistica a corpului uman


este un indicator rafinat dar
definitoriu pentru dinamica estetica a
evului artistic/creatorului
OSTACOLE

Teoretice

‐ azi scepticism si interes scazut datorita


‐ suspiciunii de a “descifra” ceea ce de fapt noi investim in receptarea si intelegerea artistica a corpului uman
‐ arta definita ca manifestare a subiectivitatii individuale si cu +/‐ o dimensiune irationala nu are nevoie de
impuneri legice constrangatoare conditionante

Practice

‐ acesul/relatia cu realitate prin mijloace exclusiv vizuale in termenii unei consistente maxime de “adevar”/ ”
de real” (functia de adevar este ax al civilizatiei europene)
‐ receptarea /intelegerea corpului uman in regim de maxima realitate pe cale vizuala este practic imposibila: 
1‐ corpul uman ca structura complexa organica introduce prea multe variabile (de forma, de miscare) 
‐ identificarile dimensionale sunt foarte dificile datorita: 
‐ diversitatii viului in statica/miscare ,+/‐ temporalitate
‐ imposibilitatii reconstructiei artificiale in conditii de laborator/atelier‐ scheletul este o realitate
orientativa si imprecisa raportata la  viul caruia i‐a apartinut
2‐ receptarea subiectului artistic (in acest caz a modelului aflat “in poza” ) cat si a produsului actului artistic
(reprezentarea subiectului in forme specifice artei ) se realizeaza cu ajutorul functie vazului‐ actul de a privi este
“parazitat” de “deformarea perspectivala”  
deci:
‐intre real existent si real aflat in camp vizual si intr‐o perspectiva oarecare exista consistente diferente
‐ constientizarea acestora si raportarea la ele este o practica artistica indelungata
solutiile practice in spatiul artistic:

‐divizarea intregului (talia)

‐multiplicarea unei unitati


Solutia egipteana
CONDITIONARI

‐arta egipteana este ‐ aservita efortului de glorificare


‐ funerara, 
‐ cultica,
‐ cu dimensiune magica

‐ exista un dezinteres fundamental pentru mundanul carnal, 


schimbator si perisabil ce asteapta confirmarea eternului

‐ viata adevarata si eterna este dupa moarte

‐ existentul uman este ingemanarea “KA”‐ului si “MAAT”‐ului

‐ corpul uman este substrat material necesar si obligatoriu pentru


KA‐ de unde si impunerea pastrarii sale independent de
organicitatea si functionalitatea sa
‐ ARTA EGIPTULUI O ARTA A “DUBLULUI NEMURITOR”. 
‐ pastrarea ca forma duce la dezvoltarea tehnicilor de mumificare
REPREZENTAREA
‐ arta neimitativa

‐ ignora organicitatea corpului si a miscarilor (sunt mecanice)

‐ constructia presupune un asamblaj, o serie de translatari de contur a 


segmentelor (cap din profil ,ochi din fata, trunchi din fata, bazin din profil
membre superioare din fata cele inferioare din profil)

‐ nu exista racourci, reprezentare a spatiului

‐ tehnica reprezentari presupune:


‐ existenta unei unitati ce se va multiplica
‐ retele premergatoare imaginii ca dezvoltare a unitatii in raport de 
care se traseaza conturul
‐ talia 18/22 unitati, inaltimea sezand 15 unitati lungimea
plante 3 unitati, gamba 5
‐ notate pe grundul zidului sau pe suprafetele pietrelor (pentru
sculptura ‐pe trei laturi deci trei imagini corespunzatoare fetei,
profilului si bazei‐reunirea acestora facandu‐se prin “rotungirea”
muchiior de intalnire odata cu avansarea sculpturii)  
‐ retelele au semnificatie constructionala si se adreseaza
reprezentarii cu specificitate pentru ‐ statica, miscare
‐ oameni sau animale, 
‐ personaje sau faraon, 
fiecarei abordari atribuidu‐i‐se o retea si un altgoritm de trasare
Solutia  greaca
CONDITIONARI

‐ debutul artei grecesti preia solutia egipteana


‐ axul cultural si aparitia filosofiei reformuleaza modul de reprezentare
1‐ antropocentrism organic si functional
‐tine cont de ‐ organizarea organica a formelor
‐ de receptia vizuala‐ in special a lucrarii (cunosteau si
manipulau deformarea perspectivala)

2‐ supun constructia si reprezentarea, pricipiilor amoniei si receptiei vizuale


“Crisipus………sustine ca frumusetea nu consta din elemente ci din raporturile armonioase dintre parti: proportiile unui
deget fata de altul, al restului mainii fata de incheietura, al acestora fata de antebrat, al antebratului fata de intregul brat, in 
fine al tuturor partilor fata de toate celelalte, asa precum se indica in canonul lui Policlet”

3‐ armonia este gandita ca opozitia contrariilor


(par‐ impar, masculin‐ feminin, plus‐ minus, finit‐ infinit, patrat‐ dreptunghi, 
linie dreapta‐ linie curba, iubire‐ ura, pace‐ razboi, linistea‐ neliniste, static‐ miscarea)
‐ la inceput doar un element al opozitiei reprezentand perfectiunea
(numarul impar, linia dreapta, patratul, etc.)
‐ ulterior armonia reiese prin coexistenta contrariilor, echilibrul dinamic
‐ postularea unei polaritati intre doua entitati contradictorii, iar “conflictul” lor,
originea armoniei
4‐ imagine/forma este “cuplata” cu esteticul: formele in modul de constructie si cu o 
anumita armonie trebuie sa surprinda frumusetea‐ legic

‐ “homo bene figuratus” este centrat in numar: 


“frumosul iese la iveala, incetul cu incetul, prin imbinarea mai multor
numere”
‐ postularea unor relatii exprimate ca termeni ai unei fractii
‐ se naste o estetica cu fundament in relationare cuantificabila
(a partilor intre ele si a lor cu intregul, si toate exprimate
in numere reale intregi) 
‐CONCEPTE
‐eurhytmia ‐ ”infatisare placuta si aspect potrivit”‐ permite ajustari/modificari ale
formelor/intregului in raport de receptia vizuala
‐symmetria‐ definitia normativa‐ armonia partilor intre ele si a lor fata de intreg
‐ principiu estetic
‐proportio‐ solutia tehnica, metoda prin care relatiile armonioase sunt “traduse” in
practica
Exemplificare
‐ fata (menton‐insertia parului)=1/10 din talie

‐ mana 1/10 din talie

‐ capul =1/8 din talie

‐ fata si gat pana la marul lui Adam = 1/6 din talie

‐ cap si gat pana la marul lui Adam= ¼

‐ vertex‐linia mamelonara – ¼ din talie

‐ ombilicul –la 4/6 din talie

‐ simfiza pubiana – la ½ din talie

‐ anvergura egala cu talia

‐ antebratul si mana – ¼ din talie

‐ gamba – ¼ din talie

‐ lungimea plantei – 1/6 din talie


Solutia Evului‐ Mediu
CONDITIONARI

‐EvuL Mediu crestin se naste violent/in violenta si in antiteza cu antichitatea


(desi inceputa in acest mod va recupera si incorpora lent filosofia greaca )

‐propune o reformulare fundamentala de organizare


‐ teologica, 
‐ sociala
‐ a valorilor,etc

‐interesul pentru om ca existenta materiala in severa diferenta fata de antichitatea anterioara

‐dialectica corp‐spirit rezolvata in favoarea spiritului si in detrimentul carnalului si corporalitatii‐ corpul devalorizat


in Egiptul antic –dezinteres
in Evul Mediu ‐devalorizare, o minimalizare a relationarii cu acesta

‐ reprezentarea corpului – o cvasi‐necesitate‐ reglementata


‐ prin diferenta fata de antichitate
‐ de o reformulare ideologica (perioada iconoclasta) 
‐ sub 2 tipuri de solutionari‐ bizantina
‐ romanica (ce se va dezvolta in cea gotica)
(corespunzator impartirii Imperiului Roman ulterior crestinat)

‐ reprezentarea vizuala
‐realitatea contingenta, materiala – devalorizare adresata atat corpului cat si spatiului
‐ trebuie sa propuna/includa o dimensiune non vizuala, spirituala‐ sa reprezinte
‐ iconicul medieval prezinta in aceeasi imagine  
‐ realitatea sub aspecte evidente
cat si
‐ aspecte ce nu ar putea fi reprezentate in plan, prin corespondenta cu experienta vizuala
(reflex si efort al intentiei de reprezentare a  nereprezentabilului)
REPREZENTAREA  BIZANTINA

INTR‐O OARECARE CONTINUITATE CU CEA ANTICA‐TINE CONT DE ORGANICITATEA CORPULUI

RENUNTA LA ANTROPOMETRISM SI RELATIONAREA PARTILOR

SCHEMATIZARE REPREZENTATIONALA ATAT A CORPULUI CAT SI A MEDIULUI INCONJURATOR (SPATIU FIZIC , PERSPECTIVA, ETC)

PROPUNE O FIGURARE PRIN MULTIPLICAREA MODULULUI

MODULUL = CAPUL/FATA (TESTA, VISA)
‐PORTRETUL CAMP AL MANIFESTARII EXPRESIEI SPIRITUALE

MANUALUL ZUGRAVULUI DE LA MUNTELE ATHOS – ERMINIA
TALIA= 9 CAPETE  
PORTRETUL IMPARTIT PRIN TREIMI 
TORSUL =3 UNITATI 
INALTIMEA PLATEI=1/3 UNITATI 
GATUL= 1/3 UNITATI 
½ TORACE=  1+1/3 UNITATI 
SEGMENTELE MEMBRULUI SUPERIOR= 1 UNITATE 
LUNGIMEA PLANTEI= 1 UNITATE

ORIGINEA  ERMINIEI–MASURATORI PE BAZA NUMERICA A UNEI COFREERI CARTURARESTI ARABE DIN ORIENT IN SEC IX (“FRATII PURITATII”) CARE PROPUN O COSMOLOGIE 
“ARMONICA” PRIN MUMAR (ORIGINE SI REFERINTA ANTICA), FARA LEGATURA CU PRACTICA ARTISTICA SAU DE ATELIER

REPREZENTAREA ARE O DIMENSIUNE PRATICA‐ MODALITATE RAPIDA, EFICIENTA, USOARA, CU MINIM DE MIJLOACE, A FIGURII
(EX‐FOLOSIREA UNUI COMPAS ) 
REPREZENTAREA ROMANICA

FARA REFERINTA SI LEGATURA CU ORGANICUL

SCHEMATIZARE LA MAXIM‐ INTERES DOAR PENTRU 
CONTUR SI MARCAREA SUGERATA A MISCARILOR

INCRIEREA CORPULUI PRIN SI IN FORME GEOMETRICE 
CONSACRATE CA PURE/PERFECTE/ CU CONTINUT 
TEOLOGIC

REFERINTA PENTRU ATELIER‐VILLARD DE HONNECOURT CE PROPUNE O 
METODA EXPEDITIVA DE DESEN
SOLUTIA RENASTENTISTA
CONDITIONARI
UN COMPLEX DE FACTORI

ORIGINEA PLATONICA ASUPRA LUMII DAR CITITA PRIN COD CRESTIN
‐ LUMEA ESTE O FIINTA INSUFLETITA (MACROCOSMOS) 
‐ OMUL ESTE O “LUME MICA” (MICROCOSMOS DUPA IMAGINEA DIVINA)

TEORIA PROPORTIILOR CAPATA VALENTE NOI MARCATE DE VENERATIE
‐MATERIALIZARE A UNUI POSTULAT METAFIZIC
‐PROPORTIILE FIINTEI SUNT PLAN ARMONIOS A CREATIEI DIVINE EXPRESIE A ARMONIEI 
DINTRE MACRO SO MICRO‐COSMOS

SINTEZA A SPIRITULUI ‐ MISTIC (PLATON) SI 
‐ RATIONAL (ARISTOTEL)‐GENEREAZA O ESTETICA NORMATIVA

O TEORIE MATEMATICA SI SPECULATIVA DEODATA CENTRATA IN JURUL SECTIUNII DE AUR

CONDITIE A PRACTICII ARTISTICE 

ARTELE DEVIN LIBERALE  SI VALIDE PE “PIATA INTELECTUALA”

SE NASTE INDIVIDUALITATEA CREATOARE

ORIGINEA IN SOLUTIA BIZANTINA DE 9 CAPETE

ATENTIA ASUPRA CORPORALITATII SE MUTA DE LA FIGURAREA “IDEALULUI” LA PLURALITATEA DE 
TIPURI “CARACTERISTICE” SI FRUMOASE
REPREZENTAREA 

RATIONALIZAREA SPATIULUI FIZIC FOARTE IMPORTANTA 
SE IDENTIFICA 2 SISTEME
LEON BATTISTA ALBERTI  
LEONARDO DA VINCI 
SE DORESC DUSE LA RANGUL UNEI STIINTE EMPIRICE 

LEON BATTISTA ALBERTI

EFORT DE PERFECTIONARE A METODEI BIZANTINE
ANEXAREA A UNUI SISTEM DE MASURATORI (PICIOARE, DEGETE, MINUTA) SI INSCREREA IN TABELE
LEONARDO DA VINCI

‐ EFORT DE PRELUCRARE ELABORATA A MATERIALULUI 
‐ MARIRE A CAMPULUI DE OBSERVATIE 
‐ DEBUT IN DIVIZAREA ITALO‐BIZANTINA LA CARE ANEXEAZA RELATIONAREA PRIN FRACTII ORDINARE 
‐ IDENTIFICA FRUMOSUL CU NATURALUL 
‐ INVESTIGARE SISTEMATICA A STRUCTURILOR SI FUNCTIONALITATII ANATOMICE
‐ INCERCARE DE SISTEMATIZARE A VARIABILELOR  SI DE CUPLARE A TEORIEI PROPORTIILOR CU CEA A MISCARII
‐ PRINCIPIUL MISCARI CONTINUE SI UNIFORM CIRCULARE
‐ IDENTIFICA SUBIECTIVITATEA  SI EFORT DE LEGITIMARE SI RATIONALIZARE A EI
‐ MISCAREA ORGANICA = VOINTA SUBIECTIVA A SUBIECTULUI DE REPREZENTAT
‐ ABERATIILE VIZUALE= EXPERIENTA SUBIECTIVA A ARTISTULUI SI A SPECTATORULUI
‐ INOVATIA PRIN EFORTUL DE ARMONIZARE A UNEI TEORII MATEMATICE CU UNA FIZIOLOGICA SI CU CEA A PERSPECTIVEI

DURER

MARCHEAZA TRECEREA DE LA GOTIC LA RENASTERE 
EFORT DE CONSTRUCTIE A UNEI STIINTE ANTROPOMETRICE 
DEBUT SUB MODELUL ITALO‐BIZANTIN + DIVIZAREA UNITATII PANA LA A‐3‐A PARTE A MINUTEI ALBERTIENE (1/600 DIN TESTE) 
IMPRESIONANT EFORT DE ‐ MASURARE 
‐ DEFINIRE A ‐ TIPULUI CARACTERISTIC (26 SETURI DE PROPORTII SI CEL DE COPIL)
‐ NORMALULUI SI ANORMALULUI 
‐ INTREGULUI SI SEGMENTE CARACTERISTICE (PORTRET, MANA, PLANTA)
‐REDUCTIE GEOMETRICA A FORMELOR 
PERDE LEGATURA CU PRACTICA ARTISTICA PRIN COEFICIENT DE APLICABILITATE MINIMAL  (IN ATELIER)
Teoria proportiilor in perspectiva
moderna
VICTORIA PRINCIPIULUI SUBIECTIVITATII

POSTULAREA  SI CONSTIENTIZAREA 
SUBIECTIVITATII IN ARTA CONDUCE  
TEORIA PROPORTIILOR  SPRE O
MINIMIZARE  A ROLULUI SI  APLICABILITATII  EI

DUPA SEC XV SE AFIRMA INDEPENDENTA 
SI RELATIVITATEA ELEMENETELOR IMPLICATE
IN ORGANIZAREA ARTISTICITATII 
‐ SUBIECT  
‐ ARTIST 
‐ SPECTATOR  

DEZVOLTAREA ARTELOR CU INSERTUL SUBIECTIV
POATE IMPARTI FORMELE DE MANIFESTARE IN 
‐ SUBIECTIV PICTURAL
AMENDEAZA  FORMELE IN 
FAVOAREA SENTIMENTULUI/SENZATIEI      
‐ SUBIECTIV NON‐PICTURAL 
AMENDEAZA FORMELE IN
FAVOAREA UNOR DEFORMARI 
CU CARACTER EXPRESIV