Sunteți pe pagina 1din 40

PROPORTIILE

PROPORTIILE CORPULUI UMAN

CORPULUI

UMAN

PREMISE TEORETICE

PROPORTIE

UN RAPORT MATEMATIC INTRE DOUA MARIMI MASURABILE

( UN NUMAR)

P=a/b

UNDE:

aMARIME CERCETATA IN RAPORT DE bMARIME CUNOSCUTA , REFERINTA,

PPROPORTIA LUI a FATA DE b

DEX

NUMAR

CANTITATE DE DE ELEMENTE DE ACELAS FEL CARE INTRA INTR O INSIRUIRE

CANTITATE CARE ARATA DE CATE ORI O MARIME SE CUPRINDE IN ALTA DE ACEEASI MASURA

CEEA CE REPREZINTA REZULTATUL UNEI MASURARI

SEMN GRAFIC SAU GRUP DE SEMNE GRAFICE CARE INDICA O ASTFEL DE CANTITATE UN ASEMENEA REZULTAT

FOR ȚA NUMARULUI

LUMEA VAZUTA CA NUMAR

LUMEA VAZUTA CA FORMA

FORMA SI FRUMOSUL

NUMARUL

LUMEA VAZUTA CA NUMAR

REZOLVA CONFLICTUL INTRE INFINITUL LUMII CA PREZENTA SI DIVERSITATE , SI EXISTENTA CONCRETA LA CARE POTI AVEA ACCES SI CARE ESTE LIMITATA TEMPORO SPATIAL

NUMARUL LIMITEAZA

OFERA ORDINE SI INTELEGERE

CONDITIE A EXISTENTEI UN LUCRU EXISTA IN MASURA IN CARE ESTE LIMITAT SI POATE FI INTELES PRIN MASURARE LA LIMITA PRIN CORELAREA LUI(STRUCTURA, PROPRIETATI) CU UN SISTEM DE LEGI/RELATII MATEMATICE

PITAGORA”TOTUL ESTE RANDUIT DUPA NUMAR”

PHILALAOS (FILOSOF PITAGOREIC)“TOATE LUCRURILE CE SE CUNOSC AU UN NUMAR: FARA NUMAR NU NE AR FI CU PUTINTA SA CUNOASTEM NIMIC”

PLATON ”NUMERELE REPREZINTA CEL MAI INALT GRAD DE CUNOASTERE” ”NUMERELE REPREZINTA CUNOASTEREA INSASI”

LUMEA VAZUTA CA FORMA

ORICE LUCRU/FIINTA ESTE DEFINIT DE O FORMA

ORICE LUCRU/FIINTA ESTE FACUT DIN PARTI

FORMA POATE FIUNICA SIMPLA COMPLEXA REALIZATA DIN PARTI COSTITITUTIVE IDENTIFICABILE

TOATE LUCRURILE CE EXISTA REFLECTA IN ANUMITE LIMITE REGIMURI DE ORDINE (STRUCTURALE, FUNCTIONALE)

ORDINEA ESTE NUMAR SI LEGI MATEMATICE

INTELEGERA FORMEI PRESUPUNE:

RECEPTAREA

IDENTIFICAREA PARTILOR

IDENTIFICAREA RELATIILOR DINTRE PARTI

RELATIA CU FORMA ESTE CONDITIONATA DE SCOP

FORMA SI FRUMOSUL

ATAT FORMELE CAT SI FRUMOSUL SUNT REALITATI REGASITE LA NIVELE DIFERITE DE ORGANIZARE A EXISTENTULUI SI A UMANULUI

IDENTIFICAREA/CAUTAREA FORMELOR FRUMOASE ESTE DEFINITORIE ATAT PRACTICII ARTISTICE DAR SI BUNULUISIMT ……….IMPULS NATURAL SI PRACTICA EDUCATA/PROFESIONALIZATA

CONECTAREA FORMELOR SI FRUMOSULUI SE FACE PRIN ARMONIE

ARMONIE = POTRIVIRE DESAVARSITA A ELEMENTELOR/PARTILOR UNUI INTREG

PITAGORA”VIRTUTEA ESTE ARMONIE, TOT ASA SI SANATATEA, SI TOT BINELE SI DIVINITATEA. IN CONSECINTA LUCRURILE TOATE SUNT PLASMUITE DUPA LEGILE ARMONIEI.

Teoria proportiilor corpului uman

corpul uman este facut din parti macro –partile sunt segmentele (la randul lor defininduse printr un inventar morfo –structural)

proportiile corpului= teorie a unor paramentri umani de stabilire a unor relatii matematice intre parti

scopul dorinta de cautare/intelegere/postulare a frumosului

interes pentru norma

nevoia de a stabili o conventie

exista doua realitati asupra carora se poate aplica problematica proportiilor

obiectul reprezentarii (subiectul aflat “in poza”)se caracterizeaza prin “proportii obiective”

reprezentarea obiectuluiimaginea propusase caracterizeaza prin “proportii tehnice”

Obstacole

Teoretice azi scepticism si interes scazut datorita suspiciunii de a “descifra” ceea ce de fapt noi investim in receptarea si intelegerea artistica a corpului uman arta definita ca manifestare a subiectivitatii individuale si cu +/o dimensiune irationala nu are nevoie de impuneri legice constrangatoare conditionante Practice acesul/relatia cu realitatea in termenii unei consistente maxime de “adevar”/ ”de real”

(functia de adevar este ax al civilizatiei europene)

receptarea /intelegerea corpului uman in regim de maxima realitate pe cale vizuala este practic imposibila:

1corpul uman ca structura complexa organica introduce prea multe variabile (de forma, de miscare) identificarile dimensionale sunt foarte dificile datorita:

diversitatii viului in statica/miscare ,+/temporalitate imposibilitatii reconstructiei artificiale in conditii de laborator/atelier scheletul este o realitate orientativa si imprecisa raportata la viul caruia i a apartinut 2receptarea subiectului artistic (in acest caz a modelului aflat “in poza” ) cat si a produsului actului artistic (reprezentarea subiectului in forme specifice artei ) se realizeaza cu ajutorul functie vazului actul de a privi este “parazitat” de “deformarea perspectivala” deci:

intre real existent si real aflat in camp vizual si intr o perspectiva oarecare exista consistente diferente constientizarea acestora si raportarea la ele este o practica artistica indelungata

CORPUL UMAN DATE ANTROPOLOGICE SI ANTROPOMETRICE

OBIECTUL DE STUDIU

CORPUL UMAN CA INTREG IN ORTOSTATISM REPERELE OSOASE CA PUNCTE METRICE, SEGMENTELE CORPULUI (MASURATE INTRE LIMITE ANATOMICE SI/SAU LIMITE VIZUALE)

MARIMI OPTINUTE

MARIMI ABSOLUTE DISTANTE MASURATE INTRE PUNCTE METRICE

PE VERTICALA(LUNGIMI)

ORIZONTALA(DIAMETRE)

MARIMI RELATIVE –VALORI PROCENTUALE ALE DIFERITELOR MARIMI RAPORTATE LA TALIE SAU ALTE PARTI MAI MARIEX TRUNCHI, BUST, MEMBRE IN INTREGIME

Sx100/TALIE SAU Sx100/TRUNCHI SAU Sx100/MEMBRU (MARIME RELATIVA INTRINSECA) CU “S” FIIND MARIMEA UNUI ELEMENT AFLAT IN STUDIU

ANALIZA DATELOR STATISTIC SI COMPARATIVEFFORT DE REDUCERE A VARIABILELOR INDIVIDUALE

OBIECTIVE ANTROPOLOGICE

IDENTIFICAREA CARACTERISTICILOR RASIALE

IDENTIFICAREA CARACTERISTICILOR UNEI POPULATII

ANALIZA MODIFICARILOR RFOLOGICE IN TIMP

ANALIZA COMPARATIVA IN SERIA PRIMATELOR SI IN TRASEUL EVOLUTIV

OBIECTIVE ALE CURSULUI

PREZENTAREA DE RAPORTURI DE PROPORTIONARE IN RAPORT DE TALIE

IDENTIFICAREA RAPORTURILOR DE PROPORTIONARE INTRINSECI

PREZENTAREA DIFERENTELOR SEXUALE SI IN RAPORT DE VARSTA

CRESTEREA CORPULUI UMAN SE INSCRIE PE PERIOADA 018 ANI LA FEMEIE 020 ANI LA BARBAT

IN RAPORT DE TALIE OAMENII SE IMPART IN CATEGORII

IN GENERAL BARBATII SUNT CU 811 CM MAI INALTI CA FEMEILE (TALIA FEMEI = 93%)

TALIE (cm)

BARBATI

FEMEI

MICI

150159,9

140148,9

SUBMIJLOCII

160

163,9

1491529

MIJLOCII

164166,9

153155,9

SUPRAMIJLOCII

167,9169,9

156158,9

INALTE

170

179,9

159167,9

FOARTE INALTE

PESTE 180

PESTE 170

CRESTEREA CORPULUITALIEISE REALIZEAZA PRIN CRESTEREA INEGALA A SEGMENTELOR SEGMENTELE AU VITEZE DIFERITE DE CRESTERE RAPORTURILE SEGMENTELOR CORPULUI SUNT DIRIJATE DE DIMENSIUNILE ABSOLUTE ALE TALIEI

VITEZE DIFERITE DE CRESTERE RAPORTURILE SEGMENTELOR CORPULUI SUNT DIRIJATE DE DIMENSIUNILE ABSOLUTE ALE TALIEI
VITEZE DIFERITE DE CRESTERE RAPORTURILE SEGMENTELOR CORPULUI SUNT DIRIJATE DE DIMENSIUNILE ABSOLUTE ALE TALIEI
VITEZE DIFERITE DE CRESTERE RAPORTURILE SEGMENTELOR CORPULUI SUNT DIRIJATE DE DIMENSIUNILE ABSOLUTE ALE TALIEI

STABILIREA CENTRULUI FIGURII

SUBIECT IN ORTOSTATISM ANTERIOR IN VECINATATEA SIMFIZEI PUBIENE

POSTERIOR IN PUNCTUL CEL MAI PROEMINENT AL FESEI

RAR LA NIVELUL SIMFIZEI PUBIENE simfiza se afla la 48,7 52,4% din talie simfiza sub centrul figurii la subiectii scunzi simfiza deasupra centrului figurii la subiectii inalti

PUNE IN EVIDENTA ROLUL DETERMINANT AL MEMBRELOR INFERIOARE IN STABILIREA CENTRULUI

membrele inferioare sunt intre 44,5% din talie (subiecti scunzi) si 47,7% din talie (subiecti inalti)

MEMBRELE INFERIOARE SUNT ELEMENETELE CELE MAI VARIABILE LA MODIFICAREA TALIEI

si 47,7% din talie (subiecti inalti) MEMBRELE INFERIOARE SUNT ELEMENETELE CELE MAI VARIABILE LA MODIFICAREA TALIEI
si 47,7% din talie (subiecti inalti) MEMBRELE INFERIOARE SUNT ELEMENETELE CELE MAI VARIABILE LA MODIFICAREA TALIEI

BIACROMIAL 18 23% BARBATI

DIAMETRE (RAPORTARE LA TALIE)

18 20% FEMEI

TALIILE MIJLOCII AU DIAMETRELE CELE MAI MARI IN RAPORT DE TALIE

LA FEMEI DIAMETRUL ESTE MAI MIC CA CEL BICRISTAL SI BIACROMIAL

BICRISTAL (SPINA ILIACA ANTERO SUPERIOARA) 17,2% BARBATI (56,2% TRUNCHI)

18,5% FEMEI (59,5% DIN TRUNCHI)

LA CRESTEREA TALIEI SCADE DIAMETRUL BICRISTAL

BITROHANTERIAN 18 19% BARBATI

19 20% FEMEI

LA CRESTEREA TALIEI SCADE DIAMETRUL BICRISTAL

LA AMBELE SEXE DIAMETRUL BIUMERAL (PE CONTURUL DELTOIDIAN) ESTE MAI MARE CA BITROHANTERIAN

CUTIA TORACICA ARE DAIMETRUL CORESPONDENT CU

TALIA – INVERS PROPORTIONAL

ACTIVITATEA FIZICA (INTENSA) – DIRECT PROPORTINAL

SEXUL – UNGHIUL XIFOIDIAN LA VALORI (CCA) 65° LA FEMEI SI 70 72° LA BARBATI

MEMBRUL SUPERIOR

44,5% DIN TALIE

94,9% DIN BUST LA BARBATI

94,4 DIN BUST LA FEMEIE

PROPORTII ALE MEMBRELOR

APROXIMATIV EGAL CU MEMBRUL INFERIOR (MASURAT DE LA SANTUL SUBFESIER)

TALIA MEDIE (SI BINE PROPORTIONATA) ARE

COTUL IN DREPTUL CRESTEI ILIACE

ARTICULATIA RADIOCARPIANA LA NIVELUL SIMFIZEI PUBIENE IAR DIN LECTURA POSTERIOARA LA NIVELUL SANTULUI SUB FESIER

DEGETUL MEDIUS LA JUMATATEA COAPSEI

ANVERGURA EGALITATEA CU TALIA RARA

SUB 10 ANIMAI MICA CA TALIA

LA 10 ANI RELATIV EGALA

PESTE 10 ANI MAI MARE CA TALIA CU 56 CM

INTRINSECI BRATUL 4142% ANTEBRATUL 33%SEGMENTUL CU VARIABILITATEA CEA MAI MARE LA CRESTERA TALIEI

MANA 2425% (1011% DIN TALIE PROCENT NEMODIFICAT AL CRESTERA TALIEI)

MEMBRUL INFERIOR

50,754,3% DIN TALIE LA BARBATI

50,254,1% DIN TALIE LA FEMEI

INTRINSECI COAPSA 50% GAMBA 42%SEGMENTUL CU CE MAI MARE VARIABILITATE LA CRESTEREA TALIEI

PLANTA INALTME 8% (LUNGIMEA CCA 31% DIN TALIE)

CORPUL UMAN IN REPREZENTARILE ARTISTICE

PREMISE

corpul ca intreg ori partile constitutive reprezinta un subiect/ tema constanta in arta

autoreferentialitate, antropocentrism explicit sau implicit

reprezentarea in orizont istoric se afla sub dictatura“stilului”epocii/curentului artistic

originalitatea in acest sens este un termen relativ si mai degraba un indicator al tipului de adecvare

Repezentarea artistica a corpului uman

un definitoriu pentru dinamica estetica a evului artistic/creatorului

este

indicator

rafinat

dar

OSTACOLE

Teoretice

azi scepticism si interes scazut datorita suspiciunii de a “descifra” ceea ce de fapt noi investim in receptarea si intelegerea artistica a corpului uman arta definita ca manifestare a subiectivitatii individuale si cu +/ o dimensiune irationala nu are nevoie de impuneri legice constrangatoare conditionante

Practice

acesul/relatia cu realitate prin mijloace exclusiv vizuale in termenii unei consistente maxime de “adevar”/ ” de real” (functia de adevar este ax al civilizatiei europene) receptarea /intelegerea corpului uman in regim de maxima realitate pe cale vizuala este practic imposibila:

1corpul uman ca structura complexa organica introduce prea multe variabile (de forma, de miscare) identificarile dimensionale sunt foarte dificile datorita:

diversitatii viului in statica/miscare ,+/ temporalitate

imposibilitatii reconstructiei artificiale in conditii de laborator/atelierscheletul este o realitate orientativa si imprecisa raportata la viul caruia i a apartinut 2receptarea subiectului artistic (in acest caz a modelului aflat “in poza” ) cat si a produsului actului artistic (reprezentarea subiectului in forme specifice artei ) se realizeaza cu ajutorul functie vazului actul de a privi este “parazitat” de “deformarea perspectivala”

deci:

intre real existent si real aflat in camp vizual si intr o perspectiva oarecare exista consistente diferente constientizarea acestora si raportarea la ele este o practica artistica indelungata

solutiile practice in spatiul artistic:

divizarea intregului (talia)

multiplicarea unei unitati

Solutia egipteana

CONDITIONARI ‐ arta egipteana este ‐ aservita efortului de glorificare ‐ funerara, ‐ cultica, ‐

CONDITIONARI

arta egipteana este aservita efortului de glorificare funerara,

cultica,

cu dimensiune magica

exista un dezinteres fundamental pentru mundanul carnal, schimbator si perisabil ce asteapta confirmarea eternului

viata adevarata si eterna este dupa moarte

existentul uman este ingemanarea “KA” ului si “MAAT” ului

corpul uman este substrat material necesar si obligatoriu pentru KAde unde si impunerea pastrarii sale independent de organicitatea si functionalitatea sa ARTA EGIPTULUI O ARTA A “DUBLULUI NEMURITOR”. pastrarea ca forma duce la dezvoltarea tehnicilor de mumificare

EGIPTULUI O ARTA A “DUBLULUI NEMURITOR”. ‐ pastrarea ca forma duce la dezvoltarea tehnicilor de mumificare

arta neimitativa

REPREZENTAREA

ignora organicitatea corpului si a miscarilor (sunt mecanice)

constructia presupune un asamblaj, o serie de translatari de contur a

segmentelor (cap din profil ,ochi din fata, trunchi din fata, bazin din profil membre superioare din fata cele inferioare din profil)

nu exista racourci, reprezentare a spatiului

tehnica reprezentari presupune:

existenta unei unitati ce se va multiplica

retele premergatoare imaginii ca dezvoltare a unitatii in raport de care se traseaza conturul talia 18/22 unitati, inaltimea sezand 15 unitati lungimea plante 3 unitati, gamba 5 notate pe grundul zidului sau pe suprafetele pietrelor (pentru sculptura pe trei laturi deci trei imagini corespunzatoare fetei, profilului si bazei reunirea acestora facanduse prin “rotungirea” muchiior de intalnire odata cu avansarea sculpturii) retelele au semnificatie constructionala si se adreseaza reprezentarii cu specificitate pentru statica, miscare

oameni sau animale,

personaje sau faraon,

fiecarei abordari atribuiduise o retea si un altgoritm de trasare

sau animale, ‐ personaje sau faraon, fiecarei abordari atribuidu ‐ i ‐ se o retea si

Solutia greaca

CONDITIONARI ‐ debutul artei grecesti preia solutia egipteana ‐ axul cultural si aparitia filosofiei reformuleaza

CONDITIONARI

debutul artei grecesti preia solutia egipteana

axul cultural si aparitia filosofiei reformuleaza modul de reprezentare 1 antropocentrism organic si functional

tine cont de organizarea organica a formelor de receptia vizuala in special a lucrarii (cunosteau si manipulau deformarea perspectivala)

2 supun constructia si reprezentarea, pricipiilor amoniei si receptiei vizuale

Crisipus………sustine ca frumusetea nu consta din elemente ci din raporturile armonioase dintre parti : proportiile unui deget fata de altul, al restului mainii fata de incheietura, al acestora fata de antebrat, al antebratului fata de intregul brat, in

fine al tuturor partilor fata de toate celelalte, asa precum se indica in canonul lui Policlet

3 armonia este gandita ca opozitia contrariilor

(parimpar, masculin feminin, plus minus, finitinfinit, patratdreptunghi, linie dreapta linie curba, iubire ura, pace razboi, linistea neliniste, staticmiscarea)

la inceput doar un element al opozitiei reprezentand perfectiunea

(numarul impar, linia dreapta, patratul, etc. )

ulterior armonia reiese prin coexistenta contrariilor, echilibrul dinamic postularea unei polaritati intre doua entitati contradictorii, iar “conflictul” lor, originea armoniei 4 imagine/forma este “cuplata” cu esteticul : formele in modul de constructie si cu o anumita armonie trebuie sa surprinda frumusetea legic

“homo bene figuratus” este centrat in numar :

“frumosul iese la iveala, incetul cu incetul, prin imbinarea mai multor numere” postularea unor relatii exprimate ca termeni ai unei fractii se naste o estetica cu fundament in relationare cuantificabila (a partilor intre ele si a lor cu intregul, si toate exprimate in numere reale intregi)

CONCEPTE

eurhytmia ”infatisare placuta si aspect potrivit” permite ajustari/modificari ale formelor/intregului in raport de receptia vizuala

symmetria definitia normativa armonia partilor intre ele si a lor fata de intreg principiu estetic

proportio solutia tehnica, metoda prin care relatiile armonioase sunt “traduse” in practica

Exemplificare fata (menton insertia parului)= 1/10 din talie

mana 1/10 din talie

capul = 1/8 din talie

‐ mana 1/10 din talie ‐ capul = 1/8 din talie ‐ fata si gat pana

fata si gat pana la marul lui Adam = 1/6 din talie

cap si gat pana la marul lui Adam= ¼

vertexlinia mamelonara – ¼ din talie

ombilicul –la 4/6 din talie

simfiza pubiana – la ½ din talie

anvergura egala cu talia

antebratul si mana – ¼ din talie

gamba – ¼ din talie

lungimea plantei – 1/6 din talie

Solutia EvuluiMediu

CONDITIONARI

EvuL Mediu crestin se naste violent/in violenta si in antiteza cu antichitatea

(desi inceputa in acest mod va recupera si incorpora lent filosofia greaca )

propune o reformulare fundamentala de organizare

teologica,

sociala

a valorilor,etc

interesul pentru om ca existenta materiala in severa diferenta fata de antichitatea anterioara

dialectica corpspirit rezolvata in favoarea spiritului si in detrimentul carnalului si corporalitatiicorpul devalorizat in Egiptul antic –dezinteres in Evul Mediu devalorizare, o minimalizare a relationarii cu acesta

reprezentarea corpului – o cvasi necesitatereglementata

prin diferenta fata de antichitate

de o reformulare ideologica (perioada iconoclasta)

sub 2 tipuri de solutionaribizantina romanica (ce se va dezvolta in cea gotica) (corespunzator impartirii Imperiului Roman ulterior crestinat)

reprezentarea vizuala

realitatea contingenta, materiala – devalorizare adresata atat corpului cat si spatiului

trebuie sa propuna/includa o dimensiune non vizuala, spiritualasa reprezinte

iconicul medieval prezinta in aceeasi imagine

realitatea sub aspecte evidente cat si

aspecte ce nu ar putea fi reprezentate in plan, prin corespondenta cu experienta vizuala (reflex si efort al intentiei de reprezentare a nereprezentabilului)

REPREZENTAREA BIZANTINA

INTR O OARECARE CONTINUITATE CU CEA ANTICATINE CONT DE ORGANICITATEA CORPULUI

RENUNTA LA ANTROPOMETRISM SI RELATIONAREA PARTILOR

SCHEMATIZARE REPREZENTATIONALA ATAT A CORPULUI CAT SI A MEDIULUI INCONJURATOR (SPATIU FIZIC , PERSPECTIVA, ETC)

PROPUNE O FIGURARE PRIN MULTIPLICAREA MODULULUI

MODULUL = CAPUL/FATA (TESTA, VISA)

PORTRETUL CAMP AL MANIFESTARII EXPRESIEI SPIRITUALE

MANUALUL ZUGRAVULUI DE LA MUNTELE ATHOS – ERMINIA TALIA= 9 CAPETE PORTRETUL IMPARTIT PRIN TREIMI TORSUL =3 UNITATI INALTIMEA PLATEI=1/3 UNITATI GATUL= 1/3 UNITATI ½ TORACE= 1+1/3 UNITATI SEGMENTELE MEMBRULUI SUPERIOR= 1 UNITATE LUNGIMEA PLANTEI= 1 UNITATE

SUPERIOR= 1 UNITATE LUNGIMEA PLANTEI= 1 UNITATE ORIGINEA ERMINIEI–MASURATORI PE BAZA NUMERICA A UNEI

ORIGINEA ERMINIEI–MASURATORI PE BAZA NUMERICA A UNEI COFREERI CARTURARESTI ARABE DIN ORIENT IN SEC IX (“FRATII PURITATII”) CARE PROPUN O COSMOLOGIE “ARMONICA” PRIN MUMAR (ORIGINE SI REFERINTA ANTICA), FARA LEGATURA CU PRACTICA ARTISTICA SAU DE ATELIER

REPREZENTAREA ARE O DIMENSIUNE PRATICAMODALITATE RAPIDA, EFICIENTA, USOARA, CU MINIM DE MIJLOACE, A FIGURII (EXFOLOSIREA UNUI COMPAS )

REPREZENTAREA ROMANICA

FARA REFERINTA SI LEGATURA CU ORGANICUL

SCHEMATIZARE LA MAXIM INTERES DOAR PENTRU CONTUR SI MARCAREA SUGERATA A MISCARILOR

DOAR PENTRU CONTUR SI MARCAREA SUGERATA A MISCARILOR INCRIEREA CORPULUI PRIN SI IN FORME GEOMETRICE CONSACRATE

INCRIEREA CORPULUI PRIN SI IN FORME GEOMETRICE CONSACRATE CA PURE/PERFECTE/ CU CONTINUT TEOLOGIC

REFERINTA PENTRU ATELIER VILLARD DE HONNECOURT CE PROPUNE O METODA EXPEDITIVA DE DESEN

CU CONTINUT TEOLOGIC REFERINTA PENTRU ATELIER ‐ VILLARD DE HONNECOURT CE PROPUNE O METODA EXPEDITIVA DE
CU CONTINUT TEOLOGIC REFERINTA PENTRU ATELIER ‐ VILLARD DE HONNECOURT CE PROPUNE O METODA EXPEDITIVA DE

SOLUTIA RENASTENTISTA

CONDITIONARI

UN COMPLEX DE FACTORI

ORIGINEA PLATONICA ASUPRA LUMII DAR CITITA PRIN COD CRESTIN

LUMEA ESTE O FIINTA INSUFLETITA (MACROCOSMOS)

OMUL ESTE O “LUME MICA” (MICROCOSMOS DUPA IMAGINEA DIVINA)

TEORIA PROPORTIILOR CAPATA VALENTE NOI MARCATE DE VENERATIE MATERIALIZARE A UNUI POSTULAT METAFIZIC PROPORTIILE FIINTEI SUNT PLAN ARMONIOS A CREATIEI DIVINE EXPRESIE A ARMONIEI DINTRE MACRO SO MICRO COSMOS

SINTEZA A SPIRITULUI MISTIC (PLATON) SI RATIONAL (ARISTOTEL ) GENEREAZA O ESTETICA NORMATIVA

O TEORIE MATEMATICA SI SPECULATIVA DEODATA CENTRATA IN JURUL SECTIUNII DE AUR

CONDITIE A PRACTICII ARTISTICE

ARTELE DEVIN LIBERALE SI VALIDE PE “PIATA INTELECTUALA”

SE NASTE INDIVIDUALITATEA CREATOARE

ORIGINEA IN SOLUTIA BIZANTINA DE 9 CAPETE

ATENTIA ASUPRA CORPORALITATII SE MUTA DE LA FIGURAREA “IDEALULUI” LA PLURALITATEA DE TIPURI “CARACTERISTICE” SI FRUMOASE

REPREZENTAREA

RATIONALIZAREA SPATIULUI FIZIC FOARTE IMPORTANTA SE IDENTIFICA 2 SISTEME LEON BATTISTA ALBERTI LEONARDO DA VINCI SE DORESC DUSE LA RANGUL UNEI STIINTE EMPIRICE

LEON BATTISTA ALBERTI

EFORT DE PERFECTIONARE A METODEI BIZANTINE ANEXAREA A UNUI SISTEM DE MASURATORI (PICIOARE, DEGETE, MINUTA) SI INSCREREA IN TABELE

A METODEI BIZANTINE ANEXAREA A UNUI SISTEM DE MASURATORI (PICIOARE, DEGETE, MINUTA) SI INSCREREA IN TABELE
A METODEI BIZANTINE ANEXAREA A UNUI SISTEM DE MASURATORI (PICIOARE, DEGETE, MINUTA) SI INSCREREA IN TABELE

LEONARDO DA VINCI

EFORT DE PRELUCRARE ELABORATA A MATERIALULUI

MARIRE A CAMPULUI DE OBSERVATIE

DEBUT IN DIVIZAREA ITALO BIZANTINA LA CARE ANEXEAZA RELATIONAREA PRIN FRACTII ORDINARE

IDENTIFICA FRUMOSUL CU NATURALUL

INVESTIGARE SISTEMATICA A STRUCTURILOR SI FUNCTIONALITATII ANATOMICE

INCERCARE DE SISTEMATIZARE A VARIABILELOR SI DE CUPLARE A TEORIEI PROPORTIILOR CU CEA A MISCARII PRINCIPIUL MISCARI CONTINUE SI UNIFORM CIRCULARE IDENTIFICA SUBIECTIVITATEA SI EFORT DE LEGITIMARE SI RATIONALIZARE A EI

MISCAREA ORGANICA = VOINTA SUBIECTIVA A SUBIECTULUI DE REPREZENTAT

ABERATIILE VIZUALE= EXPERIENTA SUBIECTIVA A ARTISTULUI SI A SPECTATORULUI

INOVATIA PRIN EFORTUL DE ARMONIZARE A UNEI TEORII MATEMATICE CU UNA FIZIOLOGICA SI CU CEA A PERSPECTIVEI

DURER

MARCHEAZA TRECEREA DE LA GOTIC LA RENASTERE

EFORT DE CONSTRUCTIE A UNEI STIINTE ANTROPOMETRICE DEBUT SUB MODELUL ITALOBIZANTIN + DIVIZAREA UNITATII PANA LA A 3 A PARTE A MINUTEI ALBERTIENE (1/600 DIN TESTE) IMPRESIONANT EFORT DE MASURARE

DEFINIRE A TIPULUI CARACTERISTIC (26 SETURI DE PROPORTII SI CEL DE COPIL) NORMALULUI SI ANORMALULUI INTREGULUI SI SEGMENTE CARACTERISTICE (PORTRET, MANA, PLANTA) REDUCTIE GEOMETRICA A FORMELOR PERDE LEGATURA CU PRACTICA ARTISTICA PRIN COEFICIENT DE APLICABILITATE MINIMAL (IN ATELIER)

Teoria proportiilor in perspectiva moderna

VICTORIA PRINCIPIULUI SUBIECTIVITATII

POSTULAREA SI CONSTIENTIZAREA SUBIECTIVITATII IN ARTA CONDUCE TEORIA PROPORTIILOR SPRE O MINIMIZARE A ROLULUI SI APLICABILITATII EI

DUPA SEC XV SE AFIRMA INDEPENDENTA

SI RELATIVITATEA ELEMENETELOR IMPLICATE IN ORGANIZAREA ARTISTICITATII

SUBIECT

ARTIST

SPECTATOR

DEZVOLTAREA ARTELOR CU INSERTUL SUBIECTIV POATE IMPARTI FORMELE DE MANIFESTARE IN SUBIECTIV PICTURAL AMENDEAZA FORMELE IN FAVOAREA SENTIMENTULUI/SENZATIEI SUBIECTIV NON PICTURAL AMENDEAZA FORMELE IN FAVOAREA UNOR DEFORMARI CU CARACTER EXPRESIV

‐ SUBIECTIV NON ‐ PICTURAL AMENDEAZA FORMELE IN FAVOAREA UNOR DEFORMARI CU CARACTER EXPRESIV