ASALAZIA (cardiospasmul) -test grila

-10 intrebari

-Bacteriologie necunoscuta
-rara, adulti 20-30 ani
-afectiune de tulburare functionala caracterizata prin pierderea peristalticii
esofagiene insotit de lipsa relaxarii cardiei.
In timp esofagul se alungeste, creste valoarea de la 500-1500 ml.
Etiologie:
-esofagul prezinta in asalazie o degenerescenta a plexurilor mienterice Auerbach +
inflamatia cronica a muschiului neted a esofagului.
Dpdv patogenic exista mai multe teorii care incearca sa explice aparitia afectiunii
1. teoria atoniei musculare
2. teoria congenitala
3. teoria obstacolului functional
In realitate fiziopatologic, exista un disinergism simpato-parasimpatic (lipsa
concordantei dintre simpatico si parasimp.) caracterizat printr-o hipertonie a
simpaticului si hipotonie parasimpatica.
SIMPTOMATOLOGIE
Debutul bolii este progresiv cu disfagie pt solide la inceput pt ca pe masura ce
boala evolueaza, sa existe o disfagie atat atat la solide cat si la lichide.
Pacientul mai prezinta – regurgitatii
-scadere ponderala
-sughit
-tuse nocturna
-palpitatii
-dureri retro-sternale
RADIOGRAFIA SIMPLA TORACICA care ne prezinta un mediastin largit si
respective nivelul hidroaeric esofagian lucru care este anormal.
Semn characteristic pt cei cu asalazie este absenta pungii de aer la nivel gastric.
Tranzitul baritat stabileste diagnosticul de boala prezentand:
-evacuarea intarziata a bariului de la nivel esofagian
-evacuarea fragmentata a bariului in stomac.

ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA pune in evidenta leziunile de

esofagita, ulcer esofagian si este importanta pt a stabili diagnosticul diferential cu
alte afectiuni esofagiene.
EVALUAREA MANOMETRICA care pe de o parte ne evidentiaza absenta
peristalticii esofagiene si pe de alta parte hipertonia cardiei. Evolutia bolii este
lenta, progresiva, un procent de 2-7% din pacienti dupa 15-20 de ani de evolutie a
bolii putand dezvolta cancer esofagian.
COMPLICATII
-esofagita prin staza
-ulcerul eofagian
-diverticuli esofagieni
-Pneumonia de aspiratie
-cardfistule exobronsice sau exocarrdiale
TRATAMENT:
Nu exista la ora actuala nicio modalitate de a corecta disfunctia motorie.
Singurele alternative sunt dilatatiile instrumentale la nivelul carpiei. Si pt pacientii
in stadii avansate de boala putem practica chirurgical cardiomiotomia Heller.
!Ex!(Simptome in asalazie, modalitati in diagnostic)
HERNIA HIATALA
Herniile hiatale sunt o varietate de hernie diafragmatica in care se produce
migrarea stomacului prin hiatusul esofagian.
Cea mai simpla clasificare a bolii e cea radiologica
-clasificarea radiologica a lui Akerlund
Avem 3 tipuri de hernii:
1. Hernia prin brahi-esofag(esofag scurt)
2. Herniile axiale
3. Herniile paraesofagiene
Dupa mecanismul de producer avem o alta clasificare mult mai logica:
1. Hernii prin alunecare
2. Hernii prin rostogolire
3. Hernii mixte
Frecventa relativa mare 5 la1000 de cazuri. Aproximativ Dintre pacientii cu hernie
hiatala aproximativ 5% dezvolta simptome sau complicatii care sa necesite
tratament chirurgical.
Semnele clinice sunt:
-durerea retrosternala, cu iradiere in spate aparuta postprandial sau in decubit
-pirozis(arsuri)
-regurgitatiile
-reflux esofagian accentuat de pozitia aplecat inainte
-tulburari respiratorii de tipul dispneei
-tulburari cardiace de tipul palpitatiilor sau a crizelor anginoase
Paraclinic diagnosticul se stabileste pe tranzit baritat si se pune in evidenta
portiunea de stomac herniata deasupra diafragmei.
Semen indirecte sunt:
-staza in esofagul inferior
-deschiderea unghiului His( unghi format de esofag cu fundul gastric)
COMPLICATII sunt in special de tipul -esofagitei peptice si a
-hemoragiei digestive superioare sau
 -complicatii mecanice date de sacul
hernial.
COMPLICATIILE MECANICE in general sunt:
-strangularea
-incarcerarea
-perforarea

Evolutia bolii e variabila, lunga, cu simptome cu perioade de acanie si de acutizare.

In ce priveste tratamentul in hernia hiatale, pt herniile mici, asimptomatice nu este
necesar tratamentul.
Pt cei care prezinta esofagita de recurs se recomanda tratament medicamentos cu:
-antiacide
-pansamente gastrice
-prokinetice
Chirurgical se intervine in herniile mari si in cele complicate practic produce
operatia Nissen.

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
Reprezinta afectiunea in care continutul gastric revine in esofag. Este cea mai
mare patologie existenta pe tub digestiv superior(esofag, stomac, duoden)
Incidenta creste cu varsta atingand un maxim undeva la 55-65 ani.
Clinic pacientul prezinta:
-pirozis
-regurgitatii
-dureri epigastrice
-eruptatii
-hipersialoree(salivare excesiva)
-balonare, frecvent intalnita la obezi.
Ca diagnostic stabilim boala pe baza simptomelor clinic colaborate cu cele
imagistice .
Dintre investigatii cea mai folosita e endoscopia digestive superioara care pune in
evidenta pe de o parte revenirea continutului gastric in esofag . Dintre
complicatiile in evolutia bolii avem:
-esofagita de reflux
-acidul in contact cu mucoasa esofaringiana duce in timp la eroziunile de esofagita
-ulcer esofagian
-stenoza esofagiana
-esofagul Barrett
-complicatiile pulmonare aparute prin aspirarea sucului gastric refluat in esofag (in
special la cei care mananca mult, mananca mult seara sau sunt obisnuiti ca dupa ce
mananca sa doarma)
Apar complicatii pulmonare de tipul :
-bronsitelor cronice
-sindromul de aspiratie
Ca tratament
-in primul rand cel medicamentos, cu evitarea alimentelor care cresc secretia
acidogastrica(grasimi, dulciuri, cafea, alcool, condiment)

La pacientii obezi:
- scadere ponderala
-evitarea meselor copioase
-evitrea siestei imediat dupa alimentare
-evitarea imbracamintii stramte sau purtarea curelelor prea stramte.
Dpdv medicamentos urmarim scaderea secretiei acidogastrice prin administrare de
blocanti de receptori H2, (ex: ranitidina, omeprazol)
Inhibitori de pompa de protoni, administram prokinetice de tipul
metoclopramidului.
Tratamentul chirurgical pt cei cu reflux gastroesofagian, il aplicam in aprox.5-10%
din cazurile de pacienti cu reflux. Ex: fundoplicatura Nissen
CANCERUL ESOFAGIAN
Locul 7 in lume ca incidenta cu o frecv. crescuta in Europa si America de N,
incidenta maxima a bolii fiind in jurul varstei de 60-70 ani.
Factori de risc: -alcool (in special consumul de tarii)
-consumul de alimente fierbinti sau alternanta dintre rece sic al

Patologia esofagiana preexistenta:

-stenozele esofagiene postcaustice
-asalazia
-sindromul Paterson Kelly
-expunerile profesionale la azbest si cauciuc
Exista o serie de infectii cu papiloma virusuri si respectiv, factorii familiari
genetici.

Neoplazia aparuta la nivelul esofagului produce:

- o invazie locala din aproape in aproape intramural si transmural.
-invazia ganglionara/limfatica
-invazia sistemica hematogena ( da metastaza organelor -pulmonare, hepatic,
osos)
Avem invazii:- pulmonare
-hepatice
-osoase
-cerebrale
Simptome:
-disfagie
-durere retrosternala
-sindromul anemic
Cand boala invadeaza si alte organe, pacientul prezinta:
-icter
-tuse iritativa stridor
-voce ragusita

In contextual invaziei respiratorii:

-dureri osoase sau fracturi in os patologic cand avem deja metastaze
In momentul in care apare disfagia in 80% din cazuri, pacientul nu mai este intr-un
stadiu operabil.

Alternativ investigatiilor clinic practicam:

-endoscopie digestive superioara, permite prelevare de biopsie si stabilirea cu
certitudine a diagnosticului.
In momentul in care avem biopsia de obicei ne intereseaza cat de evoluat este
cancerul si practicam:
-CT sau RMN pt a pune in evidenta invazia locala si respectiv prezenta metastazei.

Ca tratament avem:
-radioterapia, complementara terapiei chirurgicale sau specifica. Sunt temporare
respective in stadiile III si IV de boala radioterapia externa amelioreaza disfagia.
Radioterapia singura, specifica sau complementara chirurgiei controleaza
simptomatologia bolii in faza sangeranda sau respective in faza in care
postoperator se completeaza cu radioterapie.
-pt stadiile de boala I si II, interventiile chirurgicale cu tenta de radicalitate(se
poate rezeca esofagul, tes.din jurul lui, ganglionii) sau cu tenta de
paleatie(recurgem la interventii chirurgicale care rezolva temporar problema pe
care o are pacientul).
Interventiile chirurgicale cu tenta de RADICALITATE sunt:
-esofagectomia polara superioara pt cancerele esofagiene situate in1/3 inferioara a
esofagului.

!ex.! ce tip de interventii chirurgicale stiti cu tenta de radicalitate?

-esofagectomia largita, se practica pt tumorile localizate in 1/3 medie a esofagului

-esofagectomia totala, in general se practica pt localizate la jonctiunea dintre 1/3
superioara si 1/3 medie.
Dintre toate cancerele esofagiene cele cu localizare cervicala sunt cele mai greu de
abordat chirurgical, rezectia este dificila. In general practicam interventii
chirurgicale de paleatie.
Dpdv al chimioterapiei a3-a alternativa terapeutica in cancerul esofagian, folosim
cisplatin combinate cu cisflorouracil (5FU).