Botticelli-Primăvara

Primavera de Botticelli este o capodoperă a Renașterii. Cea mai

populară reprezentare artistică a creat o scenă plină de viaţă unde apar
personaje umane care, prin îmbrăcăminte şi însuşirile lor, definesc
personaje mitologice, asemenea unei estrade.

În centrul picturii se află Venus în faţa unui mirt, plantă sacră,

făcând trimitere la Edenul Zeiţei Iubirii. În planul din dreapta se află
Zefir, zeul vânturilor, suflând cu putere. Cele Trei Graţii, însoţitoarele lui
Venus, se ţin de mână, iar în planul din stâng. Lângă nimfă se află Flora,
Zeiţa Primaverii, ce împrăştie flori şi boboci de trandafiri. Venus apare în
centrul picturii, aşezată puţin mai în spate decât celelalte personaje,
îmbrăcată în veşminte antice. Cupidon o ţinteşte cu o săgeată a iubirii pe una
dintre cele Trei Graţii, ce dansează elegant cu un rondel. Purtând numai
valuri, Mercur agită caduceul pentru a îndepărta norii.

Dacă în procesul de identificare a divinităţilor nu au existat probleme de

nedepăşit, atribuirea unei semnificaţii specifice fiecărei divinităţi a implicat un
efort mai mare. Criticii au căutat îndelung originile literare ale alegoriei, dar au
căzut de acord asupra intenţiei de reprezentare a lui Venus în pictură, zeiţa
păgână a frumuseţii şi iubirii şi asupra individualizării regatului său în grădină.

Tema iubirii apare din nou prin figurile legendare ale celor trei Graţii,
care dansează. Cele Trei Graţii erau însoţitoarele lui Venus, dar şi
personificări ale conceptelor morale ale iubirii, conform umaniştilor. Castitatea
înconjurată de celelalte Graţii (Frumuseţea şi Plăcerea) cade pradă săgeţii lui
Cupidon, care se află deasupra lui Venus. Venus şi celelalte divinităţi ies în
evidenţă în scenariul abstract al filozofiei neoplatoniste, ale cărei teme erau
dezbătute de membrii Academiei Careggi, de care artistul era atat de
apropiat.

Venus, zeiţa frumuseţii şi a iubirii, reprezintă principiul univoc, căci

pentru Platon, existau două tipuri diferite de iubire, personalizate de două
divinităţi asemănătoare, dar în acelaşi timp diferite.