CUPRINS

1. Stabilirea elementelor inițiale necesare activității de certificare…………………..….…… 3

1.1. Prezentarea societății comerciale………………………………………………………... 3
1.1.1. Prezentarea activității…...…………………………………………………..….……… 3
1.1.2. Prezentarea certificărilor anterioare obținute………………………………………….. 4
1.2. Prezentarea produsului „paine” pentru care se va efectua certificarea………….............. 4
1.2.1. Motivaţia alegerii produsului pentru certificare…..…………………………………… 4
1.2.2. Prezentarea rolului funcțional…………………………………………………..……... 4
1.2.3. Determinarea cerinţelor precizate de directivele comunitare şi standardele europene armonizate
5
pentru produsulcare va fi supus certificării ……………………………………...
1.2.4. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale produsului, rezultate din cerinţele standardelor europene
6
armonizate și a directivelor………………………………………………………...………..
1.3. Prezentarea procesului tehnologic pentru „paine”………………………........................ 7
1.4. Oportunitatea certificării produsului „paine”.……………………………………. ……. 12
1.4.1. Motivația procesului de certificare a produsului ……………………………………… 12
1.4.2. Prezentarea posibilelor organisme naționale și internaționale potențiale pentru efectuarea
13
certificării produsului ………….…………………………….……………………....………………..
2. Demersurile necesare certificării produsului „ paine”………………………...……..….. 15
2.1. Întocmirea documentației tehnice pentru certificare......................................................... 15
2.1.1. Solicitarea documentelor de certificare ………………………………………………... 15
2.1.2. Angajamentul societății privind respectarea cerințelor din documentația tehnică ... 15
2.2. Instrumentarea documentaţiei tehnice pentru certificare ...……………………………… 15
2.2.1. Efectuarea unui audit la operatorul economic solicitant………………………………. 15
2.2.2. Determinarea conținutului de cenusa din făina albă…………...………………… 18
3. Finalizarea procesului de certificare ………………………………………………………. 23
3.1. Emiterea și elaborarea documentelor prin care se cordă certificarea ...………………….. 23
3.2. Supravegherea societății și a calității produsului certificat ……………………………… 23
3.2.1. Procesul de supravegehere …………………………………………………………….. 23
3.2.2. Inspecțiile de supraveghere programate ……………………………………………….. 23
3.2.3. Audituri de supraveghere neprogramate ………………………………………………. 23
3.2.4. Reînnoirea certificării …………………………………………………………………. 24
Bibliografie

CERTIFICAREA PAINII
 1. Stabilirea elementelor inițiale necesare activității de certificare

1.1. Prezentarea societății comerciale

1.1.1. Prezentarea activității
Compania Prospero a schimbat modul în care, în România, se fac afacerile în industria de morărit şi
panificaţie. Suntem printre primii care au investit masiv în tehnologii moderne, inovatoare, pentru a oferi clienţilor
noştri produse de cea mai bună calitate. De aceea suntem lideri de top în ceea ce privește: calitatea și nivelul de
implementare a tehnologiilor moderne şi respectarea normelor legislaţiei europene.
Prospero recunoaşte importanţa specificului local ca o valoare suplimentară în acţiunea sa de a oferi
consumatorului produsele dorite, iar fiecare dintre produsele noastre este lider de piaţă, beneficiind de conceptul
dezvoltat la nivel naţional.
Prospero în cifre:

 5 linii deproducție;
 76 brutaricalificați;
 4550 kg de produse panificație pezi;

1.1.2. Prezentarea certificărilor anterioare obținute

Managementul de la cel mai înalt nivel se asigură că politica referitoare la Calitate, Mediu, Siguranţa
Alimentului, Sănătate şi Securitate Ocupaţională, Declaraţia preşedintelui şi obiectivele sunt cunoscute, înţelese şi
implementate de întreg personalul, la toate nivelurile SC. Prospero S.A.
Managementul de la cel mai înalt nivel din SC. Prospero S.A. se angajează să menţină şi să îmbunătăţească
sistemul integrat implementat şi principalele obiective ale organizaţiei prin:
 Recertificarea, menţinerea şi îmbunătăţirea SMI implementat conform standardelor de referinţă SR EN ISO
9001:2008, SR EN ISO 14001:2005, SR EN ISO 22000:2005, ISO OHSAS18001:2008.
 Orientarea proceselor şi produselor către clienţi, menţinerea încrederii celor tradiţionali şi câştigarea de noi
clienţi
 Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de calitate, mediu, siguranţa alimentului, sănătate şi securitate
ocupaţionale prin analize de management anuale şi prin actualizarea planificată a documentaţieiSMI
 Funcţionarea în condiţii optime a organizaţiei – asigurarea tuturor facilităţilor necesare în vederea obţinerii
 de produse sigure şi de calitate, conform specificaţiilor tehnice stabilite în concordanţa cu
cerinţeleclienţilor;
 Evaluarea periodică a satisfacţiei clienţilor în vederea îmbunătăţirii continue a calităţii şi siguranţei
produselor şi serviciilor;
 Conformarea cu cerinţele legale şi de reglementare aplicabile a aspectelor legate de calitate, siguranţa
alimentului, mediu şi a factorilor legaţi de sănătatea şi securitatea angajaţilor, respectarea cerinţelor
generale de funcţionare a organizaţiei, precum şi a regulilor şiregulamentelor;
 Monitorizarea eficienţei proceselor identificate, a punctelor critice şi a aspectelor de mediu în vederea
reducerii impactului asupra mediului şi a riscului de contaminare alproduselor;
 Perfecţionarea angajaţilor în domeniul profesional, al calităţii, mediului, siguranţei alimentare, sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale prin instruiri, participări la seminarii şisimpozioane;
 Asigurarea unui număr optim de resurse umane şi financiare în vederea realizăriiobiectivelor;
 Comunicarea către clienţi şi autorităţi a informaţiilor relevante privind produsele obţinute şi performanţa
demediu;
 Analizarea periodică a politicii şi obiectivelor pentru a se asigura de conformitatea şi eficacitatea acestora.

1.2. Prezentarea produsului painii pentru care se va efectua certificarea

1.2.1. Motivaţia alegerii produsului pentru certificare
S-a ales certificarea painii, având în vedere cererea mare a pieței pentru acest produs.

1.2.2. Prezentarea rolului funcțional

Pâinea reprezintă produsul obţinut prin coacerea unui aluat dospit, preparat doar din patru ingrediente: făină (de
grâu sau secară, eventual în amestec cu alte făinuri de cereale, de leguminoase sau de cartofi), drojdie de panificaţie,
sare de bucătărie şi apă. Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte cuvântul „pâine” ca fiind un „aliment de
bază al omului”, reprezintă baza hranei zilnice a românului, un simbol al „hranei vieţii”, de aceea fabricarea pâinii
trebuie să constituie o preocupare esenţială, de interes naţional.

Pâinea trebuie să aibă o cantitatea netă de minimum 300 de grame, creșterea acesteia fiind permisă numai din 100
în 100 de grame.
1.2.3. Determinarea cerinţelor precizate de directivele comunitare şi standardele europene armonizate
pentru produsul care va fi supus certificării
Painea se supune următoarelor reglementări:

(a) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de
stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene
pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare;
(b) Regulamentele (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare şi nr. 853/2004 de stabilire a
unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, ambele ale Parlamentului
European şi ale Consiliului din 29 aprilie 2004;
(c)Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011
privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare şi modificările acestuia;
(d) Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din
20 decembrie 2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare;
(e)Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de menţiuni de
sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de
îmbolnăvire şi la dezvoltarea şi sănătatea copiilor şi modificările acestuia.

S-au avut în vedere prevederile legale în vigoare referitoare la etichetarea alimentelor și în mod special:

a)  Scopul etichetării – care e acela de a oferi consumatorilor informațiile necesare, suficiente, verificabile și ușor de
comparat, astfel încât să permită acestora să aleagă acel produs care corespunde exigențelor lor din punctul de
vedere al nevoilor și posibilităților lor financiare, precum și de a cunoaște eventualele riscuri la care ar putea fi
supuși. 

b) Informațiile înscrise pe etichetă - care nu trebuie să inducă în eroare consumatorii în privința caracteristicilor
alimentului și, în special, a naturii, identității, proprietăților, compoziției, cantității, durabilității, originii sau
provenienței sale, precum și a metodelor de fabricație sau de producție.

c) Prevederile privind ingredientele, modul de introducere pe etichetă și indicarea ingredientelor cu potențial

alergen.

d) Prevederile privind denumirea sub care este vândut alimentul - care trebuie să corespundă naturii, genului,
speciei, sortimentului sau proprietăților alimentului ori materiilor prime utilizate în fabricație.  
1.2.4. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale produsului, rezultate din cerinţele standardelor europene
armonizateși a directivelor

„Pâine din făină de grâu” înseamnă pâine produsă din tipurile de făină de grâu 45, 55, 65, 80 sau 110, apă potabilă,
sare şi drojdie sau plămădeală. De asemenea, se poate folosi gluten din grâu, extract de malţ şi făină de malţ,
zaharuri şi aditivii menţionaţi la articolele 4 şi 5 din prezenta ordonanţă;

1.3. Prezentarea procesului tehnologic pentru „paine”

ZONĂ DE LUCRU

Fig. 2.1 - Celulă producţie – zonă de lucru

Compania SC Prospero SA deţine 3 linii de producţie care funcţionează la capacitate maximă, 24/24 h şi
are următoarele caracteristici:

a. Tipulprodusului:
 Aceasta linie este destinată pentru a produce o pâine filon traditionalade:

* greutate: 350 – 1500gr.

* lungime:25 – 35cm.

 Cu astfel de maşini se poate produce orice tip de pâinetraditională

b. Capacitateateoretică:

Capacitate cuptor 6 mp 90 buc 350 gr.

Ciclu de coacere (incarcare, timp de coacere şi descarcare) 25 minute
Capacitate orară 225 buc 350 gr.
Capacitate pe schimb de de 8 ore 1.680 buc 350 gr.
Capacitate în kg pe 1 schimb de 8 ore 590 kg

c. Este necesar o suprafatade:

TOTAL 90 mp
loc de productie 70 mp
loc de stocare 20 mp

d. Puterea electrica instalatănecesară:

TOTAL 15,52 kw
Cernator 0,37 kw
Malaxor 4,60 kw
Modelator 0,75 kw
Divizor 1,50 kw
Dospitor 6,80 kw
Cuptor 1,50 kw
e. Personalul: 1 schimb de max 5persoane
f. Consum mediu combustibil: 4 L /h
 Prezentareutilaje

A. Cernătorfăină

Caracteristici generale
 Capabil să elimine toate impuritatile şi este special proiectatastfel
încât să oxigenezefăină.
 Montat pe roti cu un dispozitiv de inchidere , echipat cu unsistem
de ieşirerotativ.
 În modelul de baza , făină vine de la 104 cm de la nivelul solului (
la cerere aceasta inaltime poate fimodificata).
 Poate fi inspectat din ambeleparti.
 Capacitate de cernare : 100 kg la fiecare 5 minute.

Inaltime cm 136
Lungime cm 100
Latime cm 70
Greutate Neta Kg 150
Putere Motor HP 0.50
Tip Trifazic
 B. Malaxorcuvă

Caracteristici generale

 Malaxor braţ spiral, cuvă extractibilă, 2 viteze, temporizatoare

digitale şi comenzi electromecanice. Malaxoarele ES sunt destinate
pentru uz industrial unde se cer performanţă şi caracteristici
profesionale.
 Proiectat pentru pastă (cocă) de pâine pentru care se obţin rezultate excelente în ceea
ce priveşte rafinamentul şi oxigenarea perfectă, malaxoarele cu cuvă extractibilă
din această linie se pretează la malaxarea tuturor pastelor cu dospire şi de
asemenea pentru produse ce merg direct coapte la cuptor (se exclud însă pastele
cu mai puţin de 40%umiditate).
 Motorul principal, de mare putere, antrenează braţul spiral prin transmisie cu curele,
în timp ce cuva este antrenată de un motor independent permiţând şi mişcarea
cuvei în sensinvers.
 Sistemul de prindere şi desprindere al maşinii este operat de un mecanism activator
performant cu o mare capacitate de izolare pentru a asigura robusteţea necesară
operării. Nu există puncte critice din punct de vedere mecanic deoarece nu
există componente mecanice care să fie supuse uzurii iar forţa de atracţie este
efectuată elastic, fără riscul apariţieişocurilor.
 Rotaţia cuvei este efectuată cu ajutorul unei roţi de fricţiune din material
cauciucat special în timp ce cuva asigură echilibrul necesar chiar şi în cazul unei
încărcături cu amestecuri maigrase.

C. Divizorhidraulic
Caracteristici generale

 Divizorul volumetric cu piston poate fi folosit la toate tipurile de aluaturi. Dozarea

este reglabila volumetric printr-o rotire manuală cu un volant, dotat cu un indice pe
scala gradata pentru indicarea greutatii
 Productia poate varia de la 15 la 50 buc/min. (max
100 buc/min la modelul cu 2 pistoane, în functie
de viteza medie data prin volantul manual).Masina
este dotata cu un dispersor de făină automatic
reglabil cu inchidere completa.Partile mobile sunt
lubrifiate cu ajutorul unei pompe. Lubrifierea este
forţată cu recircularea şi filtrarea uleiului
alimentar. Banda de ieşire este actionata de un
motor independent astfel încât să poata să scoata
bucatile gata divizate la sfirsitul ciclului
 dedivizare

DIMENSIUNI: 195 cu tot cu banda

x 63 x 180(h) cm putere instalată:
1,5 kw, 2 CP
producţie orara: 960-2700 buc/h (la cel cu 2
pistoane 1.900-5.400 buc/h) greutate: 490 kg

D. Formator
Caracteristici generale

 Este o masina adaptata pentru producerea piinilor tip ”filon”. Prelucrarea pastei
este delicata şi progresiva, reglarea laminarii şi a alungirii piinii sint comandate
cu leviere reglabile cu masina în miscare.Incarcarea masinii se face frontal şi
descarcarea cu o banda motorizata.Toti cilindrii folositi la formarea piinii şi toate
partile care se rotesc sunt montate pe rulmenti cu bile inchisi, lubrifiati pe
viata.Cei 2-4 cilindri de laminare sunt imbracati în materiale antiaderente şi de uz
alimentar.Masina este dotata cu carter lateral de protectie, pemite accesul pentru
mentinereacurateniei.

Caracteristici tehnice:
Capacitatea 50 – 1500g
Productieorara 3.000buc
Putereinstalata

0,75 kw
(+0,37kw)Dimensiuni
complete
2060x1010x1220 (h) mm
Greutateutilaj

350kg

E. Dospitor
Caracteristici generale
Dospitoare autonome (independente) cu 1 sau 2 uşi pentru 2, 3, 4 sau6cărucioareport-
tăvidediversecărucioarele port-panacoade pentru cuptoarele pe vatră pentru diverse
dimensiuni 2500, 3000 sau 3500 mm total.
 Temperatura şi umiditate controlate. Structura cu cadre din aluminiu galvanizat şi
panouri izolate cu poliuretan de densitatemare.
 Distribuţie uniformă atât a aburului cât şi a umidităţii. Dispozitiv higrometric
electronic adecvat unei bune controlari continue şi perfecte a umiditatii. Unitate de
generare a aburului cu solutii optime de administrare.
 Opţional bazament inox preţ +15%. Comenzile de reglare a temperaturii şi umidităţii
sunt electronice cu afişajdigital.

F. Cuptor

Caracteristici generale

 Clasic este un cuptor pe vatra atractiv pentru brutarii care vor să coaca intr-un mod
traditional cu cele mai modernetehnici.
 Sistemul de module flexibile consta în sase cuptoare de marimi diferite cu varfuri
inalte sau joase , şi include o mare varietate de accesorii. Acest lucru permite
fiecarei brutarii să isi creeze propriul cuptor, cel care se potriveste cel mai bine
cerintelorsale.
 Fiecare cuptor cu vatra, ce ,masoara pana la cinci inaltime, poate fi reglat individual
cu setari diferite de incalzire pentru acoperis, baza sau partea din fata. Acesta ofera
cuptorului Clasic cu un sir extins de variatii în ceea ce priveste timpul, temperatura
şi distributiacaldurii.
 Clasic este un cuptor de sigur şi de incredere. Are un schelet al bazei special proiectat
să reziste la temperaturi extreme. Camera bine izolata a cuptorului asigura
 economisirea caldurii, mentinand exteriorulrece.
 Tabloul de instrumente este setat la un unghi la spatiul de lucru astfel încât să se
asigure cea mai buna vedere şi ergonomie. Exista 3 variante : standard, digital
şiBCS.

G. Feliatorautomat
Caracteristici generale

Masina de feliat automata cu structura din otel cu bazament pe roti. Posibilitate de

reglare a vitezei de avansare a benzilor de alimentare, indicator gradat pentru
înaltimea benzilor, tava colectare produs feliat şi împingator pentru ultimul filon.
FELIATOARE AUTOMATE ( Productivitate
pana la 1.000 buc/h) Maşină de feliat automată
cu structură din oţel cu bazament pe roţi.
Posibilitate de reglare a vitezei de avansare a
benzilor de alimentare, indicator gradat pentru
înălţimea benzilor, tavă colectare produs feliat
şi împingător pentru ultimul filon. Reglare
electrica inaltime taiere de la 45 la 165 mm.
Viteza variabila pe baza de invertor pana la 2,6
m/min.

H. Ambalatorautomat
Caracteristici generale
Maşina rotativa pentru ambalare orizontala rapida prevăzuta cu cele mai noi
inovaţii în domeniul tehnic: suport de bobină cu opritori pneumatici, trei cupluri de
roţi de sudură cu diametru de 120mm.
Se adaptează ambalării unei varietati foarte mari de produse atât alimentare cat şi
nealimentare garantând un randament constant, economie exerciţiului,
versatilitate şilongevitate.

Descriere tehnica
- structura principala este din hotel vopsit ral9007
- mecanisme de grinda pe baza dealuminiu
 - suprafeţe plane, capace, mǎşti protectoare şi curea inferioara din otel inoxidabil
AISI304
- banda de alimentare de lungime 2000mm.
- sistem de împingerea ultimelor produse pentru o extragererapida
- unitate de sigilare longitudinala făcuta din trei seturi de roti Ø120mm
- grup de sigilare cu 1 câmp (diam 100/140/170mm), lăţime 240mm
- model de sudura longitudinal sau transversal laalegere
- limitator pereche al unitatii de sigilare cu faza dere-inserţie
- unitate mare de reducere a vitezei cu dublatija
- ax zimţat pentru seta fata
bandei de alimentare cu
unitatea desigilare
- banda de ieşire de 900 mmlungime
- cutie de formare ajustabila saufixa
- trusa piese de schimbstandard
- alimentare pe ambele parţi –dreapta şi stânga-
- viteza maxima ( CS-
cutting pitch- 100 mm 250
ppm)
- greutate aproximativa600kg
- conform normelorCE

1.4. Oportunitatea certificării „painii”

1.4.1. Motivația procesului de certificare a produsului

Condiţiile şi cerinţele care trebuie respectate la fabricarea, în compoziţia, la ambalarea,

etichetarea şi comercializarea pâinii şi a altor produse similare sau asociate au fost stabilite
prin Ordonanţa nr. 425/98 din 25 iulie 1998 care este depăşită, nu numai din punct de vedere
tehnologic, ci şi, de asemenea, datorită faptului că unele chestiuni reglementate în aceasta nu
mai sunt utilizate datorită unui set de legislaţie comunitară şi naţională aplicabilă tuturor
produselor alimentare precum, printre altele, Legea nr. 75/2009 din 12 august 2009 de
stabilire a unor norme care vizează reducerea conţinutului de sare din pâine, precum şi
informaţiile de pe eticheta produselor alimentare ambalate destinate consumului uman.
Prin urmare, prezenta ordonanţă urmăreşte abrogarea Ordonanţei nr. 425/98 din 25 iulie 1998
de actualizare a normelor privind caracteristicile pâinii şi a altor produse similare şi asociate,
precum şi comercializarea acestora.

A fost respectată procedura de furnizare de informaţii în domeniul standardelor şi

reglementărilor tehnice prevăzută în Directiva nr. 98/34/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 22 iunie 1998, modificată prin Directiva nr. 98/48/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 20 iulie 1998 .

1.4.2. Prezentarea posibilelor organisme naționale și internaționale potențiale pentru

efectuarea certificării produsului
Certificareaproduselor reprezintă acțiunea unei terțe părți (organism de certificare) ce
demonstrează că organizația furnizează servicii și/sau produse în conformitate cu un
anumit standard referențial.
Organismul de certificare a produsului este un organism imparțial, guvernamental sau
neguvernamental, care are competența și responsabilitatea necesare pentru a efectua
evaluarea si verificarea constanței performanței conform regulilor de procedură și
management date.O listă a tuturor organismelor oficiale notificate în temeiul
Regulamentului (UE) NR. 305/2011 privind produsele pentru panificatie este disponibilă
în baza de date NANDO-CPR.

Exemple de organisme naționale și internaționale notificate pentru paine:

CERTIND SA / Organism de certificare sisteme de management SM FS

Miscarea Romana pentru Calitate / MRC - OCS Organismul de certificare sisteme de

management

RINA SIMTEX - Organismul de certificare SRL

SRAC CERT SRL / Organism de certificare sisteme de management SM FS

SUN CERT SRL / Anexa nr. 1 (SR EN ISO 22000:2005, SR ISO/TS 22003:2016)

TUV AUSTRIA ROMANIA SRL / Certificare sisteme de management - Siguranta

alimentelor
 2. Demersurile necesare certificării produsului „paine”

2.1. Întocmirea documentației tehnice pentru certificare

Pentru certificarea s-a ales organismul de certificare notificat CERTIND SA Conform
Regulilor generale pentru evaluarea conformității produselor, stabilite de CERTIND SA,
fazele certificăriisunt următoarele:
 solicitarea documentelor de certificare;
 evaluarea preliminară a produsului;
 auditul de certificare;
 acordarea certificării;
 supravegherea deținătorilor documentelor de certificare.

2.1.1. Solicitarea documentelor de certificare

Solicitatea documentelor de certificare a conformităţii unui produs se poate face prin adresă/
fax sau e-mail, de către fabricantul produsului. Pentru declanşarea procesului de certificare a
conformităţii produsului se organizează o întâlnire/ discuție de informare între organismul de
certificare și un reprezentant al solicitantului în care se stabilește schema de
certificare/sistemul de atestare pentru domeniul reglementat. În urma acestei întâlniri/ discuții
de informare se poate întocmi oferta care se transmite solicitantului. În urma acceptării
ofertei, solicitantul primește de laCERTIND SA, pentru completare, chestionarul preliminar
pentru produs și cererea de certificare. Organismul de certificare preia documentele
completate de solicitant şi analizează răspunsul primit. Dacă în urma analizei rezultă că se
poate încheia contactul de certificare, se transmitesolicitantului, pentru semnare, contractul.

2.1.2. Angajamentul societății privind respectarea cerințelor din documentația tehnică

Angajamentul top managementului referitor la respectarea cerințelor din documentația tehnică
în realizarea produsului se regăsește în cererea de certificare, transmisă către organismul de
certificare.

2.1.3. Angajamentul societății privind respectarea cerințelor din documentația tehnică

Angajamentul top managementului referitor la respectarea cerințelor din documentația tehnică
în realizarea produsului se regăsește în cererea de certificare, transmisă către organismul de
certificare.
2.2. Instrumentarea documentaţiei tehnice pentru certificare
2.2.1. Efectuarea unui audit la operatorul economic solicitant
Auditul pentru certificarea conformității produselor are ca scop verificarea conformității
produsului cu cerințele din documentul normativ de referință utilizat pentru fabricarea
produsului. În cazul în care au fost efectuate activități legate de certificarea conformității
produselor anterior depunerii cererii (în special inspecții și încercări cu o durată foarte mare
de timp și/ sau care sunt foarte costisitoare) pentru certificare se pot lua în considerare
rezultatele acestora, dacă:
 se informează organismul odată cu depunerea cererii, despre aceste situații;
 se prezintă rezultatele activităților desfășurate anterior;
 se prezintă dovezi privind competența, imparțialitatea și calificarea celor implicați
anterior.
Decizia luării în considerare a activităților mai sus menționate este luată în urma analizării
datelor conținute în chestionarul preliminar, iar decizia se consemnează pe chestionarul
preliminar.

A. Fazele auditului de certificare sunt:

 desemnarea echipei de audit;
 pregătirea auditului;
 efectuarea auditului;
 întocmirea raportului de audit;
 urmărirea aplicării acțiunilor corective (după caz).
După confirmarea din partea solicitantului a datei auditului de certificare, se desemnează
auditorul șef și membrii echipei de audit. La constituirea echipei de audit se au în vedere:
 asigurarea acoperirii corespunzătoare a domeniului auditat, respectiv din punct de
vedere al problemelor generale și profesionale,
 garantarea imparțialității și asigurarea încrederii solicitantului în competența
membrilor echipei;
 absența oricărui conflict de interese;
 utilizarea de personal și auditori calificați.

B. Se elaborează planul de audit și se transmite auditatului.

Dacă auditatul are obiecții la unele prevederi ale planului de audit, acestea sunt aduse la
cunoștința auditorului șef și vor fi rezolvate de comun acord, înainte de efectuarea auditului.
Se transmite o adresă prin care se confirmă acordul referitor la planul, componența echipei de
audit și graficul de desfășurare a auditului.

C. Efectuarea propriu-zisă a auditului de certificare se realizează în scopul de a verifica

conformitatea produsului cu cerințele din documentul normativ de referință.

D. Efectuarea propriu-zisă a auditului de certificare constă în următoarele etape:

 Efectuarea inspecției locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică;
 Prelevarea de probe pentru încercări;
 Efectuarea încercărilor în laboratoare (evaluate și acceptate), conform programului de
încercări din regulile specifice și efectuarea analizei rezultatelor obținute.

E. Constatările se identifică și se încadrează după cum urmează:

 Neconformitati (care condiționează acordarea certificării) - abateri de la cerințele
specifice și limitele caracteristicilor conținute în documentul tehnic normativ de
referință al produsului față de care se solicită certificarea conformității produsului,
care afectează aplicarea și eficacitatea controlului producției în fabrică, în asemenea
măsură încât, produsele care nu sunt conforme cu documentul tehnic normativ de
referință relevant, ar putea fi plasate pe piață. Acest tip de neconformitate, în mod
normal, face necesară repetarea întregii sau a unei părți din inspecția inițială a
controlului producției în fabrică sau a încercărilor.
 Observații (pentru care este necesară prezentarea unui program cu corecții și acțiuni
corective și dovezi ale rezolvării acestora în maxim 2-3 luni) - abateri de la cerințele
documentelor utilizate pentru ținerea sub control a întregului proces de fabricație a
produsului (tehnologii, regulamente, proceduri, decizii, etc) și față de documentele
sistemului de management al calității aplicat.
 Observații – constatări care nu creează nici un risc pentru aplicarea eficace a
controlului producției în fabrică.
Neconformitățile se analizează în cadrul echipei de audit și sunt prezentate reprezentantului
solicitantului pentru a fi agreate și se redactează pe Rapoarte de Neconformitate și Acțiuni
Corective și Preventive, înaintea ședinței de închidere, unde vor fi prezentate conducerii
solicitantului. Auditatul este responsabil pentru determinarea modalităților și mijloacelor de
eliminare a neconformităților și de prevenire a reapariției acestora.
F. Ședința de închidere este condusă de către auditorul șef la terminarea auditului, la care
participă conducerea auditatului la cel mai înalt nivel și toți șefii compartimentelor auditate și
are ca scop:
 prezentarea constatărilor pozitive;
 prezentarea constatărilor auditului (Rapoarte de Neconformitate și Acțiuni Corective și
Preventive pentru neconformități și observații) astfel încât să se asigure înțelegerea lor
de către auditat;
 prezentarea concluziei și propunerii echipei de audit.
Dacă în timpul ședinței de închidere a auditului există diferențe de opinii între echipa de audit
și conducerea auditatului asupra neconformităților constatate și nu se poate conveni asupra
lor, în procesul verbal al ședinței de închidere se va consemna nr. Rapoartelor de
Neconformitate și Acțiuni Corective și Preventive pentru care urmează să se facă apel de către
conducerea auditatului.
Recomandările pe care le poate face echipa de audit nu sunt obligatorii pentru organizația
auditată.
Ședința de închidere a auditului se încheie cu un proces verbal, care devine dovadă obiectivă
(înregistrare) la dosarul solicitantului.

G. Raportul de audit se întocmește pe baza datelor furnizate de membrii echipei de audit și a

fișelor de măsurări/ buletinelor de inspecții și încercări primite de la laboratoarele în care
acestea au avut loc. Raportul de audit aprobat se transmite solicitantului.

H. Postauditul (după caz)

 Postauditul are ca scop verificarea îndeplinirii acțiunilor corective întreprinse pentru
eliminarea neconformităților constatate la auditul de certificare, care condiționează
acordarea certificării.
 Postauditul se declanșează după rezolvarea neconformităților din raportul de audit,
analizarea și acceptarea acțiunilor corective întreprinse, achitarea taxei pentru
postaudit și confirmarea plății.
 Postauditul se execută de către auditorul șef/ membru al echipei de audit nominalizat,
conform celor stabilite la ședința de închidere și consemnate în procesul verbal al
ședinței de închidere. Postauditul se poate desfășura la sediul solicitantului sau la
sediul organismului de certificare prin prezentarea dovezilor de către solicitant.
 Postauditul se finalizează cu raport de postaudit.
  Determinarea conținutului de cenusa din făina albă
 În funcţie de conţinutul de cenuşă, făina de grâu se clasifică şi se defineşte în
următoarele grupe, astfel: 

 a) făina albă este făina care are un conţinut de cenuşă de maximum 0,65% şi se fabrică
în următoarele sortimente: 

 - făina albă 480 este făina cu un conţinut de cenuşă de maximum 0,48%; 

 - făina albă superioară trei nule (000) este făina cu un conţinut de cenuşă de maximum
0,48% şi cu un conţinut de gluten umed egal sau mai mare de 28%; 

 - făina albă 550 este făina cu un conţinut de cenuşă de maximum 0,55% şi cu

granulaţia cerută de necesităţile tehnologice;

 - făina albă 650 este făina care are un conţinut de cenuşă de maximum 0,65%; 

 b) făina semialbă este făina care are un conţinut de cenuşă între 0,66% şi 0,90%. În
comerț/industrie se comercializează/folosește tip 800 și tip 900;

 c) făina neagră este făina care are un conţinut de cenuşă între 0,91% şi 1,40%. În
comerț/industria de panificație se comercializează/folosește tip 1250 și tip 1350 ; 

 d) făina dietetică este făina care are un conţinut de cenuşă între 1,41% şi 2,2%. În
comerț/industria de panificație se comercializează/folosește tip 1750 și tip 2200.

În afara tipurilor de făinuri din cereale, în compoziția sortimentelor de pâine feliată, s-

au identificat și alte ingrediente precum: margarina, ulei vegetal de palmier, zahăr, făină de
soia, făină de fasole, fibre vegetale, glucoză, fibre de citrice, lapte praf, sirop de glucoză, zer
praf, ulei vegetal (nu se menționează tipul), ulei de rapiță, amidon de porumb, făină de orez,
făină de porumb, gluten, grăsimi vegetale nehidrogenate, fulgi de cartofi, acid ascorbic, acid
sorbic, diacetat de sodiu, carbonat de calciu, cisteină, esteri ai acidului diacetiltartric cu mono
și digliceride ale acizilor grași, propionat de calciu, stearoil 2 lactilat de sodiu, fosfat
monocalcic, gumă de guar, gumă de xantan, hidroxipropilmetilceluloză, mono și digliceride
ale acizilor grași, acid tartric, glicerină, citrat de lecitină, esteri ai glicerolului cu acidul acetic
și acizi grași.

S-au identificat 18 aditivi alimentari, după cum urmează:

E170 – carbonat de calciu este un colorant de suprafață care în concentrații mari provoacă
flatulență, constipație și hemoroizi. De asemenea, poate favoriza în timp, tulburări de
comportament, dureri abdominale, slăbire musculară și pietre la rinichi.

E200 – acid sorbic este un conservant obținut dintr-un gaz iritant, toxic, incolor denumit
keten. Poate produce reacții alergice la nivelul pielii și tulburări respiratorii.

E262 – diacetat de sodiu este un conservant care îndeplinește si funcția de reglare a

acidității.
E282 – propionat de calciu este un conservant care poate provoca migrene și reacții alergice.

E300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari
poate produce diaree, atacă smalțul dinților și formarea calculilor la rinichi.

E334 – acid tartric este un agent de reglare a nivelului de aciditate.

E344 – citrat de lecitină este folosit ca și conservant.

E341 – fosfat monocalcic se folosește ca agent de solidificare și poate produce tulburări ale
tranzitului intestinal.

E412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.

E415 – gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de
bacteria menţionată mai sus, apoi precipitată cu ajutorul alcoolului etilic sau izopropilic,
uscată şi mărunţită până ajunge să fie o pudră foarte fină. Este folosit în industria alimentară
ca stabilizator şi agent de îngroşare.

E422 – glicerină se folosește ca umectant cu rol în păstrarea hidratării pâinii pentru a menține
în mod artificial prospețimea acesteia.

E464 – hidroxipropilmetilceluloză - Are multiple utilizări, în principal ca agent de

îngroşare, dar şi ca umplutură, fibre dietetice, agent antiaglomerant şi emulgator. Este similară
cu celuloza dar are o solubilitate mai bună în apă.

E471 – mono și digliceride ale acizilor grași - Aditivii E471 contin amestecuri de mono- di-
esteri de glicerina ai acizilor grasi prezenti in uleiuri si grasimile alimentare. Mai pot contine
si mici cantitati de acizi grasi liberi si glicerina. Aditivul este un emulgator , deci rolul sau
principal este de a forma si de a stabiliza emulsiile, prin scaderea tensiunii superficiale dintre
cele doua faze lichide nemiscibile.

E472 – esteri ai glicerolului cu acidul acetic și acizi grași - Esteri ai grăsimilor sintetice,
produşi din glicerol, acizi graşi naturali şi alţi acizi organici (acetic, lactic, tartric, citric).
Acizii graşi sunt în principal de origine vegetală, dar pot fi folosite şi grăsimi de origine
animală. Produsul, în general, este un amestec de alte produse, cu o compoziţie asemănătoare
grăsimilor naturale parţial digerabile esterificate cu alţi acizi naturali.

E472e – esteri ai acidului diacetil tartric cu mono și digliceridele acizilor grași.

E481 – stearoil 2 lactilat de sodiu este un emulgator și agent de tratare a făinei.

E920 – cisteină este agent de tratare a făinei, nu se adaugă în făina integrală, iar diabeticii
trebuie sa evite această substanță pentru că poate interfera cu insulina.

3. Finalizarea procesului de certificare

3.1. Emiterea și elaborarea documentelor prin care se acordă certificarea
3.1.1. Se analizează dosarul, se întocmeşte referatul pentru acordarea certificatului de
constanță a performanței de către organismul de certificare.
3.1.2. Documentele de certificare se emit în baza deciziei Comitetului de Certificare.
Eliberarea documentelor de certificare se face numai pe baza de semnătură a împuternicitului
(reprezentantului) solicitantului în registrul de evidență a certificatelor emise.
3.1.3. Efectuarea activităților de supraveghere anuală este o condiție a menținerii valabilității
certificatelor pentru domeniul reglementat, iar rapoartele de inspecție întocmite constituie
dovada menținerii valabilității acestora.
3.2. Supravegherea societății și a calității produsului certificat
3.2.1. Procesul de supraveghere se desfășoară conform condițiilor din contractul de
supraveghere a conformității produselor și din regulile specifice pentru certificarea
conformității produselor. Supravegherea are ca scop verificarea menținerii conformității
produsului certificat cu cerințele din documentul normativ de referință față de care a fost
certificat. Supravegherea se face prin:
 audituri de supraveghere neprogramate;
 inspecții de supraveghere programate.
3.2.2. Inspecțiile de supraveghere programate se desfășoară anual după acordarea
certificatului. Pentru inspecții nu se întocmește un plan (de audit). În timpul inspecției se
urmăresc următoarele:
 ținerea sub control a proceselor de realizare a produsului certificat;
 se prelevează produse pe care se efectuează inspecțiile și încercările stabilite de șeful
echipei care efectueaza inspecția.
 se studiază rezultatele inspecțiilor și încercărilor care au fost efectuate de solicitant în
timpul scurs de la ultimul audit.
Inspecțiile se finalizeaza cu raport de inspecție.
Certificatul de constanță a performanței poate fi suspensat sau retras, dacă se constată că nu se
mențin condițiile în baza cărora a fost emis.
3.2.3. Audituri de supraveghere neprogramate - se efectuează în următoarele situații:
 dacă se semnalează cazuri de încălcare de către deținător a obligațiilor ce-i revin;
 dacă apar reclamatii referitoare la:
 calitatea produsului certificat;
 utilizarea abuzivă a documentelor de certificare;
  dacă apar situații de modificare a documentului normativ de referință.
Auditurile de supraveghere neprogramate au ca scop verificarea menținerii conformității
produsului cu cerințele din documentul normativ de referință față de care a fost certificat și se
realizează la fel ca inspecțiile de supraveghere programate.
Certificatul de constanță a performanței poate fi suspendat sau retras, dacă se constată că nu
se mențin condițiile în baza cărora a fost emis.
3.2.4. Reînnoirea certificării
Auditul de recertificare se realizează doar în situația în care apar modificări ale cerințelor
privind metodele de încercare și/ sau controlul producției în fabrică din standardul armonizat,
utilizat la evaluarea performanței caracteristicilor declarate și dacă se modifică în mod
semnificativ produsul și condițiile de producție din fabrică.
Bibliografie

1. www.prospero.com

2. http://orgran.ro/certificari/

3. https://www.certind.ro/