GĂINĂ IONELA ELENA(CĂS.

CERNESCU)
ANUL1,PIPP,ID,GRUPA 1.
TEMA DE CONTROL 1

Identificarea locului Pedagogiei învățămantului primar și a Pedagogiei învățămantului preșcolar în

structura științelor educației/pedagogice folosind organizarea concepută de Elena Joița în lucrarea
Pedagogia-Știință integrativă a educației și de Ioan Negreț-Dobridor în lucrarea Didactiva Nova.

Pedagogia s-a constituit ca știință în a doua jumătate a secolului al XIX-lea însă chiar de la
începuturile sale pedagogia științifică a integrat numeroase teme referitoare la educația copiilor,
inclusiv la educația copiilor aflați în primii lor ani de viață.A fost urmărită educația copiilor în
familie, în biserică, în instituțiile create special pentru formarea lor:creșa, grădinița, școala primară.
Cercetările făcute mai apoi, studiile extinse au condus la conturarea unor ramuri teoretice distincte
centrate pe investigarea explicită, expresă a educației copiilor la varste mici.În ultimul timp, peste
tot în lume au fost înființate creșe,grădinițe, școli elementare, astfel încat numărul lor din ce în ce
mai mare a dus la necesitatea clasificării problemelor ce țin de acest camp de manifestare umană.
Varsta mică este reprezentată de perioada cuprinsă între momentul nașterii și pană la 10
ani.În acestă perioadă se desfășoară educația antepreșcolară, educația preșcolară și educația din
învățămantul primar(clasa pregătitoare și clasele 1-4).
În cadrul sistemului științelor educației problema educației în această perioadă se regăsește
în conținutul a două mari domenii teoretice distincte și anume Pedagogia învățămantului preșcolar
și Pedagogia învățămantului primar.Aceste domenii au fost dezbătute în lucrări de epistemologie
pedagogică de către E.Macavei, E.Joița, I.Negreț-Dobridor, Ș.Barsănescu, I.Nicola, dar și în cadrul
categoriei pedagogiei aplicative și în categoria pedagogiei varstelor.
I.Negreț-Dobridor s-a preocupat de pedagogia învățămantului preșcolar și primar în
lucrarea sa Didactica Nova.Această lucrare a sa reprezintă o încercare de realizare a visului
comenian,concretizată de cercetările autorului într-un mod original de instruire,fondat pe principiul
mastey learning,căruia i s-a adăugat două ghiduri practice pentru o aplicabilitate cat mai eficientă în
școală.El oferă elevilor un ghid care îi va învăța cum să învețe iar educatorilor un ghid de concepere
a activităților didactice și cercetătorilor un mod de a gandi problematica activității
didactice.I.Negreț-Dobridor consideră că Pedagogia învățămantului preșcolar și primar sunt părți
sau aplicații ale pedagogiei la etapele vieții umane.Viața umană parcurge mai multe etape:cea
maternă sau a primei copilării, preadolescența,adolescența,tinerețea sau hebelogia,etapa adultă sau
androgogia și senectutea sau gerontogogia.Fiecare din aceste etape are pedagogia ei specifică iar
pedagogia învățămantului preșcolar și primar a fost poziționată alături de acestea.De asemenea
aceste ramuri sunt receptate ca aplicații ale pedagogiei la activitățile fundamentale ale omului și de
asemenea sunt corelate cu un anumit interval de timp în desfășurarea lor.Ele sunt configurate ca
pedagogii ale educației și instruirii instituționalizate și se alătură pedagogiei
antepreșcolare,pedagogiei educației în familie,pedagogiei universitare,postuniversitare.
Un alt punct de vedere în această direcție îl exprimă Elena Joița în lucrarea sa Pedagogia
-Știință integrativă a educației.În această lucrare autoarea clasifică cateva din problemele
fundamentale ale pedagogiei,pentru a argumenta rolul său important între științele devenirii umane,
pentru a combate prejudecăți și tendințe de disoluție a acestei discipline.Autoarea diferențiază
științele pedagogice fundamentale, ca științe sintetice,generale (pedagogia generală,teoria instruirii)
de cele funcționale ,ca științe analitice particulare(științe pedagogice genetice,științe pedagogice
înstituționale,științe pedagogice structurale și științe pedagogice aplicative pentru studiul
posibilităților de aplicare a teoriei educației în diferite situații).Elena Joița realizează o clasificare a
științelor educației avand în vedere varsta celor formați.În categoria științelor pedagogice genetice
sunt incluse și pedagogia antepreșcolară(0-3 ani), pedagogia preșcolară(3-6 ani)dar și pedagogia
școlară(7-18 ani)care este corespunzătoare perioadei parcurgerii școlii:școala primară,gimnazială și
liceul.