Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa a IX-a A
Prof. Căta Raul Ioan
Liceul “Gheorghe Surdu” Brezoi
Elemente de logică matematică
DEF.
Propoziția este un enunț ce poate fi adevărat sau fals.
Proprietatea unei propoziții p de a
fi ADEVĂRATĂ sau FALSĂ se numește VALOARE
DE ADEVĂR-v(p).
OBS.
Dacă propoziția p este adevărată atunci v(p)=1, iar
dacă propoziția p este falsă atunci v(p)=0.
Operații binare:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Logic%C4%83_bi
nar%C4%83
CONJUNCȚIA propozițiilor p,q este
propoziția p și q ( conjuncția este adevărată
când ambele propoziții sunt adevărate).
IMPLICAȚIA ( ) propozițiilor p,q este
propoziția p implică q ( implicația este falsă
când p este adevărată și q este falsă, în rest
este adevărată).
ECHIVALENȚA () propozițiilor p,q este
propoziția p echivalent cu q ( echivalența
este adevărată când ambele propoziții au
aceeași valoare de adevăr).
Elemente de logică
Comunicarea dintre oameni se face prin intermediul propoziţiilor
Definiţie Un enunţ despre care putem stabili cu certitudine dacă este adevărat sau fals se numeşte
propoziţie.
Exemple de propoziţii
Propoziţiile 1 şi 2 sunt adevărate,
1 ►Luna este un satelit al Pământului. “A”
Propoziţiile 3 şi 4 sunt false
2 ►Orice copil are o mamă. “A”
Propoziţia 5 poate fi uneori adevărată sau
3 ►Numărul 45 este număr par. “F” alteori falsă .
6 ►Ajută-mă , te rog !
Propoziţiile care au un conţinut matematic se numesc propoziţii matematice şi ele fac obiectul logicii
matematice.
“Adevărat ” şi “Fals “ sunt aşa numitele valori de adevăr sau valori logice de adevăr şi lor le punem în
corespodenţă iniţialele literelor care le compun, respectiv : “A” şi “F”
Observaţii ►Propoziţiile matematice ,de regulă, respectă normele impuse propoziţiilor gramaticale.
Din această categorie fac parte:
definiţiile ,care sunt propoziţii cu ajutorul cărora se introduc noi noţiuni.(vezi , de exemplu , chiar definiţia propoziţiei!)
Exemple Trei elevi , Gigel , Iulia şi Ana au primit spre rezolvare câte patru exerciţii,
Rezultatele obţinute în urma efectuării calculelor sunt cele consemnate pe coloanele din dreapta :
70-20= X
40 27= 4·7
X 45:15= 3 √ P1: Numai unele dintre rezultatele Iuliei sunt
greşite “A”
2·3 > X
8 16-4 < 2·8 √ 72-25:5= 67 √ P2: Toate rezultatele Anei sunt bune. “A”
52= 25√ 111:3= 37√ 23+18:2= 32√
P3: Ana a rezolvat corect cel mult trei
42:6= X
8 24 ·2= exercţii. “F”
84
X 7x7= 49 √
P4: Gigel are cel puţin două rezultate bune.“F”
Să judecăm!
P5 :Toţi elevii au obţinut unele rezultate corecte“A”
P1 Iulia a greşit la ex.1 şi 4, dar a răspuns corect la 2 P6:Numai un elev are toate rezultatele corecte.“A”
şi3.A greşit, deci, numai unele exerciţii. În concluzie
P1 este adevărată!
P2: Ana a obţinut toate rezultatele corecte.Deci P2 este
adevărată!
P3: Ana a rezolvat toate exerciţiile! Propoziţia este
falsă!
P4: Gigel a rezolvat corect doar unul dintre exerciţii, deci,
propoziţia este falsă!
Judecând , pentru celelalte două propoziţii avem:
Elemente de logică “şi “ “Λ”
Deseori întâlnim enunţuri care conţin mai multe propoziţii, (fraze)!
Unele propoziţii sunt legate între ele prin conjuncţia “şi”. Spunem că am realizat “conjuncţia” acelor propoziţii .
este un celebru personaj din filmele de desene animate ale lui Walt –Disney.
Fie propoziţiile: P1:
Propoziţia P1 P2 :
<
este un celebru personaj din filmele de desene animate ale lui Walt –Disney şi este un animal ierbivor.
Propoziţia “P1 şi P2 “ este adevărată atunci şi numai atunci când ambele propoziţii sunt adevărate
şi este falsă în toate celelalte cazuri.
P1 P2 P1ΛP2 Exemplu: Să stabilim valoarea de adevăr a propoziţiei P1ΛP2, unde:
“Λ”
A A A P1: “17 este număr impar” ; P2: “Triunghiul are patru laturi”
Alteori, două, sau chiar mai multe propoziţii, sunt legate între ele prin cuvântul “sau”.
Spunem că s-a realizat “disjuncţia” acelor propoziţii.
Fie propoziţiile:
P1: EU nu sunt o creaţie de-a lui Ion Creangă. P2: Eu spun întotdeauna numai adevărul !
Aţi observat, desigur , că P1 este Adevărată, iar P2 este Falsă !
Să construim disjuncţia celor două propoziţii:
P1V P2: nu sunt o creaţie de-a lui Ion Creangă, sau Eu spun întotdeauna numai adevărul !
EU
Propoziţia nou obţinută prin unirea celor două propoziţii prin intermediul lui “sau” este o propoziţie adevărată, întrucât
una din cele două propoziţii este adevărată.
Dacă cel puţin una dintre propoziţiile legate prin “sau” este adevărată , atunci propoziţia nou creată este adevărată.Dacă
ambele propoziţii sunt false, atunci şi noua propoziţie este falsă.
P1 P2 P1v P2 Exemplu
A F A V
p1Vp2: “2 este număr impar” “15=2·3+9”
F A A Deoarece prima propoziţie este “F” iar a doua este “A” rezultă că p1Vp2
este “A”
F F F
Elemente de logică “p” “non p”
Negarea propoziţiilor
Fie propoziţiile:
p1: “Pisica este un animal ”
p2 : “Pisica nu este animal.”
Propoziţia: “Dacă p1 , atunci p2” este falsă ,numai dacă p1 este adevărată şi p2 este falsă.
p1 p2 Dacă p1 ,atunci p2
Bravo!
A A A Ai
judecat
A F F bine!
F A A
Lecție: În foarte multe situaţii, realizarea unor fapte (sarcini) este condiţionată de
îndeplinirea altora.
Fie următoarea afirmație: