Reductoare de Turatie PDF

MIKLOS IMRE ZSOLT
ORGANE DE MAŞINI.
REDUCTOARE DE TURAŢIE
Îndrumar de proiectare
Editura PIM Iaşi

2012
Referenţi ştiinţifici:
Conf. dr. ing. VASIU TEODOR
Şef lucrări dr. ing. CIOATĂ VASILE GEORGE

PREFAŢĂ
Activitatea de proiectare în construcţia de maşini are ca scop fie

realizarea unui produs nou, fie îmbunătăţirea unuia existent. Pentru ca
activitatea de proiectare, prin fazele de concepţie, de prelucrare a soluţiei
adoptate, respectiv de construcţie, să fie cât mai eficientă, este necesar ca
proiectantul să aibă la dispoziţie o temă care să conţină cât mai multe
date privind produsul ce trebuie proiectat.
În acest sens lucrarea Reductoare de turaţie, este un îndrumar de
proiectare, destinat în primul rând viitorilor ingineri mecanici, dar şi
celor cu altă specializare, în vederea elaborării proiectului de an la
disciplinele Organe de maşini, respectiv Mecanisme şi organe de
maşini, dar şi pentru rezolvarea unor capitole din proiectul de diplomă
sau disertaţie.
Lucrarea cuprinde modalitatea de proiectare a reductoarelor de
turaţie de diferite tipuri, respectiv a angrenajelor, arborilor, lagărelor cu
rulmenţi, carcasei dar şi a principalelor elemente de fixare, asamblare,
etanşare, etc.
Îndrumarul de proiectare conţine toate datele necesare - relaţii de
calcul, coeficienţi, factori de utilizare, elemente tipizate în conformitate
cu standardele în vigoare din România, necesare rezolvării temei de
proiect propusă.
Autorul,
Cuprins
Cuprins
1. Tema de proiect........................................................................................... 9
1.1. Date iniţiale................................................................................................ 9
1.2. Cerinţele proiectului ................................................................................ 10
2. Consideraţii generale privind reductoarele de turaţie............................ 12
2.1. Introducere................................................................................................ 12
2.2. Clasificarea reductoarelor de turaţie..................................................... 13
2.3. Componenţa reductoarelor de turaţie.................................................. 16
3. Proiectarea angrenajelor............................................................................ 19
3.1. Calcule cinematice preliminare............................................................. 19
3.2. Cauzele ieşirii din uz a angrenajelor....................................................... 21
3.3. Alegerea materialelor roţilor dinţate...................................................... 23
3.4. Ipoteze preliminare de calcul................................................................. 25
3.5. Proiectarea angrenajelor cilindrice ....................................................... 26
3.5.1. Dimensionarea preliminară a angrenajului ................................... 26
3.5.1.1. Distanţa dintre axe din condiţia de rezistenţă la
oboseală datorată solicitării de contact a flancurilor
dinţilor......................................................................................... 26
3.5.1.2. Distanţa dintre axe din condiţia de rezistenţă la oboseală
datorată încovoierii la baza dinţilor....................................... 28
3.5.2. Calcul geometric al angrenajelor cilindrice.................................. 29
3.5.3. Forţele din angrenajul cilindric......................................................... 42
3.5.4. Calculul de verificare (rezistenţă) al angrenajului 42
3.5.4.1. Verificarea angrenajului la oboseală datorată solicitării
de contact pe flancuri............................................................. 42
3.5.4.2. Verificarea angrenajului la oboseală datorată încovoierii
la baza dintelui......................................................................... 45
3.6. Proiectarea angrenajelor conice cu dinţi drepţi……………………….. 47
3.6.1. Dimensionarea preliminară a angrenajului conic cu dinţi drepţi 47
3.6.1.1. Diametrul de divizare median din condiţia de rezistenţă
la oboseală datorată solicitării de contact a flancurilor
dinţilor......................................................................................... 47
3.6.1.2. Modulul median minim din condiţia de rezistenţă la
oboseală datorată încovoierii la baza dinţilor...................... 49
3.6.1.3. Numărul de dinţi al pinionului.................................................. 50
3.6.2. Calcul geometric al angrenajelor conice cu dinţi drepţi............. 51
3.6.3. Forţele din angrenaj.......................................................................... 59
3.6.4. Calculul de verificare (rezistenţă) al angrenajului conic ............. 60
5
Reductoare de turaţie

de încovoiere la baza dinţilor.................................................. 62
3.7. Proiectarea angrenajelor melcate cilindrice........................................ 64
3.7.1. Dimensionarea preliminară a angrenajelor melcate cilindrice... 64
3.7.2. Calcul geometric al angrenajelor melcate cilindrice.................. 68
3.7.3. Forţele din angrenajele melcate cilindrice.................................... 73
3.7.4. Calculul de rezistenţă al angrenajelor melcate cilindrice............ 74
de încovoiere la baza dinţilor roţii melcate........................... 77
3.8. Precizia angrenajelor .............................................................................. 79
4. Proiectarea arborilor.................................................................................... 83
4.1. Consideraţii generale………………………………………………………… 83
4.1.1. Materiale tehnologie …………………………………………………… 84
4.1.2. Etapele proiectării arborilor……………………………………………. 84
4.2. Calculul de predimensionare a arborilor………………………………… 85
4.3. Stabilirea formei constructive a arborilor…………………………………. 86
4.4. Calculul arborilor la solicitarea compusă de răsucire şi încovoiere 90
4.5. Verificarea arborilor…………………………………………………………... 95
4.5.1. Verificarea arborilor la oboseală……………………………………... 95
4.5.2. Verificarea arborilor la suprasarcini…………………………………... 97
4.5.3. Verificarea arborilor la deformaţii……………………………………. 97
4.5.3.1. Deformaţiile de încovoiere……………………………………… 98
4.5.3.2. Deformaţiile de răsucire…………………………………………. 101
5. Proiectarea lagărelor cu rulmenţi.............................................................. 102
5.1. Alegerea tipului rulmenţilor...................................................................... 103
5.2. Alegerea variantei de rezemare a rulmenţilor...................................... 103
5.2.1.Varianta de rezemare cu rulment conducător fix
şi rulment liber .................................................................................... 104
5.2.2. Varianta de rezemare liberă axial .................................................. 105
5.2.3. Varianta de rezemare cu reglarea jocului axial ........................... 105
5.3. Alegerea rulmenţilor................................................................................. 107
5.4. Calculul de verificare al rulmenţilor ....................................................... 108
5.4.1. Calculul rulmenţilor radial-axiali cu n  10 rot/min........................ 108
5.4.2. Calculul rulmenţilor radial-axiali cu n  10 rot/min ....................... 109
5.4.3. Calculul rulmenţilor axiali.................................................................. 110
5.5. Alegerea ajustajelor şi a toleranţelor la montajul rulmenţilor.............. 110
5.6. Fixarea axială a rulmenţilor...................................................................... 114
5.6.1. Fixarea rulmenţilor pe arbore........................................................... 114
5.6.2. Fixare rulmenţilor în carcasă............................................................. 115
5.7. Etanşarea lagărelor cu rulmenţi.............................................................. 116
6. Proiectarea asamblărilor dintre arbore şi butuc...................................... 119
6.1. Asamblări prin ştifturi şi bolţuri.................................................................. 119
6.1.1. Calculul asamblărilor cu ştifturi şi bolţuri transversale.................... 120
6.1.2. Calculul ştifturilor longitudinale (pene cilindrice)........................... 121
6.2. Asamblări prin pene longitudinale fără strângere................................ 122
6.2.1. Calculul asamblărilor cu penelor paralele..................................... 123
6
Cuprins
6.2.2. Calculul asamblărilor cu penelor disc............................................. 124

6.3. Asamblări prin arbori şi butuci canelaţi.................................................. 125
7. Dimensiunile constructive ale carcasei şi componentele acesteia..... 128
7.1. Carcasa..................................................................................................... 128
7.2. Componentele carcasei reductorului................................................... 132
7.2.1. Dop pentru golirea uleiului............................................................... 132
7.2.2. Dop de aerisire................................................................................... 134
7.2.3. Indicator nivel ulei ........................................................................... 135
7.2.4. Capace de vizitare ........................................................................... 136
7.2.5. Inel de ridicare................................................................................... 137
7.2.6. Capace laterale ............................................................................... 139
7.2.7. Şaibă de reglare pentru capacele laterale................................... 141
7.3. Organe de centrare, fixare şi asamblare............................................... 141
8. Ungerea, calculul termic şi randamentul reductoarelor......................... 143
8.1. Ungerea angrenajelor……………………………………………………….. 143
8.2. Ungerea lagărelor cu rulmenţi……………………………………………… 144
8.3. Randamentul reductoarelor………………………………………………... 145
8.4. Calculul termic al reductoarelor…………………………………………… 147
9. Proiectarea cuplajelor elastice cu bolţuri................................................ 149
9.1. Alegerea mărimii cuplajului elastic cu bolţuri....................................... 149
9.2. Variante de execuţie ale cuplajului elastic cu bolţuri......................... 150
9.3. Variante de execuţie ale semicuplajelor ............................................. 152
9.4. Parametri cuplajelor elastice cu bolţuri................................................. 154
9.5. Deplasări longitudinale şi dezaxări unghiulare...................................... 154
9.6. Simbolizarea cuplajelor............................................................................ 156
Anexe................................................................................................................. 157
Bibliografie......................................................................................................... 297
7
8
1. Tema de proiect
1
Tema de proiect
Să se proiecteze un ansamblu mecanic format dintr-un motor

electric asincron, trifazat (1), un cuplaj (2), o transmisie cu element
flexibil (3) şi un reductor de turaţie cu roţi dinţate (4), conform schemei
cinematice din fig. 1.1.
Figura 1.1. Schema cinematică
1.1. Date iniţiale

Puterea motorului electric, P [kW]
Turaţia motorului electric, n [rot/min]
Tipul cuplajului: cuplaj elastic cu bolţuri
Tipul transmisiei cu element flexibil
cu curele trapezoidale cu curele sincron
9
Raportul de transmitere al transmisiei cu element flexibil, itc [-]

Tipul reductorului:
cilindric într-o treaptă, orizontal (1H)
cilindric în două trepte, orizontal (2H)
cilindric – coaxial, orizontal (BH)
conic (1C)
melcat (1M)
conico – cilindric, orizontal (2CH)
melcat – cilindric (MH)
Raportul de transmitere al reductorului, ir [-]
Unghiul de înclinare al danturii,  [grade]
Treapta 1 1
Treapta 2 (dacă este cazul) 2
1.2. Cerinţele proiectului

1. Calcule cinematice preliminare
2. Alegerea motorului electric
3. Proiectarea cuplajului elastic cu bolţuri
3.1. Determinarea mărimii cuplajului
3.2. Alegerea parametrilor cuplajului
4. Proiectarea transmisiei cu element flexibil
3.1. Alegerea tipului de curea
3.2. Calculul geometriei transmisiei
3.3. Calculul lungimii curelei
3.4. Calcule de dimensionare (număr curele sau lăţimea curelei)
3.5. Proiectarea roţilor de curea
3.6. Calculul forţelor din transmisiei
5. Proiectarea angrenajelor
5.1. Calculul cinematic al angrenajelor
10
1. Tema de proiect
5.2. Predimensionarea angrenajului (distanţa dintre axe, modul)

5.2. Calculul geometric al angrenajelor
5.3. Verificarea angrenajului
5.4. Calculul termic al reductorului
6. Proiectarea arborilor
6.1. Predimensionarea arborilor
6.2. Stabilirea formei constructive
6.3. Stabilirea schemei de încărcare
6.4. Verificarea la solicitări compuse
6.5. Verificarea la deformaţii
6.6. Verificarea la oboseală
7. Proiectarea lagărelor cu rulmenţi
7.1. Stabilirea variantei de rezemare a rulmenţilor
7.2. Alegerea şi calculul rulmenţilor
7.3. Alegerea elementelor de rezemare axială
7.4. Alegerea elementelor de etanşare
8. Proiectarea asamblărilor cu pene
9. Dimensionarea constructivă a carcasei şi componentelor acesteia
10. Elaborarea documentaţiei tehnice (desene de ansamblu şi
execuţie)
11
2
Consideraţii generale
privind reductoarele
de turaţie
2.1. Introducere
Reductoarele de turaţie sunt mecanisme cu roţi dinţate, montate
în carcase închise, utilizate pentru reducerea turaţiei, concomitent cu
amplificarea momentului de torsiune transmis la intrare.
Angrenajele care compun un reductor cu mai multe trepte sunt
dispuse în serie, astfel fiecare roată dinţată contribuie la realizarea
raportului de transmitere total, astfel:
n1 z 2z 4 z6 z
it ot  i12 i34 i45 ...in1n   1  n
z1 z 3 z 5 zn1
Parametrii mecanici ce caracterizează un reductor sunt: raportul

de transmitere total, itot, numărul de trepte, turaţia nominală la arborele
de intrare, n1N, distanţa între axe pentru fiecare treaptă şi cea totală, a
şi puterea nominală, PN.
Avantajele reductoarelor de turaţie cu roţi dinţate:
 asigură un raport de transmisie constant;
 au durabilitate şi siguranţă mare în funcţionare;
 au capacitate mare de transmitere a sarcinii;
 au randament ridicat;
 necesită întreţinere uşoară în timpul exploatării.
Dezavantajele reductoarelor de turaţie cu roţi dinţate:
 necesită prelucrare şi montaj precis a pieselor componente;
 transmit şocuri şi vibraţii;
 funcţionează cu zgomot.
12
2. Consideraţii generale privind reductoarele de turaţie
2.2. Clasificarea reductoarelor de turaţie

Reductoarele de turaţie se clasifică după următoarele criterii:
 după numărul treptelor de reducere a turaţiei:

 reductoare cu o treaptă;
 reductoare cu două trepte;
 reductoare cu trei trepte;
 reductoare cu mai multe trepte.
 după tipul angrenajelor componente:
 reductoare cilindrice;
 reductoare conice;
 reductoare melcate;
 reductoare combinate:
o conico-cilindrice;
o cilindro-melcate;
o melcato-cilindrice.
 după poziţia planului care conţine axele arborilor:
 reductoare cu axe în plan orizontal;
 reductoare cu axe în plan vertical;
 reductoare cu axe în plan înclinat;
 reductoare cu axe în mai multe plane.
Schemele cinematice ale principalelor tipuri de reductoare cu axe

fixe, precum şi caracteristicile acestora sunt prezentate în tabelul
următor:
Reductoare cu o treaptă
 reductoare cilindrice, cu axele arborilor orizontale şi carcasa
deasupra plăcii de sprijin,1H–B (fig. 2.1). Variantele pentru poziţiile
arborilor de cuplare sunt prezentate în fig. 2.2 [16].
imax = 8, pentru dantură dreaptă;

imax =10 pentru dantură înclinată.
- la viteze şi sarcini mici, se utilizează roţi
dinţate cu dantură dreaptă.
- la viteze şi sarcini mari, se utilizează roţi
dinţate cu dantură înclinată sau în V
Figura 2.1
13
Figura 2.2
 reductoare conice, cu axele arborilor orizontale (sau axa arborelui
de ieşire vertical) şi carcasa deasupra plăcii de sprijin, 1C–B (fig. 2.3)
imax = 5 pentru dantură dreaptă;
imax = 6 pentru dantură curbă;
vmax ≤ 2…3 m/s pentru dantură dreaptă;
vmax ≤ 35…40 m/s pentru dantură curbă.
Variantele pentru poziţiile arborilor de
cuplare sunt prezentate în fig. 2.4 [16].
Figura 2.3.
Figura 2.4
 reductoare melcate, cu arborele melcat orizontal, deasupra roţii
melcate (1M1), respectiv sub roata melcată (1M2), fig. 2.5. Variantele
pentru poziţiile arborilor de cuplare sunt prezentate în fig. 2.6 [16].
Figura 2.5 Figura 2.7
imax = 80;
vmax melc = 20 m/s.
14
Figura 2.6
 reductoare melcate, cu arborele melcat vertical (1M3), fig. 2.7.
Variantele pentru poziţiile arborilor de cuplare sunt prezentate în fig.
2.8 [16].
Figura 2.8
Reductoare cu două trepte
deasupra plăcii de sprijin, 2H–B, imax = 50 (fig. 2.9). Variantele pentru
poziţiile arborilor de cuplare sunt prezentate în fig. 2.10 [16].
Figura 2.10
 reductoare cilindrice, cu axele arborilor orizontale şi coaxiale,

carcasa deasupra plăcii de sprijin, BH, (fig. 2.11). Variantele pentru
15
 reductoare conico - cilindrice, cu axele arborilor orizontale şi carcasa

deasupra plăcii de sprijin, 2CH–B, imax = 45 (fig. 2.13). Variantele pentru
Figura 2.14
Reductoare cu două trepte

deasupra plăcii de sprijin, 3H–B, imax = 250 (fig. 2.15). Variantele pentru
2.3. Componenţa reductoarelor de turaţie

Pentru prezentarea construcţiei unui reductor, s-a ales un
reductor cilindric orizontal cu două trepte, coaxial a cărui vedere şi
secţiune sunt prezentate în figura 2.17.
16
Figura 2.17.
17
Capac
1 Pană 9 Rulment 17 Inel ridicare 25
etanşare
Capac Arbore de
2 10 18 Dop aerisire 26 Rulment
etanşare ieşire
Manşetă de Arbore
3 11 Pană 19 Şurub 27
rotaţie intermediar
4 Rulment 12 Roată dinţată 20 Capac vizitare 28 Pinion
Arbore de Manşetă de Capac
5 13 21 29 Roată dinţată
intrare rotaţie carcasă
Capac
6 Ştift centrare 14 22 Şurub 30 Pană
etanşare
7 Pinion 15 Pană 23 Carcasă 31 Şaibă plată
8 Inel elastic 16 Joja ulei 24 Dop de golire 32 Şurub fixare
18
3
Proiectarea angrenajelor
3.1. Calcule cinematice preliminare

Calculele cinematice preliminare constau în determinarea
puterilor, turaţiilor şi a momentelor de răsucire transmise de arborii
ansamblului mecanic.
Schema cinematică a ansamblului mecanic format din motor
electric, transmisie cu element flexibil şi reductor cu o treaptă, cu roţi
dinţate cilindrice este prezentată în fig. 3.1. Pentru cazurile cu reductor
conic sau melcat calculele vor fi aceleaşi.
Figura 3.1. Ansamblu cu reductor cu o treaptă

Schema cinematică a ansamblului mecanic format din motor
electric, transmisie cu element flexibil şi reductor cu două trepte, cu roţi
dinţate cilindrice este prezentată în fig. 3.2. Pentru cazul cu reductor
conico - cilindric sau melcat - cilindric calculele vor fi aceleaşi.
19
Figura 3.2. Ansamblu cu reductor cu două trepte
Pentru reductorul cu două trepte este necesară repartizarea

raportului de transmitere total, ir pe cele două trepte.
ir  ir1  ir 2
ir10   1,1...1,3 ir
Valoarea obţinută se rotunjeşte la cea mai apropiată valoare din

şirul rapoartelor de transmitere standardizate, (Anexa 1 STAS 6012 – 82),
rezultând valoarea ir1.
i
ir 2 0   r
ir1
Valoarea obţinută se rotunjeşte la cea mai apropiată valoare din

şirul rapoartelor de transmitere standardizate, (Anexa 1 STAS 6012 – 82)
rezultând valoarea ir2.
Raportul de transmitere efectiv devine:
ir ef  ir1  ir 2
Abaterea raportului de transmitere se calculează cu relaţia:
ir ef  ir
  100  3%
ir
Dacă abaterea raportului de transmitere nu se încadrează în

limitele prevăzute, se vor relua calculele pentru o altă valoare a
raportului ir1(0).
20
Tabelul 3.1. Mărimile cinematice aferente arborilor ansamblului

mecanic
Puterea Turaţia Momentul de
arbore
transmisă [kW] [rot/min] răsucire [Nmm]
P
1 P1  P n1  n T1  9550000 1
n1
n1 P2
2 P2  P1  tc n2  T2  9550000
itc n2
n2 P3
3 P3  P2  rd n3  T3  9550000
ir 1 n3
4 (pentru n3 P4
reductor cu P4  P3  rd n4  T4  9550000
ir 2 n4
două trapte)
randamentul transmisiei cu element flexibil: tc = 0,95
randamentul transmisiei prin roţi dinţate: rd = 0,98
3.2. Cauzele ieşirii din uz a angrenajelor

Calculul de rezistenţă a angrenajelor se efectuează cu scopul
determinării dimensiunilor roţilor dinţate, sau a verificării celor existente,
în concordanţă cu solicitările la care ele sunt supuse în diferite regimuri
de funcţionare şi cu caracteristicile de rezistenţă ale materialelor din
care acestea se execută.
Cauzele ieşirii din uz a angrenajelor se pot grupa în două categorii
de bază şi anume:
 ruperea dinţilor;
 distrugerea flancurilor.
Ruperea dinţilor este un mod periculos de deteriorare a roţilor
dinţate şi a angrenajelor în ansamblu, uneori chiar a altor organe de
maşini conexe, ea fiind cauzată de în principal de:
- suprasarcini cu acţiune statică sau prin şoc;
- oboseala materialului dinţilor
Ruperea dinţilor prin suprasarcini se datorează unor supraîncărcări,
de regulă prin şoc, suprafaţa de rupere fiind zgrunţuroasă caracteristică
(fig. 3.3).
Ruperea dinţilor se poate datora şi unor tratamente de călire-
revenire incorecte, când se rup porţiuni din vârfurile acestora.
21
Ruperea dinţilor prin oboseală este

cauzată de solicitarea la încovoiere după un
ciclu pulsator atunci când angrenează o
pereche de roţi dinţate sau alternant simetric
atunci când roata dinţată este intermediară,
angrenând în acelaşi timp cu două roţi
dinţate.
Figura 3.3. Ruperea dinţilor

prin suprasarcini
Încovoierea pulsatorie sau alternantă a dintelui poate conduce
după un număr relativ mare de cicluri la formarea unor fisuri de
oboseală în zona de racordare a dintelui la corpul roţii (fig. 3.4), unde
are loc şi o concentrare puternică de eforturi cauzată de variaţia de
secţiune.
Aceste fisuri se dezvoltă în timp, până la producerea ruperii.
Suprafaţa de rupere este caracteristică ruperii prin oboseală, având o
porţiune netedă cauzată de oboseală şi una zgrunţuroasă cauzată de
ruperea în stadiul final. Ca măsuri de prevenire sau de limitare a acestor
cauze se amintesc: deplasări pozitive de profil, racordarea dintelui la
corpul roţii cu rază mare, adoptarea unor module mari, utilizarea unor
materiale cu rezistenţă ridicată şi a unor tratamente termice care
conduc la mărirea rezistenţei la oboseală.
Figura 3.4. Ruperea dinţilor prin oboseală Figura 3.5.
Distrugerea flancurilor dinţilor este cauzată de următorii factori:

 oboseala superficială a suprafeţei active de contact dintre dinţi;
 griparea;
 uzarea abrazivă;
 deformaţia plastică a flancurilor;
Oboseala superficială reprezintă principala cauză de distrugere a
flancurilor dinţilor, ce costă în desprinderi locale de material de pe
flancuri şi formarea concomitentă a unor adâncituri denumite şi
ciupituri. Cauza formării adânciturilor este oboseala materialului roţii în
22
stratul superficial al flancurilor dinţilor, determinată de mărimea solicitării

de contact şi de numărul de cicluri de solicitare. Prin solicitarea de
contact dintre dinţii conjugaţi, în timpul funcţionării între flancuri iau
naştere forţe de frecare de alunecare, ale căror mărime creşte în
condiţiile unor ungeri defectuoase. Aceste forţe de frecare determină
deformaţii ale stratului superficial în sensul lor de acţiune, care prin
repetarea lor ciclică provoacă apariţia unor fisuri, care cresc în timp şi
ca urmare a presiunii hidrostatice a lubrifiantului presat în ele. După
unirea mai multor fisuri între ele se produc desprinderi de material
(ciupituri). Zona în care apar cele mai multe fisuri este în vecinătatea
cercului de rostogolire, deoarece în această zonă forţa de frecare este
maximă. Mărirea rezistenţei flancurilor la oboseală superficială se poate
obţine prin: deplasări de profil, durificarea flancurilor prin călire
superficială, prin cementare sau nitrurare, respectiv utilizând lubrifianţi
de calitate superioară cu viscozitate ridicată.
Griparea este deteriorare a flancurilor dinţilor, ce constă în
formarea unor adâncituri spre vârful acestora, din cauza unor suduri
locale între flancuri, produse de solicitările de contact şi de cele termice
ridicate din lipsa, sau insuficienţa lubrifiantului, în special la viteze mari.
Uzarea abrazivă apare în angrenajele deschise, care lucrează în
medii impure, prin pătrunderea unor particule abrazive între dinţi.
Deformaţia plastică a dinţilor (fig. 3.5.) se produce în cazul unor
solicitări mari şi a unor durităţi reduse (fără tratament termic sau
termochimic de durificare) ale flancurilor.
3.3. Alegerea materialelor roţilor dinţate

Materialele pentru roţile dinţate sunt recomandate în conformitate
cu standardele în vigoare conform (STAS 12268-84). Materialele pentru
pinion si roata condusă se aleg în funcţie de condiţiile de solicitare şi
funcţionare.
Principalele solicitări (pentru care de altfel se face şi calculul de
rezistenţă) sunt solicitarea de încovoiere la piciorul dintelui şi solicitarea
hertziană la contactul flancurilor. Ca urmare, pentru proiectarea
angrenajelor trebuie cunoscute atât caracteristicile mecanice de uz
general ale materialelor utilizate (limita de rupere, limita de curgere,
duritatea etc.), cât şi valorile rezistenţelor la oboseală pentru solicitările
anterior menţionate (σFlim şi σHlim ), rezistenţe determinate prin încercări
efectuate pe epruvete roţi dinţate şi standuri de încercare specializate.
Recomandări privind alegerea materialelor şi a tratamentelor
termice pentru roţile dinţate cilindrice, conice, melcate sunt prezentate
în tabelul 3.2.
23
Caracteristicile mecanice ale mărcilor de oţel recomandate

pentru fabricarea roţilor dinţate se aleg în conformitate cu Anexa 4.
Tabelul 3.2. Recomandări pentru alegerea materialelor roţilor dinţate
Condiţiile de funcţionare
Oţeluri şi tratamente termice recomandate
ale angrenajului
Oţeluri carbon de uz general, netratate,
Foarte slab solicitate
oţeluri turnate, fonte
Slab solicitate; viteze mici
Oţeluri carbon sau aliate îmbunătăţite la
(v < 6m/s), presiuni
(20 – 25)HRC, oţeluri carbon sau aliat turnat
specifice mici, cu/fără şoc
Oţeluri carbon de cementare, cementate pe
Slab solicitate; viteze mijlocii
adâncimea de 0,6 – 1 mm, şi călite superficial
(v = 6 – 12 m/s), presiuni
la 55 – 60 HRC, sau carbonitrurate pe
specifice mici, cu şoc
adâncimea 0,4 – 0,6 mm şi călite direct
Oţeluri aliate îmbunătăţite global la
Mediu solicitate; viteze mici 45 – 50 HRC, pentru mărirea rezistenţei la
şi mijlocii (v= 4–8 m/s), uzură se aplică cianizarea pe adâncimea de
presiuni specifice mari, fără 0,2 – 0,3 mm, cu călire directă şi revenire
şoc joasă la 55 HRC în strat şi 40 – 50 HRC în miez,
urmată de călire superficială la 52 – 56 HRC
Mediu solicitate; viteze
mijlocii (v = 8 –12 m/s) , Oţeluri carbon şi aliate, îmbunătăţite la
presiuni specifice mari, cu 30 – 35 HRC şi călite superficial la 50–55HRC
şoc
Oţeluri de cementare aliate, cementate pe
Greu solicitate; viteze adâncimea de 1 – 1,5 mm, sau
periferice presiuni specifice carbonitrurate pe adâncimea de
mari, cu şoc 0,6 – 0,8 mm şi călite la 55 – 60 HRC în
suprafaţă şi 20 – 30 HRC în miez
Foarte greu solicitate,
Oţeluri de cementare aliate, cementate pe
viteze mari (v > 12 m/s),
adâncimea mai mare de 1,5 mm, şi călite la
presiuni specifice mari,
58 – 62 HRC în suprafaţă şi 30 – 40 HRC în miez
combinate cu şoc
Oţeluri de cementare aliate, călite ţi revenite
la 58 – 63 HRC, oţeluri carbon şi aliate de
Melci (arbori melcaţi)
îmbunătăţire călite în adâncime şi revenite la
45 – 55 HRC
Fonte cenuşii sau de antifricţiune (v<2 m/s)
Roată melcată (sau numai Bronzuri cu aluminiu, (v < 6 m/s)
coroana) Bronzuri cu staniu sau zinc, (v > 5 m/s)
Bronzuri speciale, (v > 10 m/s)
24
3.4. Ipoteze preliminare de calcul

Pentru proiectarea unui angrenaj este necesar să se cunoască
următoarele date:
- caracteristica de încărcare, numită şi curba de sarcină în cazul
sarcinilor variabile, ce reprezintă dependenţa de timp a mărimii puterii
rezistente P = f(t), sau a unei alte mărimi echivalente, ca momentul
rezistent T = f(t), sau forţa rezistentă, iar în cazul sarcinilor constante,
puterea nominală Pn, respectiv momentul nominal, Tn sau forţa
nominală;
- condiţii cinematice exprimate prin turaţia de intrare n1 şi raportul de
transmitere i;
- cerinţe funcţionale, ca: durabilitate, regim de lucru, precizie
cinematică, nivel de zgomot, condiţii de angrenare (simplă sau
multiplă);
- dimensiuni de gabarit limitative după caz.
Puterea (sarcina) nominală Pn (Tn), este dată în temă, fie ca o
mărime constantă, fie ea se determină din caracteristica de încărcare,
în cazul sarcinilor variabile în timp. În acest ultim caz, pe baza curbei de
sarcină P = f(t) sau T = f(t), şi a histogramei corespunzătoare (fig. 3.6)
Figura 3.6.Curba de sarcină

puterea nominală (momentul nominal) Pn (Tn) se calculează cu relaţia:
n n
 Pi2ti  Ti2ti
i 1 i 1
Pn  n
sau Tn  n
 ti  ti
i 1 i 1
unde: Pi (Ti) şi ti sunt conform fig. 3.6.
25
3.5. Proiectarea angrenajelor cilindrice

Proiectarea angrenajului cilindric se realizează prin parcurgerea
următoarelor etape:
 dimensionarea preliminară a angrenajului, prin care se determină
distanţa dintre axe minimă, şi/sau modulul minim din condiţia de
rezistenţă la oboseală datorată solicitării de contact a flancurilor,
respectiv solicitării de încovoiere la baza dintelui
 calculul geometric al angrenajului
 calculul forţelor din angrenaj
 calculul de rezistenţă (verificare) al angrenajului în cele două condiţii
de solicitare
3.5.1. Dimensionarea preliminară a angrenajului
Dimensionarea preliminară a angrenajului cilindric, din condiţia de

rezistenţă la oboseală datorită solicitării de contact pe flancul dinţilor,
respectiv a încovoierii la baza dinţilor se realizează simplificarea
calculelor propuse de normativele DIN 3990 şi ISO 6336.
Calculul de predimensionare, dar şi cel de verificare al
angrenajului cilindric se realizează prin metoda B, în conformitate cu
normativul ISO 6336 – 5, prin care se specifică că tensiunile admisibile la
solicitarea de contact, respectiv încovoiere au rezultat în urma unor
încercări de rezistenţă asupra unor angrenaje de referinţă, în condiţii de
referinţă.

datorată solicitării de contact a flancurilor dinţilor
În conformitate cu DIN 3990, tensiunea de contact se poate

exprima:
Ft u 1
H  ZH  ZE  Z  Z    KA  KV  KH  KH
d1  b2 u
Făcând înlocuirile pentru:

2T1
Forţa tangenţială Ft : Ft 
d1
Lăţimea pinionului: b  a  a
2a
Diametrul de divizare al pinionului: d1 
u 1
Relaţia tensiunii de contact devine:
26
H  ZH  ZE  Z  Z 
T1 u  13  K
 A  KV  KH  KH
2  a3  a u
respectiv distanţa dintre axe necesară din condiţia de rezistenţă la

oboseală datorată solicitării de contact a flancurilor dinţilor:
2
 
 
Z  Z  Z  Z T
 u  13 0,5 H E  
aH nec  KA  KV  KH  KH  1
 H limb  a  u
 
 SHP 
În care:
u – raportul de transmitere al angrenajului (u = i)
T1 – momentul de torsiune la pinion [Nmm] (conform tabelului 3.1)
a – coeficient de lăţime: a  0,25...0,33
Hlimb – tensiunea limită la oboseală datorită solicitării de contact a
flancurilor: se alege în funcţie de materialul (materialele) roţilor dinţate
(Anexa 4)
SHP – coeficient de siguranţă la oboseală datorată solicitării de contact,
la predimensionare SHP = 1,15
ZH – factorul geometric, la predimensionare: ZH = 1,4...1,8
ZE [MPa1/2] – factor de material (de elasticitate) se determină în funcţie
de modulul de elasticitate (E1, E2) al materialelor roţilor dinţate:
E1  E2
ZE  0,35
E1  E2
sau se alege în conformitate cu Anexa 6
Z – factorul gradului de acoperire, la predimensionare: Z = 1,4...1,8

Z – factor ce depinde de înclinarea danturii ()
Z  cos 
KA - factorul de utilizare, se alege în conformitate cu Anexa 6

K V - factorul dinamic, la predimensionare: K V = 1,15...1,25
K Hβ - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor , la
predimensionare: K Hβ = 1,15...1,25
27
K H  - factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe dinte , la

predimensionare: K H  = 1,15...1,25

datorată încovoierii la baza dinţilor
În conformitate cu DIN 3990, tensiunea de încovoiere se poate

exprima:
Ft  KA  KV  KF  KF
F   Y  Y  YFa  YSa
b  mn

2T1
d1
Lăţimea roţii conduse: b2  a  a
2a
Diametrul de divizare al pinionului: d1 
u 1
2a 2a
Modulul normal: mn  
z1  z 2  z1u  1
Relaţia tensiunii de încovoiere devine:
T1  u  1  z1  KA  KV  KF  KF
2
F   Y  Y  YFa  YSa
2  a3  a
respectiv distanţa dintre axe necesară din condiţia de rezistenţă la

oboseală datorată încovoierii la baza dinţilor:
2 T1  z1  KA  KV  KF  KF
aFnec  u  13  Y  Y  YFa  YSa
3 
2  a  0 lim
SFP
În care:
z1 – numărul de dinţi al pinionului, la predimensionare: z1 = 17
a – coeficient de lăţime: a  0,25...0,33
0lim – tensiunea limită la oboseală datorită solicitării de încovoiere la
baza dinţilor: se alege în funcţie de materialul (materialele) roţilor
dinţate (Anexa 4)
28
SFP – coeficient de siguranţă la oboseală datorată încovoierii la baza

dintelui, SFP = 1,25
KA - factorul de utilizare, s-a adoptat anterior
K V - factorul dinamic, s-a adoptat anterior
K Fβ - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor, la
predimensionare: K Fβ = 1,15
K F  - factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe dinte, la
predimensionare: K F  = 1
Y ε - factorul gradului de acoperire, la predimensionare: Y ε = 1
Y β - factorul înclinării dinţilor, la predimensionare: Y β = 1
Y Fa - factor de formă a dinţilor, la predimensionare Y Fa = 2,5
Y Sa – factorul concentratorului de tensiune la piciorul dintelui, la
predimensionare Y Sa = 2
Valorile coeficienţilor determinate cu aproximare la calculul de
predimensionare, vor fi stabilite cu exactitate la calculul de verificare al
angrenajului, deoarece aceştia depind de dimensiunile geometrice ale
roţilor dinţate.
Distanţa dintre axe obţinută la calculul de predimensionare
anec  maxaHnec, aFnec 
Valoarea obţinută se rotunjeşte conform STAS 6055 – 82, Anexa 2

rezultând distanţa dintre axe aw
3.5.2. Calcul geometric al angrenajelor cilindrice
Principalele dimensiuni geometrice ale roţilor dinţate cilindrice sunt

prezentate în fig. 3.7
29
Figura 3.7. Dimensiunile geometrice ale angrenajului cilindric
În continuare se prezintă relaţiile pentru calculul dimensiunilor

geometrice şi de control, a mărimilor pentru verificarea lipsei subtăierii şi
a interferenţei, a continuităţii angrenării, etc. la angrenajele cilindrice
exterioare executate cu scule tip cremalieră.
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
3.5.3. Forţele din angrenajul cilindric
Dispunerea forţelor din angrenaj cu dinţi înclinaţi este prezentată

în fig. 3.8 şi se calculează după cum urmează:
2T1,2
Forţele tangenţială: Ft 1,2 
dw 1,2
Forţele radiale: Fr 1,2  Ft 1,2  tan w t
Forţele axiale: Fa1,2  Ft 1,2  tan
Ft 1,2
Forţele normale: Fn 1,2 
cos nw cos 
Având în vedere că randamentul

angrenajului 1, se poate considera
că:
Ft 1  Ft 2 ; Fr 1  Fr 2 ; Fa1  Fa 2 ; Fn1  Fn 2 ;
Figura 3.8. Forţele din angrenaj
3.5.4. Calculul de verificare (rezistenţă) al angrenajului
3.5.4.1. Verificarea angrenajului la oboseală datorată solicitării de

contact pe flancuri
Conform paragrafului 3.5.1.1 tensiunea are valoarea
Ft u 1
H  ZH  ZE  Z  Z    KA  KV  KH  KH
d1  b2 u
În care:
Ft - forţa tangenţială (s-a determinat la ¶ 3.5.3)

d1 - diametrul de divizare al pinionului (s-a determinat la ¶ 3.5.2)
b2 – lăţimea roţii dinţate conduse (s-a determinat la ¶ 3.5.2)
ZH – factorul geometric, se determină cu relaţia:
2 cos b
ZH  2
cos t  tan w t
ZE - [MPa1/2] – factor de material, s-a determinat la predimensionare
42
Z – factorul gradului de acoperire, se determină cu relaţia:
4   
Z 
3

1  


Z – factor înclinării dinţilor, s-a determinat la predimensionare

KA - factorul de utilizare, s-a determinat la predimensionare
K V - factorul dinamic, conform Anexei 6
K Hβ - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor , conform
Anexei 6
K H  - factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe dinte, conform
Anexei 6
Calculul la oboseală datorată solicitării de contact a

flancurilor dinţilor constă în verificarea relaţiei:
H  HP
HP – tensiunea admisibilă la solicitarea de contact
H lim
HP 
SH min
S Hmin - factorul de siguranţă la oboseală de contact, SHmin = 1,15
Hlim  Hlimb  ZNT  ZL  ZV  ZR  ZW  ZX

flancurilor (s-a stabilit la predimensionare)
ZNT - Factorul duratei de funcţionare la oboseală superficială, se
determină în funcţie de numărul echivalent de cicluri de
funcţionare, NHE conform Anexei 6
Dh  
NHE   X  3,6  103
2
Dh – durată de funcţionare efectivă
Dh  nr.ani  nr.zile  nr.schimburi  nr.ore / schimb

X – numărul de roţi cu care angrenează roata dinţată calculată
43
ZL – Factorul de influenţa a ungerii la oboseală superficială

41 CZL 
ZL  CZL  2
 80 
1,2  
  50 
unde în domeniul 850 MPa ≤ σHlim ≤ 1200 MPa
H lim
CZL   0,6357
4370
pentru σHlim ≤ 850 MPa: CZL1,2= 0,83;
pentru σHlim ≥ 1200 MPa: CZL1,2=0,91;
la solicitări statice ZL1,2=1,0
se alege uleiul, conform Anexei 12
50 – vâscozitatea la 500 a uleiului folosit, [mm2s-1]

ZV – Factorul de influenţă a vitezei periferice
21 CZV 
ZV  CZV 
32
0,8 
v
Unde: CZV  CZL  0,02
v - viteza periferică [m/s]
d  n
v
60  1000
la solicitări statice: ZV =1,0
ZR – Factorul de influenţă a rugozităţii flancurilor la oboseală superficială
CZR
 3 
ZR   

 RZ100 
Unde:
în domeniul 850 MPa ≤ σHlim ≤ 1200 MPa, CZR  0,32  2 104  Hlim
pentru σHlim <850 MPa, CZR  0,15
pentru σHlim >1200 MPa, CZR  0,08
100 RZ1  RZ2

RZ100  RZ 3 RZ   3Ra1  Ra2 
aw 2
pentru solicitări statice ZR1,2 =1,0

44
ZW – Factorul de influenţă a durităţii flancurilor la oboseala superficială
HB2  130
ZW  1,2 
170
unde HB2 este duritatea roţii mai moi (conduse);
pentru HB2<130: ZW=1,2;

pentru HB2>470: ZW=1,0
ZX - Factorul de influenţă a mărimii dinţilor la oboseala superficială,

conform Anexei 6
Calculele de verificare se efectuează pentru ambele roţi dinţate.
3.5.4.2. Verificarea angrenajului la oboseală datorată încovoierii

la baza dintelui
Ft  KA  KV  KF  KF
F   Y  Y  YFa  YSa
b  mn
Unde:
Lăţimea roţii conduse: (s-a determinat la ¶ 3.5.2)
Modulul normal: mn (m) (s-a determinat la ¶ 3.5.2)
KA - factorul de utilizare, s-a determinat la predimensionare
K V - factorul dinamic, s-a adoptat la calculul de oboseală
datorită solicitării de contact pe flancuri
K Fβ - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor:
 N
KF  KH F
Unde:
K Fβ - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor adoptat la
calculul de oboseală datorită solicitării de contact pe
flancuri
2
b
 
NF  h
2
b b
1  
h h
45
B - este lăţimea danturii iar h înălţimea dintelui (determinate la

¶ 3.5.2); pentru b/h se acceptă min (b 1 /h 1 ; b 2 /h 2 ), iar dacă
(b/h)<3 se acceptă (b/h)=3;
K F  - factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe dinte :
conform Anexei 6
Y ε - factorul gradului de acoperire:
1
Y  0,25  0,75

Y β - factorul înclinării dinţilor:
o
Y  1    Y min Y min  1 0,25  0,75
120
Y Fa , - factor de formă a dinţilor, conform Anexei 6
Y Sa – factorul concentratorului de tensiune la piciorul dintelui,
conform Anexei 6
Calculul la oboseală datorată solicitării de încovoiere la baza
dinţilor constă în verificarea relaţiei:
F  FP
FP – tensiunea admisibilă la încovoiere
F lim
FP 
SF min
S Fmin - factorul de siguranţă la oboseală de încovoiere, SFmin = 1,25
F lim  0 lim  YNT  Y  YR  Yx

baza dinţilor (s-a stabilit la predimensionare)
YNT - Factorul duratei de funcţionare la oboseală prin încovoiere, se
determină în funcţie de numărul echivalent de cicluri de
funcţionare, NFE, conform Anexei 6
unde: NFE  NHE (determinat la calculul de verificare la oboseală
datorată solicitării de contact
Y - Factorul de influenţă a sensibilităţii materialului la concentrator de
tensiune, se determină în funcţie de factorul concentratorului de
tensiune Ysa şi caracteristicile mecanice ale materialului ales,
conform Anexei 6
46
YR - Factorul de influenţă a rugozităţii zonelor de racordare la baza

dinţilor, la oboseală prin încovoiere, se determină în funcţie de
rugozitatea racordării RZ, conform Anexei 6
RZ1  RZ2
unde: RZ   3Ra1  Ra2 
2
YX – Factorul de influenţă a mărimii dinţilor la oboseală prin încovoiere,
conform Anexei 6
Calculele de verificare se efectuează pentru ambele roţi dinţate.
3.6. Proiectarea angrenajelor conice cu dinţi drepţi

3.6.1. Dimensionarea preliminară a angrenajului conic cu dinţi drepţi
Dimensionarea preliminară a angrenajului conic se realizează ca şi

în cazul angrenajului cilindric, din condiţia de rezistenţă la oboseală
datorită solicitării de contact pe flancul dinţilor, respectiv a încovoierii la
baza dinţilor în conformitate cu normativele DIN 3990 şi ISO 6336.
3.6.1.1. Diametrul de divizare median din condiţia de rezistenţă la

oboseală datorată solicitării de contact a flancurilor dinţilor
Tensiunea de contact se poate exprima cu relaţia:
H  Zn  ZHn  ZE

Ft1  KA  KV  KH  KH  u2 1 0,5
b  u  dm1

2T1
dm1
Lăţimea pinionului: b  dm  dm1
(dm – coeficient diametral la angrenaje conice)

Rezultă diametrul de divizare median minim
dm1min 
 
2T1  KA  KV  KH  KH  u2 1
0,5

 
ZHn  ZE  Zn 

2
2
3    ZN  ZL  ZR  ZV  ZW  ZX 
dm  u   H limb 
 SHP 
47
În care:
dm – coeficient diametral la angrenaje conice, se determină conform
tabelului 3.3:
Tabelul 3.3. Valori recomandate pentru coeficientul diametral
Raportul de
1 1,5 2 3 4 5 6 7
transmitere i
dm 0,25 0,32 0,40 0,57 0,74 0,92 1,10 1,27

flancurilor: se alege în funcţie de materialul (materialele) roţilor
dinţate (Anexa 4)
SHP – coeficient de siguranţă, la predimensionare: SHP = 1,15
KA - factorul de utilizare, se alege în conformitate cu Anexa 6
K V - factorul dinamic interior, la predimensionare: K V = 1,15
K Hβ - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor, la
predimensionare: K Hβ = 1,35
K H  - factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe dinte, la
predimensionare: K H  = 1,15...1,25
ZHn – factorul influenţei formei flancurilor, pentru angrenaje cu dinţi
drepţi: ZHn = 2,5
ZE [MPa1/2] – factor de material (de elasticitate) se alege în
conformitate cu Anexa 6
Zn – factorul gradului de acoperire, la predimensionare: Z = 1,4...1,8
ZN - Factorul duratei de funcţionare la oboseală superficială, la
predimensionare ZN = 1
ZL – Factorul de influenţa a ungerii la oboseală superficială, la
predimensionare ZL = 1
ZR – Factorul de influenţă a rugozităţii flancurilor la oboseală superficială,
la predimensionare ZR = 1
ZV – Factorul de influenţă a vitezei periferice, la predimensionare ZV = 1
ZW – Factorul de influenţă a durităţii flancurilor la oboseala superficială,
la predimensionare ZW = 1
ZX - Factorul de influenţă a mărimii dinţilor la oboseala superficială, la
predimensionare ZX = 1
48
3.6.1.2. Modulul median minim din condiţia de rezistenţă la oboseală

datorată încovoierii la baza dinţilor
Tensiunea de încovoiere se poate exprima cu relaţia:
Ft  KA  KV  KF  KF  YFa  YSa  Y

F 
b  mm

2T1
dm1
Lăţimea roţii conduse: b  dm  dm1
Dm1 – diametrul de divizare median determinat la ¶ 3.6.1.1.
Relaţia de calcul a modulului median minim din condiţia de rezistenţă
la oboseală datorată încovoierii la baza dinţilor devine:
2T1  KA  KV  KF  KF  YFa  YSa  Y

mm min 
2  0 lim 
dmdm1
 S   YN  Y  YR  YX
 FP 
În care:
dm – coeficient diametral la angrenaje conice, se determină conform

tabelului 3.3:
baza dinţilor: se alege în funcţie de materialul (materialele) roţilor
dinţate (Anexa 4)
SFP – coeficient de siguranţă, la predimensionare, SFP = 1,25
KA - factorul de utilizare, s-a adoptat anterior
K V - factorul dinamic, s-a adoptat anterior
K Fβ - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor, la
predimensionare: K Fβ = K Hβ
K F  - factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe dinte, la
predimensionare: K F  = K H 
Y Fa - factor de formă a dinţilor, la predimensionare Y Fa = 2,5
Y Sa – factorul concentratorului de tensiune la piciorul dintelui , la
predimensionare Y Sa =1
Y ε - factorul gradului de acoperire, la predimensionare Y ε = 1
49
YN - Factorul duratei de funcţionare la oboseală prin încovoiere, la

predimensionare YN = 1
tensiune, la predimensionare Y = 1
dinţilor la oboseală prin încovoiere, la predimensionare YR = 1
la predimensionare YX = 1
Valoarea obţinută pentru modulul median se rotunjeşte conform

STAS 822 – 82, Anexa 3.
3.6.1.3. Numărul de dinţi al pinionului
Cu valorile diametrului de divizare median şi a modului median

obţinute la predimensionare se determină numărul de dinţi al pinionului
conic:
d
z1  m1
mm
Tabelul 3.4. Numărul minim de dinţi z1 recomandat pentru pinionul conic
Raport de
1 2 3 4 5 6,3
transmitere
z1 18…40 15…30 12…23 10…18 8…14 6…14
Observaţie: se recomandă valorile lui z1 către limita superioară pentru

roţi conice din oţeluri de îmbunătăţire şi către limita inferioară pentru
oţeluri de durificare.
Dacă nu sunt satisfăcute recomandările din tabelul 3.4, se
majorează diametrul de divizare median al pinionului conic dm1 şi se
reface calculul modulului m.
50
3.6.2. Calcul geometric al angrenajelor conice cu dinţi drepţi
Principalele mărimi geometrice specifice roţilor dinţate cu dinţi

drepţi sunt prezentate în fig. 3.9.
Figura 3.9. Mărimile geometrice ale roţilor dinţate conice
51
Simbol Denumire
dm Diametrul de divizare median
df Diametrul de picior
d Diametrul de divizare
da Diametrul de cap
b Lăţimea danturii
Rm Lungimea mediană a generatoarei de divizare
Ri Lungimea interioară a generatoarei de divizare
R Lungimea exterioară a generatoarei de divizare
Rai Lungimea interioară a generatoarei de cap
Ra Lungimea exterioară a generatoarei de cap
Rfi Lungimea interioară a generatoarei de picior
Rf Lungimea exterioară a generatoarei de picior
h Înălţimea (exterioară)a dintelui
hf Înălţimea (exterioară)a piciorului dintelui
ha Înălţimea (exterioară)a capului dintelui
 Semiunghiul conului de divizare
a Semiunghiul conului de cap
f Semiunghiul conului de picior
 Unghiul dintelui
a Unghiul capului dintelui
f Unghiul piciorului dintelui
rn Raza de divizare a roţii cilindrice înlocuitoare (pe
conul frontal exterior)
an Distanţa dintre axe a angrenajului cilindric înlocuitor
(pe conul frontal exterior)

geometrice şi de control, a mărimilor pentru verificarea lipsei subtăierii şi
a interferenţei, a continuităţii angrenării, etc. la angrenajele conice cu
dinţi drepţi.
52
53
54
55
56
57
58
3.6.3. Forţele din angrenaj
Angrenajele conice fiind executate de regulă ca angrenaje zero

sau zero deplasate, conurile de rostogolire sunt identice cu cele de
divizare, forţele care acţionează în aceste angrenaje se vor determina
în secţiunea mediană a danturii. Astfel, la un angrenaj conic cu dinţi
drepţi (fig. 3.10), în punctul de rostogolire C acţionează:
Figura 3.10. Forţele din angrenajul conic cu dinţi drepţi
2T1,2
- forţele tangenţiale la conurile de rostogolire: Ft1,2 
dm1,2
- forţele radiale: Fr1,2  Ft1,2 tan  cos 1,2
- forţele axiale: Fa1,2  Ft1,2 tan  sin 1,2
Ft1,2
- forţele normale: Fn1,2 
cos 
Unde:  - unghiul profilului de referinţă
Considerând randamentul angrenajului   1 şi  = 90o se poate scrie:
Ft1  Ft2 Fr1  Fa2 Fa1  Fr 2 Fn1  Fn2
59
3.6.4. Calculul de verificare (rezistenţă) al angrenajului conic

contact pe flancuri
H  Zn  ZHn  ZE
 
Ft  KA  KV  KH  KH  u2 1
0,5
b  u  dm1
În care:
b - lăţimea danturii (s-a determinat la ¶ 3.6.2)
dm1 – diametrul de divizare median al pinionului conic (s-a determinat la
¶ 3.6.2)
ZHn – factorul influenţei formei flancurilor, pentru angrenaje conice
cu dinţi drepţi: ZHn = 2,5
ZE [MPa1/2] – factor de material (de elasticitate) s-a determinat la
predimensionare
Zn – factorul gradului de acoperire, pentru angrenaje conice cu dinţi
drepţi se determină cu relaţia:
4  
Z 
3
KA - factorul de utilizare, s-a stabilit la predimensionare în
K V - factorul dinamic interior, se determină cu relaţia:
wv  b
Kv  1
KA  Ft
Unde: w v – sarcina specifică pe lăţimea danturii
dm1  dm2
wv    g0  vt m  wv max
2u
 - coeficient, conform tabelului 3.5

g 0 - coeficient, conform tabelului 3.6
60
v tm – viteza periferică a roţii dinţate pe conul de divizare median:
dm1  n1
vt m 
60  1000
w v max – sarcina specifică maximă pe lăţimea danturii, conform

tabelului 3.7 (dacă w v  w vmax , se adoptă w v = w vmax )
Tabelul 3.5. Valorile coeficientului 

Duritatea Tipul dinţilor 
suprafeţei dinţilor
HB1  3500 sau Drepţi, fără modificarea capului 0,006
HB2  3500 Drepţi, cu modificarea capului 0,004
HB1  3500 şi Drepţi, fără modificarea capului 0,014
HB2  3500 Drepţi, cu modificarea capului 0,010
Tabelul 3.6. Valorile coeficientului g0

Modulul Treapta de precizie după criteriul funcţionării line STAS 6460 - 81
mn [mm] 4 5 6 7 8 9
 3,55 17 28 38 47 56 73
3,55…10 22 31 42 53 61 82
 10 - 37 48 64 73 100
Tabelul 3.7. Valorile sarcinii specifice maxime [N/m]

Modulul Treapta de precizie după criteriul funcţionării line STAS 6460 - 81
mn [mm] 4 5 6 7 8 9
 3,55 32 85 160 240 380 700
3,55…10 53 105 194 310 410 880
 10 - 150 250 450 590 1050
K Hβ - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor , conform

Anexei 6
K H  - factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe dinte , se determină
cu relaţia:
1
KH  2
Z
Calculul la oboseală datorată solicitării de contact a

flancurilor dinţilor constă în verificarea relaţiei:
H  HP
61

H lim
HP 
SH min
S Hmin - factorul de siguranţă la oboseală de contact, SHmin = 1,15
Hlim  Hlimb  ZNT  ZL  ZV  ZR  ZW  ZX

flancurilor (s-a stabilit la predimensionare)
ZNT - Factorul duratei de funcţionare la oboseală superficială, se
determină ca şi în cazul angrenajelor cilindrice (vezi ¶ 3.5.4.1)
ZL – Factorul de influenţa a ungerii la oboseală superficială, se
se determină ca şi în cazul angrenajelor cilindrice (vezi ¶ 3.5.4.1), cu
menţiunea că aw = 0,5(dm1 + dm2)
ZV – Factorul de influenţă a vitezei periferice, se determină ca şi în cazul
angrenajelor cilindrice (vezi ¶ 3.5.4.1) cu menţiunea că viteza
periferică va avea valoarea vtm – obţinută la calculul factorului
dinamic Kv
ZW – Factorul de influenţă a durităţii flancurilor la oboseala superficială,
se determină ca şi în cazul angrenajelor cilindrice (vezi ¶ 3.5.4.1)
ZX - Factorul de influenţă a mărimii dinţilor la oboseala superficială, se

încovoiere la baza dinţilor
Conform paragrafului 3.6.1.2 tensiunea are valoarea:
Ft  KA  KV  KF  KF  YFa  YSa  Y

F 
b  mm
Unde:
b - lăţimea danturii (s-a determinat la ¶ 3.6.2)
mm – modulul median (s-a determinat la ¶ 3.6.1.2)
Y Fa - factor de formă a dinţilor, se determină ca şi în cazul
angrenajelor cilindrice (vezi ¶ 3.5.4.2) pentru zn  z / cos 
62
Y Sa – factorul concentratorului de tensiune la piciorul dintelui, se

pentru zn  z / cos 
Y ε - factorul gradului de acoperire, se determină cu relaţia:
1
Y  0,25  0,75

( - gradul de acoperire, vezi ¶ 3.6.2)
KA - factorul de utilizare, s-a stabilit la predimensionare în
K V - factorul dinamic, s-a adoptat anterior (¶ 3.6.4.1)
K Fβ - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor, se determină ca
şi în cazul angrenajelor cilindrice (vezi ¶ 3.5.4.2)
K F  - factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe dinte, se determină
cu relaţia:
1
KF 
Y
Calculul la oboseală datorată solicitării de încovoiere la
baza dinţilor constă în verificarea relaţiei:
F  FP
FP – tensiunea admisibilă la solicitarea de încovoiere
F lim
FP 
SF min
S Fmin - factorul de siguranţă la oboseală de încovoiere, SFmin = 1,25

F lim  0 lim  YNT  Z  ZR  ZX

baza dinţilor, (s-a stabilit la predimensionare)
YNT - Factorul duratei de funcţionare la oboseală prin încovoiere, se
tensiune, se determină ca şi în cazul angrenajelor cilindrice
(vezi ¶ 3.5.4.2)
dinţilor la oboseală prin încovoiere, se determină ca şi în cazul
angrenajelor cilindrice (vezi ¶ 3.5.4.2)
63

se determină ca şi în cazul angrenajelor cilindrice (vezi ¶ 3.5.4.2)
3.7. Proiectarea angrenajelor melcate cilindrice

3.7.1. Dimensionarea preliminară a angrenajelor melcate
cilindrice
Calculul de predimensionare al angrenajelor melcate cilindrice se
realizează prin determinarea următoarelor mărimi:
1. numărul de începuturi (dinţi) ai melcului, z1 – conform tabelului 3.8

Tabelul 3.8. Numărul de începuturi z1 pentru melc la angrenajele
melcate cilindrice
Raportul de transmitere i 8…14 16…28  31,5
Z1 4 2 1
2. numărul de dinţi al roţii melcate: z 2  inti  z1

z
3. raportul de transmitere efectiv: i ef  2
z1
ief  i
4. abaterea relativă a raportului de transmitere:    100  3%
i
5. modulul axial preliminar, m’x în corelaţie cu datele iniţiale, conform
tabelului 3.9
Tabelul 3.9. Modulele la angrenajele melcate cilindrice (STAS 6845 – 82)
Distanţa dintre axe, aw [mm]

Raportul de
40 50 63 80 100 125 160 200 250 315 400 500
transmitere i
m’x [mm]
8;16;31,5 2 2,5 3,15 4 6 6,3 8 10 12,5 16 20 25
9;10;18;20; 1,6 2 2,5 3,15 4 6 6,3 8 10 12,5 16 20
35,5;40
11,2;12,5;22,4; 1,25 1,6 2 2,5 3,15 4 6 6,3 8 10 12,5 16
25;45;50
14;28;56;63;71 1 1,25 1,6 2 2,5 3,15 4 6 6,3 8 10 12,5
80;90 - 1 1,25 1,6 2 2,5 3,15 4 6 6,3 8 10
100 - - 1 1,25 1,6 2 2,5 3,15 4 6 6,3 8
6. coeficientul diametral preliminar al melcului, q’, în corelaţie cu datele

iniţiale, conform tabelului 3.10
64
Tabelul 3.10. Coeficientul diametral q la angrenajele melcate cilindrice

(STAS 6845 – 82)
mx [mm] 1…1,6 2;2,5 3…4 5…6,3 7…10 12…16 20;25
12 10 10 9 9 8 7
q 14 12 11 10 10 9 8
16 14 12 12 11 10 9
Observaţii:
- Se preferă valorile evidenţiate
- Pentru melci cu un dinte şi cu autofrânare statică asigurată se admite
un coeficient diametral q = 18
7. distanţa minimă dintre axe a angrenajului din condiţia de rezistenţă la

oboseală datorată solicitării de contact a flancurilor dinţilor roţii
melcate, aH.
Deoarece melcul se realizează de regulă din oţel şi roata melcată
din fonte sau aliaje neferoase (cu caracteristici mecanice mai mici
decât ale oţelurilor), calculul de rezistenţă al angrenajului melcat
cilindric (predimensionare şi verificare) se va efectua pentru roata
melcată.
Distanţa dintre axe minimă necesară din condiţia de rezistenţă la
oboseală datorată solicitării de contact a flancurilor dinţilor roţii
melcate se determină cu relaţia [7]:
2
 
 
 Z 
H EZ  Z C  Z 
T2  KA  KV  K T  KH
3  HP  z 2 
 z2   q ' 
aH    1   
 q'  4
Unde:
z2 şi q’ s-au adoptat anterior
T2 – momentul de torsiune la roata melcată (conform tabelului 3.1)
KA – factor de utilizare, se alege în conformitate cu Anexa 6
KV – factor dinamic, la predimensionare KV = 1,2
KT – factorul de influenţă a treptei de precizie, se alege în
KH - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor, la
predimensionare considerând încărcările constante: K Hβ = 1
Z H – factorul influenţei formei flancurilor dinţilor, la
predimensionare Z H = 2,5
65
Z E – factorul de material, se alege în conformitate cu Anexa 6

Z C – factorul de influenţă a variaţiei razei de curbură echivalente
în procesul angrenării, la predimensionare Z C = 1
Z  - factorul de influenţă a lungimii minime de contact, a gradului
de acoperire al profilului şi al înclinării dinţilor,
la predimensionare Z  = 1
HP – tensiunea admisibilă la solicitarea prin oboseală de contact a
flancurilor dinţilor, se determină cu relaţia:
H limbZN  ZL  ZR  ZV  ZX
HP 
SHP
Hlimb – tensiunea limită de bază la oboseală datorată solicitării de

contact a flancurilor dinţilor roţii melcate, se alege din Anexa 5,
în funcţie de materialul roţii melcate
ZN – factorul de influenţă a durabilităţii, la predimensionare ZN = 1
ZL – Factorul de influenţa a ungerii la oboseală superficială, la
predimensionare ZL = 1
la predimensionare ZR = 1
ZV – Factorul de influenţă a vitezei periferice, la predimensionare ZV = 1
ZX - Factorul de influenţă a mărimii dinţilor la oboseala superficială, la
predimensionare ZX = 1
SHP – coeficient de siguranţă, la predimensionare SHP = 1,5
Valoarea distanţei dintre axe aH astfel obţinută se rotunjeşte la o

valoare tipizată, conform Anexei 2, rezultând valoarea aw.
8. modulul axial minim necesar din condiţia de rezistenţă la oboseală

datorată încovoierii la baza dinţilor roţii melcate, mmin.
Modulul axial minim necesar din condiţia de rezistenţă la oboseală

datorată încovoierii la baza dintelui se determină cu relaţia [7]
2T2  KA  KV  K T  KF  YF  Y  Y
mmin  3
z 2  q'FP
z2 şi q’ s-au adoptat anterior

T2 – momentul de torsiune la roata melcată (conform tabelului 3.1)
KA – factor de utilizare, s-a adoptat anterior
66
KV – factor dinamic, s-a adoptat anterior

KT – factorul de influenţă a treptei de precizie, s-a adoptat anterior
KF - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor, la
predimensionare considerând încărcările constante: K Fβ = 1
Y F – factorul de formă al dinţilor roţii melcate,
la predimensionare Y F = 2
Y  - factorul de influenţă a înclinării dinţilor,
la predimensionare Y  = 1
Y  - factorul de influenţă a lungimii minime de contact şi a
gradului de acoperire al profilului, la predimensionare Y  = 1
FP – tensiunea admisibilă la solicitarea prin oboseală de încovoiere la
piciorul dinţilor roţii melcate, se determină cu relaţia:
F limb  YN  YR  YX
HP 
SFP
Flimb – (0limb sau -1limb) tensiunea limită de bază la oboseală datorată

solicitării de încovoiere la baza dinţilor roţii melcate, se alege din
Anexa 5, în funcţie de materialul roţii melcate
SFP – coeficient de siguranţă, la predimensionare SFP = 1,9
YN - Factorul de influenţă a durabilităţii, la predimensionare YN = 1
dinţilor roţii melcate, la predimensionare YR = 1
YX – Factorul de influenţă a mărimii dinţilor roţii melcate,
la predimensionare YX = 1
Valoarea obţinută pentru modulul minim axial se rotunjeşte la o

valoare tipizată, conform tabelului 3.9, rezultând valoarea mx.
9. Verificarea corelaţiei dintre modulul axial mx adoptat mai sus şi

coeficientul diametral q’ conform STAS 6845 – 82 (tabelele 3.9, 3.10).
Dacă cele două mărimi nu sunt corelate se adoptă alte valori

pentru q’ (recomandabil mai mic) şi aw (valoare standardizată) şi se
reiau calculele
10. coeficientul diametral q = q’, dacă sunt respectate condiţiile

anterioare
67
3.7.2. Calcul geometric al angrenajelor melcate cilindrice

Principalele mărimi geometrice specifice roţilor dinţate cu dinţi
drepţi sunt prezentate în fig. 311.
Figura 3.11. Dimensiunile geometrice ale angrenajului melcat cilindric

geometrice, a mărimilor pentru verificarea lipsei subtăierii şi a ascuţirii
dinţilor, a continuităţii angrenării, etc. la angrenajele melcate cilindrice.
Tabelul 3.11. Lungimea minimă recomandată pentru melcii cilindrici
(STAS 13023 – 91)
Coeficientul de Numărul de începuturi z1 ai melcului
deplasare a profilului 1;2 3;4
dinţilor roţii melcate x Lmin [mm]
-1 (10,5 + z1)mx (10,5 + z1)mx
-0,50 (8 + 0,06z2)mx (9,5 + 0,09z2)mx
0 (11 + 0,06z2)mx (12,5 + 0,09z2)mx
0,50 (11 + 0,1z2)mx (12,5 + 0,1z2)mx
1 (10,5 + 0,1z2)mx (13 + 0,1z2)mx
- La valori intermediare ale coeficientului x, valoarea Lmin se determină prin
interpolare liniară
- la melcii rectificaţi sau prelucraţi prin frezare, lungimile din tabel se
majorează după cum urmează: cu 25 mm, pentru mx  10 mm; cu 35…40 mm,
pentru mx = 10… 16 mm; cu 50 mm, pentru mx  16 mm
68
69
70
71
72
Tabelul 3.12. Lăţimea coroanei dinţate a roţii melcate

Numărul de începuturi z1 ai melcului
1;2 3;4
b2 [mm]
0,75da1 0,67da1
Tabelul 3.13. Dimensiuni constructive ale coroanei dinţate a roţii

melcate
Numărul de începuturi z1 ai melcului
1 2 3 4
Diametrul exterior de2 [mm]
da2 + 2mx da2 + 1,5mx da2 + mx
Lăţimea de calcul bc [mm]
bc  da1  da1
da1  0,75 da1  0,67
3.7.3. Forţele din angrenajele melcate cilindrice
La un angrenaj melcat cilindric pe cercurile de rostogolire

acţionează următoarele forţe (fig. 3.12):
Figura 3.12. Forţele care acţionează într-un angrenaj melcat
2T1,2
- forţele tangenţiale la cercurile de rostogolire: Ft1,2 
dw1,2
Ft2 cos  tann

- forţele radiale: Fr1  Fr 2 
cos w  
73
  
Unde:   arctan  reprezintă unghiul de frecare
 cos n
 - coeficientul de frecare dintre flancurile dinţilor în contact
Ft2 cos 
- forţele normale: Fn1  Fn2 
cos n  cos w  
- forţele axiale: Fa1,2  Ft2,1
În cazul în care unghiul de frecare   30 forţele din angrenajul

melcat cilindric se pot exprima cu destulă aproximaţie, după cum
urmează:
Ft2 tann Ft2

Ft1  Ft2 tan w ; Fr1  Fr 2  ; Fn1  Fn2 
cos  w cos n  cos  w
3.7.4. Calculul de rezistenţă al angrenajelor melcate cilindrice

contact pe flancuri
Tensiunea datorată solicitării de contact a flancurilor dinţilor roţii

melcate are valoarea [7]:
ZH  ZE  ZC  Z 2  T2  KA  KV  K T  KH
H 
d2 d1
În care:
T2 – momentul de răsucire la roata melcată, conform tabelului 3.1
Z H – factorul influenţei formei flancurilor dinţilor,se determină cu

relaţia [7]:
4 cos  W
ZH 
sin 2n
Z E – factorul de material, s-a determinat la predimensionare

Z C – factorul de influenţă a variaţiei razei de curbură echivalente
în procesul angrenării, se determină cu relaţia[7]:
ZC  0,6  0,01 x  0,005  z1  0,014z 2  0,00q
74
Z  - factorul de influenţă a lungimii minime de contact, a gradului

de acoperire al profilului şi al înclinării dinţilor, se determină cu
relaţia[7]:
180 cos 
Z 
      
 - coeficient care ţine seama de variaţia lungimii de contact a

flancurilor dinţilor, se consideră  = 0,75
KA – factor de utilizare, s-a determinat la predimensionare
KV – factor dinamic, se stabileşte în funcţie de viteza relativă de
alunecare dintre flancurile melcului şi a roţii melcate şi treapta de
precizie, în conformitate cu Anexa 6
KT – factorul de influenţă a treptei de precizie, s-a determinat la
predimensionare
KH - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor, se determină cu
relaţia [7]:
- pentru încărcări constante: KH  1
- pentru încărcări variabile:

3
z   T 
KH  1  2   1 m2 
    T2 
T m2 – momentul de răsucire mediu pe roata melcată (vezi ¶ 3.4)

T2 - momentul de răsucire maxim pe roata melcată, conform
tabelului 3.1
 - coeficient de deformaţie a melcului, conform tabelului 3.14
Tabelul 3.14. Coeficientul de deformaţie a melcului, 

Coeficientul diametral al melcului, q
z1 7,5 8 9 10 11,2 12,5 13 14 16
Coeficientul de deformaţie, 
1 63 72 89 108 127 157 163 179 194
2 50 57 71 86 102 125 134 149 163
3 46 51 61 76 89 109 118 131 144
4 42 47 58 70 82 100 108 120 131
Calculul de rezistenţă la oboseală datorată solicitării de

contact a flancurilor dinţilor constă în verificarea relaţiei:
H  HP
75

H limbZN  ZL  ZR  ZV  ZX
HP 
SHP
S HP - factorul de siguranţă la oboseală de contact, [7]:
SHP = 1,5 pentru aliaje cupru - staniu
SHP = 1,3 pentru aliaje cupru - staniu - plumb - zinc
SHP = 1,25 pentru aliaje cupru – aluminiu
SHP = 1,15 pentru fonte
Hlimb – tensiunea limită de bază la oboseală datorată solicitării de
contact a flancurilor dinţilor roţii melcate, s-a adoptat la
predimensionare
ZN – factorul de influenţă a durabilităţii, se determină cu relaţia[7]:
NHB
ZN  mH
NHE
- NHE – numărul efectiv de cicluri de solicitare
Dh  
NHE   3,6 103
2
Dh – durată de funcţionare efectivă
Dh  nr.ani  nr.zile  nr.schimburi  nr.ore / schimb

- NHB – numărul de cicluri de bază
NHB = 107 cicluri pentru aliaje de cupru
NHB = 5107 cicluri pentru fonte
- mH – exponentul curbei la oboseala de contact
mH = 8, pentru 104  NHE  NHB, pentru aliaje de cupru şi fonte
mH = 10, pentru NHE  NHB, pentru aliaje de cupru
mH = 12, pentru NHE  NHB, pentru fonte
ZL – Factorul de influenţa a ungerii la oboseală superficială, ZL = 1…1,1
se determină în conformitate cu Anexa 6
ZV – Factorul de influenţă a vitezei periferice, se determină în funcţie de
viteza de alunecare relativă dintre flancurile dinţilor melcului şi a roţii
melcate, respectiv a vitezelor periferice, cu relaţia[7]:
ZV  ZV1  ZV2
76
1 0,75  v al 1 0,35  v 2
ZV1  ; ZV 2 
1 v al 1 v 2
ZX - Factorul de influenţă a mărimii dinţilor la oboseala superficială, ZX = 1

încovoiere la baza dinţilor roţii melcate
Tensiunea datorată solicitării de încovoiere la baza dinţilor roţii

melcate are valoarea [7]:
2T2  KA  KV  K T  KF  YF  Y  Y
F 
z 2  q  m3x
În care:
T2 – momentul de răsucire la roata melcată, conform tabelului 3.1
z2 – numărul de dinţi al roţii melcate, s-a determinat la
predimensionarea angrenajului (vezi ¶ 3.7.1)
q – coeficientul diametral al melcului, s-a determinat la
predimensionarea angrenajului (vezi ¶ 3.7.1)
mx – modulul axial, s-a determinat la predimensionarea
angrenajului (vezi ¶ 3.7.1)
KA – factor de utilizare, s-a adoptat la predimensionare
KV – factor dinamic, s-a adoptat la calculul de verificare din condiţia de
rezistenţă la oboseală, datorată solicitării de contact pe flancul
dinţilor roţii melcate
KT – factorul de influenţă a treptei de precizie, s-a adoptat la
predimensionare
KF - factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor, KF = KH
Y F – factorul de formă al dinţilor roţii melcate, se determină cu
relaţia [7]:
YF  16  k  zn02,14 x  10
0,72
Unde:
z2
z n2 – numărul echivalent de dinţi al roţii melcate: zn2 
cos 3  w
( w – unghiul de înclinare al dinţilor melcului pe cercul de divizare)
x – coeficientul deplasărilor de profil
k – coeficient:
k = 1 - dacă x  -0,5 sau x  -0,5 şi z n2  100
k  1 0,002100  zn2 2x  1 - dacă x  -0,5 şi z n2  100
77
Y  - factorul de influenţă a înclinării dinţilor, se determină cu

relaţia:
1
Y 
cos  w
Y  - factorul de influenţă a lungimii minime de contact şi a
gradului de acoperire al profilului, se determină cu relaţia:
180
Y 
      
 - coeficient care ţine seama de variaţia lungimii de contact a

flancurilor dinţilor, se consideră  = 0,75
Calculul de rezistenţă la oboseală datorată încovoierii la

baza dinţilor roţii melcate constă în verificarea relaţiei:
F  FP
FP – tensiunea admisibilă la solicitarea prin oboseală de încovoiere la
piciorul dinţilor roţii melcate, se determină cu relaţia:
F limb  YN  YR  YX
FP 
SFP
Flimb – s-a adoptat la predimensionare

SFP – coeficient de siguranţă [7]
SFP = (1,1…1,3)1,5, pentru aliaje cupru - staniu
SFP = (1,1…1,3)1,3, pentru aliaje cupru - staniu - plumb - zinc
SFP = (1,1…1,3)1,25, pentru aliaje cupru – aluminiu
SFP = (1,1…1,3)1,15, pentru fonte
OBSERVAŢIE: Se aleg valorile minime pentru coeficientul de siguranţă în
cazul angrenajelor ieftine şi când ruperea dinţilor nu provoacă avarii
sau accidente.
YN - Factorul de influenţă a durabilităţii, se determină cu relaţia[7]:
NFB
YN  mF
NFE
- NHE – numărul efectiv de cicluri de solicitare, NFE = NHE (vezi ¶ 3.7.4.1)

- NFB – numărul de cicluri de bază
NHB = 107 cicluri pentru aliaje de cupru
NHB = 3106 cicluri pentru fonte
78
mF – exponentul curbei la oboseala de încovoiere

mF = 9, pentru 104  NFE  NFB, pentru aliaje de cupru şi fonte
mH = 20, pentru NFE  NFB, pentru aliaje de cupru
mH = 10, pentru NFE  NFB, pentru fonte
dinţilor roţii melcate, se determină în conformitate cu Anexa 6
YX – Factorul de influenţă a mărimii dinţilor roţii melcate, YX = 1
3.8. Precizia angrenajelor

Pentru angrenaje s-au stabilit 12 trepte de precizie, notate în
ordinea descrescătoare 1,2….12. Pentru treptele de precizie 1 – 2 la
angrenajele cilindrice, respectiv 1 – 3 la angrenajele conice şi hipoide
nu sunt stabilite toleranţe şi abateri limită.
Treapta de precizie a unui angrenaj se adoptă în corelaţie cu:
- condiţiile de funcţionare impuse (putere transmisă, turaţie) şi domeniul
de utilizare în interdependenţă cu sarcinile dinamice din angrenaj;
- tehnologia de execuţie a danturii.
În continuare se prezintă câteva recomandări privind alegerea
treptelor de precizie pentru angrenaje.
Tabelul 3.15. Recomandări privind alegerea treptelor de precizie ale

angrenajelor în corelaţie cu domeniul de utilizare [7]
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Roţi dinţate pentru construcţia de maşini
Turbine
Automobile
Vapoare
Maşini textile
Industria chimică
Industria poligrafică
Construcţia de aparate
Material rulant (pasageri, marfă)
Maşini de ridicat şi transportat
Reductoare de uz general
Maşini de calcul şi birou
Maşini unelte
Aparate de măsură
Roţi etalon
79

angrenajelor şi a rugozităţii flancurilor în corelaţie cu condiţiile de
funcţionare, domeniul de utilizare şi viteza periferică [7]
Viteza
Treapta periferică, m/s
Ra , Domeniul de utilizare
de Dinţi
m Condiţii de funcţionare Dinţi
precizie înclinaţi
drepţi
sau curbi
Angrenaje cu o corelare extrem de
precisă a unghiurilor de rotire
Angrenaje cu viteze periferice extrem de
ridicate şi funcţionare extrem de
3  0,4 silenţioasă  40  75
Angrenaje pentru mecanisme extrem de
precise, transmisii extrem de rapide
Roţi dinţate de măsură pentru controlul
angrenajelor din treptele de precizie 5 - 6
Angrenaje pentru mecanisme de divizare
extrem de precise
Angrenaje cu viteze periferice extrem de
ridicate şi funcţionare extrem de
4  0,4 silenţioasă  35  70
Angrenaje pentru mecanisme extrem de
precise, transmisii extrem de rapide
angrenajelor din treptele de precizie 7
precise
Angrenaje cu viteze periferice ridicate şi
funcţionare silenţioasă
5  0,4  20  40
Angrenaje pentru mecanisme precise,
transmisii rapide
angrenajelor din treptele de precizie 8 şi 9
Angrenaje importante din industria aero –
nautică şi auto
6  0,8  15  30
Angrenaje cu viteze periferice ridicate şi
funcţionare lină, fără zgomot cu
randament ridicat
80
Viteza
Treapta periferică, m/s
Ra , Domeniul de utilizare
de Dinţi
m Condiţii de funcţionare Dinţi
precizie înclinaţi
drepţi
sau curbi
Angrenaje cu viteze periferice ridicate, dar
transmit puteri reduse
Angrenaje cu viteze periferice reduse, dar
transmit puteri mari
7  0,8  10  15
Roţi dinţate pentru mecanismele de avans
ale maşinilor unelte
Angrenaje cu viteze periferice ridicate din
industria aeronautică şi auto
Angrenaje din construcţia de maşini
pentru care nu se cere o precizie
deosebită: roţi dinţate pentru maşini unelte
8 3,2-6,3 care nu intră în componenţa lanţurilor de 6  10
divizare, angrenaje pentru instalaţii de
ridicat, angrenaje pentru reductoare de uz
general
Angrenaje cu condiţii de funcţionare sub
cele normale
9 6,3-12,5 Angrenaje nesolicitate şi 2 4
supradimensionate din condiţii
constructive
Roţi dinţate turnate, forjate, matriţate sau
10 - 12 - - -
prelucrate necorespunzător
Tabelul 3.17. Corelaţia între rugozitatea flancurilor dinţilor şi cu

procedeele tehnologice de execuţie finale ale angrenajelor [7]
Procedeul tehnologic de Rugozitatea flancurilor

execuţie final Ra, m
Rectificare şi lepuire 0,05…0,16
Rectificare îngrijită 0,2…0,4
Rectificare grosolană 0,4…0,8
Frezare şi şeveruire 0,1…0,32
Frezare îngrijită 0,4…1
Frezare grosolană 1,6…3,2
Matriţare, ştanţare, rulare 3,2…32
turnare 12,5…100
81

angrenajelor în corelaţie cu procedeele tehnologice de execuţie finale
ale angrenajelor [7]
Procedeul tehnologic de execuţie Treapta de precizie

final 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Rectificare x + + +
Şeveruire x + + +
Mortezare, rabotare, frezare x + + + +
Freză de înaltă
x + +
precizie
Frezare cu Freză de precizie
x + +
freză melc medie
Freză de precizie
x + +
redusă
Frezare şi călire ulterioară x + + +
Ştanţare, presare, frezare prin
x + + +
copiere, injectare
Turnare x + +
Observaţie:
x – condiţii speciale de prelucrare
+ - condiţii normale de prelucrare

angrenajelor în corelaţie cu viteza periferică [7]
Viteza periferică m/s 0…1 1…2 2…5 5…10 10…20
Treapta de Dinţi drepţi 11-12 9-10 7-8 5-6 -

precizie
Dinţi - 11-12 9-10 7-8 5-6
înclinaţi
82
4
Proiectarea arborilor
4.1. Consideraţii generale

Arborii sunt organe de maşini care efectuează mişcare de rotaţie,
sau oscilaţie, fiind destinate transmiterii unor momente de răsucire între
organele cu care se asamblează şi pe care le susţin (roţi dinţate,
cuplaje, etc.).
În general un arbore este format din mai multe părţi componente
(fig. 4.1), fiecare din acestea având un rol bine determinat.
2 5
3 4
6
7 1
Figura 4.1. Elementele unui arbore

1- corpul arborelui, 2,3- zone de calare, 4,5- fusuri, 6, 7 – canale de pană
Solicitarea de bază a arborilor este cea de răsucire, care este
însoţită şi de încovoiere, cauzată de forţele şi de momentele cu care
organele susţinute acţionează asupra lor (greutatea proprie, forţe din
angrenaje, etc.).
În cazul arborilor care funcţionează la viteze de rotaţie (turaţie)
relativ ridicate, solicitarea de încovoiere are loc după un ciclu alternant
simetric chiar la valori constante ale sarcinilor. Solicitarea de răsucire
83
are loc fie la valori relativ constante ale momentelor, fie după un ciclu
de regulă pulsator pozitiv. În asemenea situaţii criteriul hotărâtor de
rezistenţă este rezistenţa la oboseală sub acţiunea tensiunilor (eforturilor
unitare) variabile.
În cazul arborilor având turaţii reduse, supuşi la suprasarcini
frecvente, criteriul hotărâtor de rezistenţă este rezistenţa la suprasarcini.
4.1.1. Materiale tehnologie
Arborii se execută din oţeluri şi din fonte de înaltă rezistenţă.

Oţelurile frecvent utilizate sunt: oţeluri carbon obişnuite OL42, OL50,
OL60; oţeluri carbon de calitate OLC25, OLC35, OLC45; oţeluri aliate cu
crom, nichel, molibden, etc.
Fontele utilizate sunt cele de înaltă rezistenţă, care posedă o
capacitate ridicată de amortizare a şocurilor şi a vibraţiilor, au
sensibilitate mai redusă la efectul de concentrare a eforturilor unitare şi
au cost mai redus decât oţelurile.
Arborii şi osiile se obţin în stare de semifabricat prin laminare sau
forjare, prin matriţare (în cazul dimensiunilor mai mici, şi serie de
fabricaţie mare), şi uneori prin turnare. Forma şi dimensiunile finite la
precizia cerută se obţin prin aşchiere, respectiv prin strunjire, sau strunjire
urmată de rectificare. Suprafeţele de rezemare (fusuri) şi cele pe care
se montează piesele susţinute se prelucrează prin rectificare sau alte
metode ce asigură un grad înalt de finisare. Pentru mărirea rezistenţei la
uzură şi la oboseală arborii şi osiile se tratează termic (călire - revenire),
termochimic sau mecanic (rulare cu role, jet de alice), după caz.
4.1.2. Etapele proiectării arborilor
Având în vedere importanţa arborilor în structura unei maşini, se

impune un calcul complex al acestora. Succesiunea etapelor de
proiectare este următoarea:
 predimensionarea arborilor, pe baza unui calcul la răsucire, fie din

condiţia de rezistenţă, fie din condiţia de rigiditate (deformaţii);
 stabilirea formei constructive al arborilor;
 calculul arborilor la solicitarea compusă de încovoiere cu răsucire;
 verificarea arborilor la oboseală;
 verificarea arborilor la deformaţii de încovoiere şi de răsucire;
 verificarea arborilor la vibraţii.
84
4.2. Calculul de predimensionare a arborilor

Deoarece în această etapă a proiectării arborilor nu se cunosc
elementele necesare calculului la solicitarea compusă de răsucire şi
încovoiere, se va efectua un calcul de predimensionare din condiţia de
rezistenţă la răsucire, respectiv din condiţia de rigiditate (dacă este
necesar, de ex. la arborii cutiilor de viteze la autovehicule rutiere).
Predimensionarea din condiţia de rezistenţă la răsucire

Mărimi calculate Simb. U.M.
P
Momentul de Mr  9550000 
Mr Nmm n
răsucire transmis
P - puterea transmisă; n - turaţia
M 16  Mr
Tensiunea la răsucire r MPa r  r   a
Wp   d3
Modulul de rezistenţă d3
WP mm3 Wp 
polar 16
16  Mr
dnec1  3
Diametrul necesar dnec1 mm   a
a – conform Tab. 4.1
Predimensionarea din condiţia de rigiditate la răsucire
P
Momentul de Mr  9550000 
Mr Nmm n
răsucire transmis
P - puterea transmisă; n - turaţia
Mr 32  Mr
Deformaţia la    a
 rad G  Ip G    d4
răsucire
G = 8,4104 MPa
Momentul de inerţie d4
Ip mm4 Ip 
polar 32
32  Mr
dnec 2  4
Diametrul necesar dnec2 mm   G  a
a = (0,25…0,5)0/m
Deoarece modulul de elasticitate G are valori foarte apropiate

pentru diferite mărci de oţel, nu se recomandă utilizarea oţelurilor de
calitate superioară (care sunt mai scumpe), atunci când trebuie
satisfăcută condiţia de rigiditate.
În final se adoptă una din valorile dnec1 sau dnec2 care satisfac
condiţiile de rezistenţă şi/sau deformaţie cerute.
85
Tabelul 4.1. Rezistenţe admisibile la răsucire

pentru calcule de predimensionare [2]
(valori în MPa)
Oţel Oţel aliat

Materialul Fontă Oţel carbon
turnat cu Ni
Rezist. la
120…240 400…600 350…500 500…700 500…600
rupere r
Rezist. Cazul I 27…60 48…95 60…120 90…144 90…144
adm. la Cazul II 18…37 32…64 40…80 60…96 64…96
răsuc. a Cazul III 9…18 16…32 20…40 30…48 32…48
Cazul I – solicitare statică
Cazul II – solicitare pulsatoare
Cazul III – solicitare alternant simetrică
4.3. Stabilirea formei constructive a arborilor

Stabilirea formei constructive a arborilor se efectuează în
conformitate cu cerinţele impuse de îndeplinirea rolului lor funcţional,
de organele susţinute şi de modul de fixare ale acestora, ţinându-se
seama şi de alţi factori privind: execuţia, montajul, economia de metal,
costurile de execuţie, norme şi standarde, precum şi de exploatarea lor.
Forma arborilor are o influenţă hotărâtoare asupra rezistenţei acestora
la oboseală, prin coeficientul efectiv de concentrare K  .
În general, în ce priveşte forma, se preferă ca arborele să fie
realizat ca un solid de egală rezistenţă, teoretic un paraboloid sau
apropiat de acesta, aşa cum se prezintă în fig. 4.2 realizată prin
tronsoane cilindrice sau conice.
profil real adoptat profil teoretic paraboloid
Figura 4.2. Arbore sub formă de solid de egală rezistenţă la încovoiere

În acest caz se preferă racordări între treptele de diametre, cu
raze cât mai mari pentru a scădea efectul de concentrare a tensiunilor,
sau prin adoptarea unor soluţii care au efecte similare (fig. 4.3).
86
Figura 4.3. Arbore cu racordări între tronsoane

Pe un arbore se pot distinge următoarele elemente standardizate
(fig. 4.3)
Capăt de arbore Anexa 13
Găuri de centrare Anexa 14
Racordări şi degajări Anexa 15
Canale de pană Anexa 45, 46
Dimensiunile arborilor (fig. 4.4), respectiv diametrele şi lungimile

tronsoanelor se stabilesc constructiv, urmând să fie definitivate în urma
efectuării calculului de dimensionare/verificare din condiţia rezistenţă la
solicitarea compusă de răsucire şi încovoiere.
Figura 4.4. Dimensiuni constructive pentru un arbore

Dimensiunile constructive ale arborelui se stabilesc după cum urmează:
Tronsonul 1 – capăt de arbore
d1 = dnec (obţinut la predimensionare, vezi ¶ 4.2) rotunjit la o valoare
superioară în conformitate cu Anexa 13 (capete de arbore)
87
l1 – se determină ca sumă a lăţimii elementului rotitor (roată de curea,

lanţ, semicuplaj), a distanţei de la elementul rotitor la capacul lagărului
carcasei (15…20 mm), şi a lăţimii capacului lagărului (în funcţie de
elementul de etanşare)
Tronsonul 2, 6 – fus (se montează rulmenţii)
d2 = d6* =d1 + 5…10 mm, se rotunjeşte la valoarea diametrului interior al
rulmentului (multiplu de 5, pentru d2 = 20…495 mm)
l2 = l6* = B (lăţimea rulmentului) + lăţimea elementului de fixare axială,
dacă aceste elemente nu sunt alese, la dimensionarea constructivă se
adoptă: l2 = 0,6…0,7 d1
*la anumite variante constructive dimensiunile d6 şi l6 pot diferi de d2 şi l2,
ele determinându-se în mod similar
Tronsonul 3,5 – tronson intermediar (fără rol funcţional)
d3 = d5* = d2 + 5…10 mm
l3 = l5* = 15…25 mm
*la anumite variante constructive dimensiunile d5 şi l5 pot diferi de d5 şi l5,
ele determinându-se în mod similar
Tronsonul 4 – se montează roata dinţată
d4 – d3 + 5…10 mm, sau mai mare decât diametrul de picior al roţii
dinţate susţinute
l4 = b (lăţimea roţii dinţate susţinute)
În fig. 4.5 se prezintă câteva exemple de forme constructive ale

arborilor.
arbore – pinion cilindric
88
arbore – pinion conic
arbore melcat
arbore intrare/ieşire
arbore intermediar
Figura 4.5. Forme constructive de arbori din componenţa reductoarelor
89
4.4. Calculul arborilor la solicitarea compusă de

răsucire şi încovoiere
Calculul arborilor la solicitarea compusă de răsucire şi încovoiere
este un calcul fie de dimensionare, prin care se determină diametrele
tronsoanelor arborilor, fie unul de verificare, prin care se validează sau
se reconsideră diametrele tronsoanelor obţinute la stabilirea formei
constructive a arborelui. Totodată se pot „ajusta” şi lungimile
tronsoanelor arborilor.
Calculul arborilor la solicitarea compusă se efectuează
parcurgând următoarele etape:
- poziţionarea punctelor de aplicaţie a forţelor din angrenare, ca o
singură forţă concentrată (a), sau două forţe concentrate (b), conform
fig. 4.6.
Dacă forţele acţionează în plane diferite (cazul forţelor din
angrenare), ele se descompun după două direcţii perpendiculare, plan
orizontal (H) şi plan vertical (V).
- poziţionarea reazemelor din lagărele cu rulmenţi (fig. 4.7). În cazul
rulmenţilor radial axiali, cota „a”, de dispunere a reazemului, este în
conformitate cu Anexele 21, 22, 23 (rulmenţi radiali axiali cu bile, role
tronconice, etc).
Figura 4.6. Schematizarea încărcării arborilor
90
Figura 4.7. Schematizarea rezemării arborilor

- stabilirea schemei de încărcare, cu reducerea forţelor la axa arborelui,
conform fig. 4.8 (arborii unui angrenaj cilindric), fig. 4.9 (arborii unui
angrenaj conic), fig. 4.10 (arborii unui angrenaj melcat), respectiv fig.
4.11 (arborii unei transmisii cilindrice în două trepte). Forţele F r, F*a, F**t
sunt cele din angrenare, calculate în capitolul 3, iar Mr = T (conform
notaţiilor din cap. 3). Sensurile reacţiunilor reprezentate sunt orientative,
acestea se definitivează în urma calculelor (negativ sau pozitiv)
* În cazul angrenajelor cu dinţi drepţi, forţele axiale, respectiv

momentele încovoietoare concentrate sunt nule (Fa =0, Mi = 0)
d(m,w)
Mi  Fa
2
** Sensurile forţelor tangenţiale se stabilesc după cum urmează:
- la arborele conducător în sens opus celui de rotaţie al acestuia
- la arborele condus în sensul de rotaţie al acestuia
Figura 4.8. Schema de încărcare a arborilor unui angrenaj cilindric
91
Figura 4.9. Schema de încărcare a arborilor unui angrenaj conic
Figura 4.10. Schema de încărcare a arborilor unui angrenaj melcat
Figura 4.11. Schema de încărcare a arborilor unei transmisii cilindrice în

două trepte
92
- se calculează reacţiunile din reazeme, în plan orizontal şi în plan

vertical HA, VAV, VBV,VAH, VBH ;
- se calculează şi se trasează diagramele momentelor încovoietoare
de-a lungul arborelui, atât în plan orizontal MiH cât şi în plan vertical MiV;
- se calculează şi se trasează diagrama momentului încovoietor
rezultant, Mi:
2 2
Mi  MiH  MiV
- se trasează diagrama momentului de răsucire;

- se calculează şi se trasează diagrama momentului echivalent, Mech,
utilizând teoria efortului unitar tangenţial maxim, pentru fiecare secţiune
caracteristică i:

Mech,i  Mi2,i    Mr i 
2
unde:  este un coeficient ce ţine seama de modul de variaţie diferit

pentru eforturile de încovoiere (ciclu alternant simetric) şi de răsucire
(ciclu pulsator).
Valoarea coeficientului  se determină ca fiind raportul dintre
rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru ciclu alternant simetric, ai III şi
una din rezistenţele admisibile la încovoiere aiI, ai II, ai III, corespunzător
modului de variaţie a momentului de răsucire, adică static, pulsator sau
alternant simetric. Astfel pentru Mi alternant simetric şi Mr pulsator,
 
  ai ,I I I , iar pentru Mi alternant simetric şi Mr constant,   ai ,I I I şi
ai ,I I ai ,I
evident pentru cazul când cele două momente variază după ciclu
alternant simetric,  = 1.
Valori orientative pentru rezistenţe admisibile corespunzător celor
trei tipuri de cicluri de solicitare se prezintă în tabelul 4.2.
Tabelul 4.2
ai , MPa
Material  r , MPa
ai , I ai , II ai , III
400 130 70 40
Oţel 500 170 75 45
carbon 600 200 95 55
700 230 110 65
Oţeluri 800 270 130 75
aliate 1000 330 150 90
400 100 50 30
Oţel turnat
500 1200 70 40
Fontă 120 - 240 40 - 75 27 - 50 13 - 25
93
Un exemplu de trasare a diagramelor de momente, pentru un

arbore pinion cilindric conducător prezintă în fig. 4.12.
Figura 4.12. Diagramele de momente ale arborelui
94
- se determină diametrele tronsoanelor i, ale arborelui pentru fiecare

secţiunile în parte cu valorile corespunzătoare ale momentului
echivalent:
32  Mech,i
di  3
  ai
Pentru dimensionarea arborelui la solicitări compuse (conform tab. 4.2):

ai  ai III
Pe porţiunile de arbore prevăzute cu canal de pană, diametrele

se măresc cu 4-10 % pentru a se ţine seama de scăderea de secţiune,
astfel: 4 % , în cazul unui singur canal, 7 % , în cazul când pe porţiunea
de arbore în cauză sunt două canale de pană dispuse la 90...120, 10%,
când se execută două canale dispuse la 180.
4.5. Verificarea arborilor

4.5.1. Verificarea arborilor la oboseală
Această verificare constă în determinarea coeficientului de

siguranţă la oboseală, atât pentru tensiunile normale, c, cât şi pentru
cele tangenţiale, c, determinându-se apoi un coeficient de siguranţă
global, c, în secţiunile în care există concentratori de tensiuni, ţinându-
se seama şi de alţi factori, ca: dimensiuni, tehnologia de prelucrare,
tratament termic superficial etc. Valorile obţinute pentru coeficientul de
siguranţă c se compară cu valorile recomandate pentru diferite situaţii
concrete.
Coeficientul global c se determină cunoscând coeficienţii de
siguranţă parţiali (la încovoiere, respectiv răsucire) c şi c cu ajutorul
relaţiei:
c  c
c  ca
c2  c2
Coeficienţii de siguranţă parţiali, la încovoiere şi la răsucire, c  şi c

se determină cu una dintre metodele (schematizările) cunoscute din
Rezistenţa materialelor, respectiv Soderberg, Serensen, Smith sau
Buzdugan.
După metoda Soderberg, aceşti coeficienţi se determină cu
relaţiile de mai jos, menţionând că în cazul arborilor solicitarea de
încovoiere variază după un ciclu alternant simetric, iar solicitarea de
răsucire variază după un ciclu pulsator:
95
1
c 
k  
 v  m
    1 c
respectiv
1
c 
k v m
 
     o c
Unde:
σm, m – tensiunile medii ale ciclurilor (tabelul 4.3)
σv, v – amplitudinile ciclurilor de variaţie ale tensiunilor (tabelul 4.3)
σc, c – limitele de curgere ale materialelor arborilor (Anexa 16)
σ-1, 0 – rezistenţele la oboseală datorată încovoierii, respectiv răsucirii
ale materialelor arborilor (Anexa 16)
Tabelul 4.3
Tip ciclu
Caracteristici
Alternant simetric Pulsator
Schiţa ciclului
Tensiunea Mi * Mr *
max  max 
maximă Wz Wp
Tensiunea min  max min  0
minimă
Tensiunea max  min max  min max
m  0 m  
medie 2 2 2
Amplitudinea max  min max  min max
v   max v  
ciclului 2 2 2
Coeficientul de  
R  min  1 R  min  0
asimetrie max  max
* - valorile Mi şi Mr sunt cele calculate în secţiunea în care se

efectuează calculul la oboseală
βkσ, βk - coeficienţi efectivi de concentrare, depind de tipul
concentratorului de tensiune, în conformitate Anexa 17
εσ, ε - factori dimensionali în funcţie de diametrul arborelui, se aleg în
conformitate Anexa 17
96
σ,  - coeficienţi care depind de calitatea suprafeţei, în zona

concentratorului de tensiuni
 ,  1  2
β1 – coeficient care depinde de gradul de prelucrare al suprafeţei

(Anexa 17)
β2 - coeficient care depinde de tratamentul aplicat stratului superficial
(Anexa 17)
Pentru ca se recomandă:
ca = 1,3…1,5 în cazul calculelor precise şi a caracteristicilor de
material sigure.
ca = 1,5…1,8 în cazul calculelor mai puţin precise şi caracteristici
de material nesigure
ca = 1,8…2,5 la calcule puţin precise, utilizând materiale
neomogene, şi la diametre mari, d  200mm .
4.5.2. Verificarea arborilor la suprasarcini
Acest calcul se efectuează în cazul arborilor lenţi, supuşi la

suprasarcini cu număr redus de cicluri. Se compară efortul unitar
corespunzător suprasarcinii, max, respectiv max cu limita de curgere a
materialului, c, respectiv c, determinându-se coeficienţii de siguranţă
c0 şi c0 corespunzători, apoi cel de siguranţă global c0.
c c
c0   ; c0   ;
max max
c0   c 0 
c0   c 0a
c20  c20
unde: c0a = 1,5…2,5
4.5.3. Verificarea arborilor la deformaţii
Deformaţiile arborilor sunt cauzate de solicitările de încovoiere

respectiv de răsucire, şi dacă ele depăşesc anumite valori au un efect
defavorabil asupra funcţionării acestora şi a întregului ansamblu din
care fac parte.
Este necesară deci cunoaşterea mărimii deformaţiilor, atât a
celor de încovoiere cât şi a celor de răsucire, ca urmare se va prezenta
separat modul de calcul şi de verificare a acestora. Verificarea constă
în compararea deformaţiilor efective ale arborelui, funcţionând în
97
condiţiile concrete date, cu valorile maxime admisibile, impuse de

buna funcţionare atât a întregului ansamblu montat pe arbore, cât şi a
lagărelor.
4.5.3.1. Deformaţiile de încovoiere
Verificarea constă în calculul săgeţii maxime, fmax a arborelui, a

săgeţilor în zona organelor susţinute de către arbore, fi, precum şi a
deformaţiilor unghiulare (rotirilor secţiunilor) maxime, φmax în dreptul
fusurilor (fig. 4.13) şi în compararea lor cu valorile recomandate.
F1
F2
VA VB
l
x
f max
f

lf = lc
Figura 4.13. Deformaţiile de încovoiere ale arborilor
Valorile săgeţilor f ale arborilor cât şi a unghiurilor de rotire a

secţiunilor φ ale acestora se determină cu relaţiile studiate la rezistenţa
materialelor, cu menţiunea că lagărele şi butucii pieselor susţinute cresc
rigiditatea, reducându-se deformaţia lor liberă. Acest efect însă se
determina dificil prin calcul. În tabelul 4.4 se prezintă expresiile săgeţilor
f şi ale unghiurilor de înclinare φ pentru câteva variante de rezemare şi
98
încărcare mai des întâlnite. Dacă forţele care solicită arborele

acţionează în plane diferite, se vor calcula deformaţiile în două plane
perpendiculare, (orizontal şi vertical), fH şi fV, care apoi se vor însuma
geometric:
f  fH2  fV2
Tabelul 4.4
Schema de încărcare
l/2 l/2
F


f
VA VB
Rotirea secţiunilor în punctele de

Săgeata f
reazem [rad]
F  l3 F  l3
f 1  2 
48  E  I 16  E  I

Săgeata f
reazem [rad]
F  a2  b2 F  a  b  a  2  b
f , 1  ,
3 l E I 6 l E I
3
F  a  b2  2  a  b  2 F  a  b  2  a  b
fmax  2 
3  l  E  I  3 
 6 l E I
99
l c

F

f1
f2

VA VB

Săgeata f
reazem [rad]
F  l  c  c2 F lc
, 2 
2 
2
F l c F  l  c  c 2
3 E I 6 E I
f1  , f2 
9 3 3  E  I
3 
F  c  3  c  2  l 
6 E I
p


VA VB

Săgeata f
reazem [rad]
5  F  l3 F  l2
fmax  1  2 
384  E  I 24  E  I
Semnificaţia notaţiilor din tabelul 4.5 se observă în figurile din

tabelului 4.5, E - este modulul de elasticitate longitudinal al materialului,
iar I (Iz) - momentul de inerţie a secţiunii în care se măsoară săgeata.
Dacă asupra arborelui acţionează mai multe forţe decât în
cazurile prezentate în tabelul 4.5, săgeata totală se calculează prin
însumarea săgeţilor parţiale date de către fiecare forţă în secţiunea în
cauză (suprapunerea efectelor). Ca valori admisibile orientative se
recomandă, pentru:
3l
- săgeata f: f  fa 
10000
unde: l este distanţa dintre reazeme.
100
- Unghiul de rotire al secţiunilor φ în reazeme:
-   10 3 radiani, pentru lagăre cu alunecare;

-   2,5  10 3 rad, pentru rulmenţi cu role cilindrice;
-   1,7  10 3 rad, pentru rulmenţi cu role conice;
-   8  10 3 rad, pentru rulmenţi cu bile;
-   5  10 2 rad, pentru rulmenţi oscilanţi.
4.5.3.2. Deformaţiile de răsucire
Verificarea acestor deformaţii este necesară atunci când ele sunt

limitate fie pentru arbore fie pentru întregul ansamblu.
Deformaţia unghiulară specifică (raportată la unitatea de
lungime), de răsucire , trebuie să satisfacă următoarea condiţie:
Mr
  a
G  Ip
unde:
- Mr este momentul de răsucire;
- G = 8,4104 MPa - modulul de elasticitate transversal pentru oţeluri;
- Ip - moment de inerţie polar.
Deformaţia unghiulară a unui tronson de lungime li al arborelui, 

este dată de relaţia:
M l
  r i
G  Ip
În cazul arborilor lungi, formate din mai multe tronsoane având

lungimi li şi diametre di , solicitate de momente de răsucire Mri, se
calculează deformaţia parţială i a fiecărui tronson i , apoi cea totală
:
n
  1  2  ....  n   i
i 1
Pentru valorile admisibile ale deformaţiilor unghiulare a se vor
adopta valori impuse de scopul urmărit, în general a  0,25 grade/m.
101
5
Proiectarea lagărelor
cu rulmenţi
Proiectarea lagărelor cu rulmenţi, alegerea celor mai potriviţi

rulmenţi, care să corespundă cel mai bine condiţiilor de solicitare şi de
turaţie, modul lor de montare, etc. sunt operaţii de foarte mare
importanţă, deoarece obţinerea performanţelor unei maşini este
determinată în mare măsură de buna funcţionare a acestor lagăre.
În cazul cel mai general, un lagăr cu rulmenţi (fig. 5.1.), se
compune din următoarele elemente: rulmenţii (1), carcasa în care se
montează aceştia (2), sistemul de fixare axială a rulmenţilor (3), sistemul
de etanşare (4), sistemul şi dispozitivele de ungere (5), capace de
închidere (6).
Proiectarea corectă a unui lagăr cu rulmenţi presupune
parcurgerea următoarelor etape:
- alegerea tipului rulmenţilor şi a variantei de rezemare
- alegerea tipodimensiunii şi calculul rulmenţilor
- alegerea câmpurilor de toleranţă pentru montajul rulmenţilor
- fixarea axială a rulmenţilor
- etanşarea lagărelor cu rulmenţi
5
2 6
1
3
4
Figura 5.1. Lagăr cu rulment.

102
5.1. Alegerea tipului rulmenţilor

Alegerea tipului rulmenţilor se face ţinând seama de mai mulţi
factori, dintre care cei mai importanţi sunt: mărimea şi direcţia de
acţiune a forţelor care solicită lagărul, respectiv turaţia. Mărimea
componentei radiale Fr şi a celei axiale Fa ale forţei care solicită lagărul,
sunt reacţiunile din reazeme obţinute la calculul de proiectare al
arborilor, şi determină alegerea tipului de rulment astfel (tabelul 5.1):
Tabelul 5.1.
Alegerea tipului de rulment
Felul încărcării Tipul de rulment Observaţii

Fa  0 rulmenţi radiali cu bile
(încărcare pur majoritatea cazurilor
radială)
rulmenţi radiali cu role
valori mari ale forţelor şi
cilindrice
sau Fr  Fa turaţii reduse
(încărcare
preponderent rulmenţi radial-oscilanţi cu abateri de coaxialitate
radială) role butoi pe două rânduri între lagăre
Fr  Fa rulmenţi radial-axiali cu
(încărcare bile
simultană radială şi rulmenţi radial-axiali cu
axială) role tronconice
rulmenţi axiali cu bile
Fr  0
rulmenţi axiali cu role valori mari ale forţelor şi
(încărcare pur
cilindrice turaţii reduse
axială)
rulmenţi axial-oscilanţi cu abateri de coaxialitate
role butoi între lagăre
Din punct de vedere al turaţiilor, se precizează că, rulmenţii cu bile

pot funcţiona la valori mai ridicate ale turaţiilor decât cele cu role.
5.2. Alegerea variantei de rezemare a rulmenţilor

O rezemare corectă a arborilor trebuie să asigure fixarea lor
radială şi axială, pe de altă parte trebuie să permită dilatarea termică
şi deformaţiile de încovoiere ale acestora ca urmare a solicitărilor la
care sunt supuşi. În caz contrar în rulmenţi se produc forţe suplimentare
103
care la rândul lor vor cauza solicitări nedorite, scurtând astfel durata de
funcţionare a lagărului.
În mod obişnuit arborii se reazemă pe două lagăre dispuse la o
anumită distanţă una faţă de alta, care la rândul lor participă în diferite
moduri la preluarea încărcărilor, asigurând deformaţii mai mari sau mai
mici în direcţie axială sau radială, după caz.
5.2.1.Varianta de rezemare cu rulment conducător fix

şi rulment liber
Asigură fixarea axială a arborelui în ambele sensuri într-un singur

lagăr, având poziţie axială fixă atât pe arbore cât şi în carcasă, cel de
al doilea lagăr fiind mobil în direcţie axială (fig. 5.2), adică permite
deplasarea axială relativă a arborelui faţă de carcasă.
A B A B
a b
A B
c
Figura 5.2. Rezemare cu rulment conducător fix şi rulment liber
A – lagăr fix, B – lagăr mobil în direcţie axială
Această variantă de rezemare asigură dilataţii termice mari ale

arborilor, fiind recomandat în cazul arborilor lungi rezemaţi chiar pe mai
multe lagăre, ne fiind necesare toleranţe foarte precise în direcţie
axială. Pentru a permite şi deformaţii de încovoiere, mai ales în cazul
arborilor elastici, se recomandă utilizarea rulmenţilor oscilanţi cu role sau
cu bile. Tipurile de rulmenţi utilizaţi şi posibilităţile de fixare respectiv de
deplasare axială a acestora se prezintă în fig. 5.2 unde se observă
posibilitatea de deplasare axială a lagărului B: în carcasă (fig. 5.2.a); în
interiorul rulmenţilor cu role cilindrice (fig. 5.2 b, c).
104
5.2.2. Varianta de rezemare liberă axial
Se caracterizează prin acea că se renunţă la o conducere axială

precisă, asigurând un joc axial minim al întregii lăgăruiri, aşa cum se
arată în fig. 5.3.
În această situaţie rulmenţii nu vor funcţiona în stare de solicitare în
direcţie axială fie din cauza dilatărilor termice fie din cauza abaterilor
dimensionale datorate montajului. Din acest motiv toleranţele pentru
lungimi se stabilesc în aşa fel ca rulmenţii să nu funcţioneze în stare
pretensionată în nici o situaţie. Această variantă de lăgăruire este
simplă din punct de vedere constructiv, recomandându-se în cazul
arborilor scurţi.
Joc axial Joc axial
Figura 5.3. Rezemare liberă axial

5.2.3. Varianta de rezemare cu reglarea jocului axial
Se caracterizează prin faptul că la fixarea axială a arborelui

participă ambele lagăre, fiecare din ele într-un singur sens (fig. 5.4).
Pentru realizarea acestor tipuri de lăgăruiri se folosesc întotdeauna
rulmenţi radial-axiali fie cu role tronconice fie cu bile.
a a a a
SA RB RA SB
SA SB
H
A B
A H
B
a. montaj în O b. montaj în X
Figura 5.4. Rezemare cu reglarea jocului axial
Asemenea lăgăruiri se realizează în funcţie de cerinţele impuse cu

joc axial, fără joc sau cu pretensionare.
105
Montarea rulmenţilor în această variantă se poate face în două

moduri, în funcţie de poziţia centrelor de presiune SA şi SB, respectiv ale
poziţiilor vârfurilor rolelor conice RA şi RB şi anume: în X şi în O.
Se recomandă montarea în O în cazul distanţei mici dintre
rulmenţi, de exemplu la roţile din faţă a autovehiculelor. În cazul
montării rulmenţilor în O se ţine seama de dilatarea termică datorată
temperaturii de funcţionare. Petru acest lucru se studiază poziţiile
vârfurilor rolelor tronconice RA şi RB, care se obţin în urma prelungirii căilor
de rulare a inelelor exterioare până la intersecţia cu axa de simetrie,
astfel:
- dacă vârfurile RA şi RB pentru cei doi rulmenţi se suprapun, atunci
dilatarea termică în sens radial şi axial se compensează, în consecinţă
jocul reglat la montaj rămâne constant;
- dacă vârfurile RA şi RB se întrepătrund, aşa cum se vede în fig.
5.4.a, dilatarea radială are o influenţă mai mare decât cea axială, fapt
ce conduce la micşorarea jocului iniţial reglat la montaj, de care
trebuie ţinut seama cu ocazia montării rulmenţilor;
- dacă vârfurile RA şi RB se află la o anumită distanţă unul faţă de
altul, (distanţă mare între rulmenţi), dilatarea axială are o influenţă mai
mare decât cea radială, astfel se măreşte jocul iniţial reglat la montaj,
fapt ce impune montarea rulmenţilor fără joc sau chiar cu o mică
prestrângere.
În cazul montării rulmenţilor în X (fig. 5.4.b) dacă se transmite
căldura de la arbore către carcasă, are loc dilatarea arborelui în sens
radial şi axial mai mult decât la carcasă, reducându-se astfel jocul axial,
deci la montaj se va lăsa un joc mai mare în funcţie de distanţa dintre
rulmenţi şi condiţiile de temperatură.
În general reglarea jocului axial la montajul în O se face prin inelul
interior iar la montajul în X prin inelul exterior.
Lăgăruirea unui arbore cu un reazem care să preia forţe axiale în
ambele sensuri şi cu celălalt deplasabil axial, cu reglarea jocului prin
inelele exterioare sau interioare (fig. 5.5. a.,b.,c.,d) se utilizează când
distanţa dintre reazeme nu este limitată iar rulmentul din dreapta
suportă deplasarea axială.
Exemple de lăgăruiri cu un reazem care preia forţe axiale în
ambele sensuri sunt prezentate în fig. 5.5. a.,b.,c.,d, realizate cu rulmenţi
radial-axiali cu bile sau cu role tronconice.
A B
a
106
A B
A B
A B
d
Figura 5.5. Variante de lăgăruire cu un reazem care preia forţele axiale
în ambele sensuri (A), iar celălalt este deplasabil axial (B)
5.3. Alegerea rulmenţilor

Principalele caracteristici (dimensionale şi de încărcare) ale
rulmenţilor se aleg din Anexele 18 - 28, în conformitate cu standardele în
vigoare.
Exemplu de alegere a tipodimensiunii rulmenţilor:
Rulment radial cu bile, seria 62, diametru fus d = 50 mm
Dimensiuni [mm] Capacitate de Turaţia limită
încărcare [daN] [rot/min]
Simbol
Dinamică Statică Ungere cu
d D B r
C C0 unsoare cu ulei
………..
6210 50 90 20 2 2750 2120 5600 7000
……….
107
Reprezentarea grafică a rulmenţilor şi dimensiunile geometrice ale

componentelor acestora sunt conform SR 8953:2008.
5.4. Calculul de verificare al rulmenţilor

Calculul se efectuează cu scopul alegerii corecte a rulmenţilor
care intră în componenţa lagărelor, în aşa fel ca în condiţiile date de
încărcare şi viteză de rotaţie (turaţie) aceştia să funcţioneze în deplină
siguranţă un timp dat, sau cu scopul verificării ca un rulment dat să
funcţioneze în bune condiţii pentru o anumită încărcare şi durată.
Calculule de verificare se vor prezenta după condiţiile de
funcţionare: respectiv pentru rulmenţii radial-axiali lenţi (cu turaţia n 
10 rot/min – solicitare statică), pentru rulmenţii radial-axiali rapizi (cu
turaţia n  10 rot/min – solicitare dinamică) şi pentru rulmenţii axiali.
5.4.1. Calculul rulmenţilor radial-axiali cu n  10 rot/min.
Pentru rulmenţii cu turaţii reduse, sau care efectuează mişcări

oscilatorii de frecvenţă redusă, cauza principală de ieşire a lor din uz
este deformarea permanentă a elementelor rulmentului (inele de rulare
şi corpuri de rostogolire), aceasta constituind criteriul de calcul a lor.
Calculul de verificare al rulmenţilor lenţi se efectuează conform
relaţiilor din tabelul 5.2.
Tabelul 5.2. Calculul static al rulmenţilor
Mărimi Sim
U.M.
calculate/alese bol
Tipul de rulment - - Anexele 18 - 26
Încărcările axiale şi
Fa N conform calculelor de proiectare al
radiale ale
Fr (daN) arborilor (reacţiunile din reazeme)
rulmentului
Coeficienţii de
X0 Anexele 18 – 26
repartizare a -
Y0 în funcţie de rulmentul ales
sarcinilor
Sarcina statică N P0  X0  Fr  Y0  Fa
P0
echivalentă (daN)
Capacitatea de Anexele 18 – 26
C0 daN
încărcare statică în funcţie de rulmentul ales
Coeficient de
fs - Tabelul 5.3
siguranţă
Calculul de verificare C0  fs  P0 *
- -
al rulmentului
108
Tabelul 5.3.
Coeficientul de siguranţă pentru solicitări statice
Condiţii de funcţionare fs Observaţii

lăgăruiri precise, cu funcţionare Pentru carcase cu
1,2…2,5
uşoară şi fără vibraţii pereţi subţiri se vor
solicitări în repaus şi apoi rotire alege valorile maxime,
0,8…1,2
medie iar pentru carcase cu
lăgăruiri neînsemnate, cu rotire pereţi masivi se vor
0,5…0,8
lentă alege valorile minime
* În cazul în care rulmentul ales nu satisface relaţia de verificare, se va

alege tipodimensiunea cu capacitatea de încărcare statică
corespunzătoare
5.4.2. Calculul rulmenţilor radial-axiali cu n  10 rot/min

Pentru rulmenţii din această categorie cauza principală de ieşire
din uz, care limitează durata lor de funcţionare, este fenomenul de
oboseală a elementelor acestora. Acest fenomen constituie criteriul de
calcul al acestor rulmenţi.
Calculul de verificare al rulmenţilor rapizi se efectuează conform
relaţiilor din tabelul 5.4.
Tabelul 5.4. Calculul dinamic al rulmenţilor
Mărimi Sim
U.M.
calculate/alese bol
Tipul de rulment - - Anexele 18 - 26
Încărcările axiale şi Fa N conform calculelor de proiectare al
radiale ale rulmentului Fr (daN) arborilor (reacţiunile din reazeme)
Coeficienţii de X Anexele 18 - 26
-
repartizare a sarcinilor Y în funcţie de rulmentul ales
Factorul de rotaţie V - V = 1 când se roteşte inelul interiot
Sarcina dinamică N P  X  V  Fr  Y  Fa
P
echivalentă (daN)
Capacitatea de Anexele 18 – 26
C daN
încărcare dinamică în funcţie de rulmentul ales
p = 3 pentru rulmenţi cu bile
Exponent p -
p = 3,33 pentru rulmenţi cu role
Durata de funcţionare
Lhr ore Anexa 29
recomandată
p
Durata de funcţionare  C  106
Lh ore Lh     *
a rulmentului  P  60  n
109
* Dacă valoarea astfel obţinută pentru Lh este mai mică decât cea
recomandată se alege o altă tipodimensiune de rulment cu valoarea
capacităţii de încărcare dinamice mai mare.
n – turaţia rulmentului [rot/min]
5.4.3. Calculul rulmenţilor axiali

Calculul se face asemănător cu cele prezentate în cazul
rulmenţilor radial axiali, diferind modul de stabilire a sarcinii dinamice
(statice) echivalente P (P0). Astfel rezultă:
P  Fa P0  Fa 
unde: Fa este forţa axială preluată de către rulmentul în cauză.
La turaţii mari, rulmenţii se verifică la forţa axială, fiind necesară

satisfacerea condiţiei:
2
 n 
Fa  10  M   
 1000 
unde:
M - constantă conform Anexelor 27, 28
n - turaţia rulmentului în rot/min.
5.5. Alegerea ajustajelor şi a toleranţelor la

montajul rulmenţilor
La alegerea ajustajelor se va avea în vedere: felul şi mărimea
sarcinii, temperatura în funcţionare, montarea – demontare uşoară,
asigurarea deplasării în sens axial a rulmentului liber, etc.
Alegerea câmpurilor de toleranţă la montaj, pentru arbori se face
conform tabelului 5.5, iar pentru carcase conform tabelului 5.6.
110
Tabel 5.5.
Câmpuri de toleranţă pentru arbori
Rulmenţi radiali
Câmpul
Diametrul Deplasabilitate
Felul sarcinii Tip rulment de
arborelui Mărimea sarcinii
toleranţă
Rulment liber cu inelul g5 – g6
Sarcină locală Rulmenţi cu
Toate interior deplasabil h5 – h6
pe inelul bile sau cu
diametrele Rulmenţi radial axiali cu
interior role h6 – j6
inelul interior reglabil
 40 mm sarcină normală P  0,1C j5
sarcină mică P  0,08C j6
 100 mm sarcină normală
şi mare P  0,08C k5 – k6
Rulmenţi cu sarcină mică P  0,1C k6
bile  200 mm sarcină normală
şi mare P  0,1C m6
sarcină mică P  0,1C m6
Sarcină  200 mm sarcină normală
periferică pe şi mare P  0,1C n6
inelul interior sarcină mică P  0,08C j6
sau sarcină  60 mm sarcină normală
nedeterminată şi mare P  0,08C k5 – k6
sarcină mică P  0,1C k6
sarcină normală
Rulmenţi cu  200 mm P = 0,1-0,15Cm6 – m5
role sarcină mare P  0,15Cn6 – n5
sarcină normală P  0,15C m6 – n6
 500 mm
sarcină mare P  0,2C r6
sarcină normală P  0,2C n6 – p6
 500 mm
sarcină mare P  0,2C g6 – h5
Rulmenţi axiali
cu simplu
j5 – j6
Sarcină axială efect
Toate
cu dublu efect k6
diametrele
sarcină locală pe şaiba
j6
Sarcină axiali oscilanţi de fus
combinată cu role  200 mm sarcină periferică pe k6
 200 mm şaiba de fus m6
111
Tabel 5.6. Câmpuri de toleranţă pentru carcase

Rulmenţi radiali
Câmpul
Deplasabilitate Condiţii de
Felul sarcinii de
Mărimea sarcinii exploatare
toleranţă
Alegerea toleranţei
Rulment liber cu inelul
depinde de precizia H5 – H8
exterior deplasabil
de rotire necesară
Sarcină locală Precizie de rotire
Inel exterior deplasabil. J6
pe inelul exterior mare
Rulmenţi radial – axiali cu
Precizie de rotire
inel exterior reglabil J7
normală
Transmiterea căldurii dinspre arbore G7
Sarcină mică şi normală
K6 – K7
Sarcină P  0,15C
periferică pe Sarcină normală, şocuri Alegerea toleranţei M6 – M7
inelul interior sau Sarcină mare, şocuri depinde de precizia
N6 – N7
sarcină P  0,15C de rotire necesară
nedeterminată Sarcini şi şocuri mari.
P6 – P7
Carcase cu pereţi subţiri
Rulmenţi axiali
Câmpul
Condiţii de
Felul sarcinii Tipul rulmentului de
exploatare
toleranţă
Precizie de rotire
toţi rulmenţii E8
normală
Sarcină axială rulmenţi axiali cu bile H6
Precizie de rotire
rulmenţi axiali - radiali
mare G6
cu bile
Sarcină
combinată
- J7
Sarcină locală
pe şaiba liberă
Rulmenţi radial – oscilanţi
Sarcină P  0,2C K7
cu role
combinată
Sarcină
P  0,2C M7
periferică pe
şaiba liberă
Valorile abaterilor pentru câmpurile de toleranţe alese, pentru

arbore şi carcasă se face în conformitate cu Anexa 30
Rugozitatea suprafeţelor de montaj se stabileşte în funcţie de
dimensiunile rulmentului, ajustaj, mărimea sarcinii şi precizia de rotire.
Alegerea valorilor rugozităţii Ra [μm], pentru arbori şi carcase se
face conform tabelului 5.7.
112
Tabel 5.7
Rugozitatea suprafeţelor de montaj
- valori în μm -
Diametrul carcasei
Diametrul arborelui [mm]
Condiţii de [mm]
exploatare 30 -
 18 18 - 80 80 - 200  200  30  120
120
- precizie de rotire
0,25 0,5 0,8 1,25 0,63 1 1,6
foarte ridicată
ridicată
- ajustaj cu 0,5 1 1,6 2,5 1 2 3,2
strângere
- sarcini mari
normală
1 1,6 2,5 3,2 1,6 3,2 4
- ajustaj liber
- sarcini mici
Abaterile limită de formă ale suprafeţelor cilindrice de montaj,
respectiv bătaia frontală ale umerilor de arbori şi carcase sunt
prezentate în tabele 5.8 şi 5.9
Tabelul 5.8.
Abaterile limită de formă ale suprafeţelor cilindrice de montaj
Arbore Carcasă
Diam.
Clasa de precizie a rulmentului
nominal
P0 P6 P5 P4 P2 P0 P6 P5 P4 P2
mm
Ovalitate sau conicitate, [μm] maxim
3 4 3 2 0,8 0,5 6 4 3 1,2 0,8
3-6 5 4 3 1 0,6 8 5 4 1,5 1
6 – 10 6 4 3 1 0,6 9 6 4 1,5 1
10 – 18 8 5 3 1,2 0,8 11 8 5 2 1,2
18 – 30 9 6 4 1,5 1 13 9 6 2,5 1,5
30 – 50 11 7 4 1,5 1 16 11 7 2,5 1,5
50 – 80 13 8 5 2 1,2 19 13 8 3 2
80 – 120 15 10 6 2,5 1,5 22 15 10 4 2,5
120-180 18 12 8 3,5 2 25 18 12 5 3,5
180-250 20 14 10 4,5 3 29 20 14 7 4,5
250-315 23 16 12 6 4 32 23 16 8 6
315-400 25 18 13 7 5 36 25 18 9 7
400-500 27 20 15 8 6 40 27 20 10 8
113
Tabelul 5.9. Bătaia feţelor frontale ale umerilor de arbori şi carcase

Diam. Bătaia frontală a umerilor Bătaia frontală a umerilor
nominal arborelui [μm] maxim carcasei [μm] maxim
mm Clasa de precizie a rulmentului
P0 P6 P5 P4 P2 P0 P6 P5 P4 P2
3-6 8 5 3 2 1,5 12 8 3 2 1,5
6 – 10 9 6 3 2 1,5 15 9 3 2 1,5
10 – 18 11 8 3 2 1,5 18 11 3 2 1,5
18 – 30 13 9 4 3 2 21 13 4 3 2
30 – 50 16 11 4 3 2 25 16 4 3 2
50 – 80 19 13 5 3 2 30 19 5 3 2
80 – 120 22 15 6 4 3 35 22 6 4 3
120-180 25 18 8 5 4 40 25 8 5 4
180-250 29 20 10 7 5 46 29 10 7 5
250-315 32 23 12 8 6 52 32 12 8 6
315-400 36 25 13 9 7 57 36 13 9 7
400-500 40 27 15 10 8 63 40 15 10 8
5.6. Fixarea axială a rulmenţilor

Inelele rulmenţilor care preiau încărcări axiale trebuie să se fixeze
atât pe arbore cât şi în carcasă, pentru evitarea deplasării lor axiale
într-un sigur sens sau în ambele sensuri.
5.6.1. Fixarea rulmenţilor pe arbore
Pentru fixarea rulmenţilor pe arbori se pot alege mai multe soluţii,
cele mai frecvente fiind:
- umăr de sprijin executat pe arbore (fig. 5.6.a), care asigură fixarea într-
un singur sens;
- plăcuţe de fixare, strânse cu şuruburi montate în găuri filetate
executate în arbori (fig. 5.6.b);
- inele de siguranţă (elastic) pentru arbori (fig. 5.6. c);
- piuliţe de rulment şi şaibă (fig. 5.6.d.).
plăcuţă de
fixare
umăr de
sprijin
a b
114
inel elastic
inel elastic pentru arbore

c
şaibă
piuliţă canelată
piuliţă şaibă
d
Figura 5.6. Variante de fixare axială a rulmenţilor pe arbore
Dimensiunile umărului de sprijin şi a plăcuţei de fixare se aleg

constructiv, iar cele ale şuruburilor, şaibelor şi găurilor filetate, conform
standardelor în vigoare (Anexa 51 - 65).
Dimensiunile inelului elastic şi a canalului pentru arbore sunt în
conformitate cu STAS 5848/2 – 88, Anexa 31
Dimensiunile piuliţei de rulment şi a şaibei de siguranţă sunt în
conformitate cu ISO 2982-2:2001, Anexa 33, Anexa 34
5.6.2. Fixare rulmenţilor în carcasă

Cele mai frecvente soluţii întâlnite sunt următoarele:
- umăr de sprijin executat în carcasă (fig. 5.7.a);
- cu capacul de închidere a lagărului (fig. 5.7.b);
- inele elastice pentru alezaje (fig. 5.7.c);
capac de fixare
umăr de sprijin
a b
115
inel elastic pt.

carcasă
c - inel elastic pentru carcasă

Figura 5.7. Variante de fixare a rulmenţilor în carcasă
Dimensiunile inelului elastic şi a canalului pentru carcasă sunt în
conformitate cu STAS 5848/3 – 88, Anexa 32
Exemple de fixare axială pentru diferite tipuri de rulmenţi sunt
prezentate în fig. 5.8.a.,b.,c.
a b c
Figura 5.8. Variante de rezemare pentru diferite tipuri de rulmenţi
5.7. Etanşarea lagărelor cu rulmenţi

Etanşările se realizează în două variante: cu contact (cu frecare) şi
fără contact (fără frecare), respectiv combinate (mixte).
Etanşările cu contact se realizează cu:
Element de etanşare Domeniu de utilizare Dimensiuni
ungere cu unsoare
conform
inele şi benzi de pâslă consistentă şi ungere cu
STAS 6577 – 70
(fig. 5.9.a) ulei la viteze periferice mici
Anexa 35
ale arborilor
- medii cu praf, umiditate,
particule abrazive sau conform
manşete de rotaţie
agenţi chimici agresivi STAS 7950/2 – 87
(fig. 5.9.b)
- ungere cu ulei şi unsoare Anexa 36
consistentă
şaibe elastice de ungere cu unsoare
constructive
protecţie (fig. 5.9.c) consistentă
116
a b
c
Figura 5.9. Etanşări cu contact
Etanşările fără contact se realizează cu:
Tip de etanşare Domeniu de utilizare Dimensiuni

cu fantă - mediu curat lipsit de praf
(fig. 5.10.a) - ungere cu ulei sau
cu canale radiale unsoare consistentă
conform
(fig. 5.10.b) - valori ridicate ale turaţiei
STAS 7297 - 71
- mediu cu multe impurităţi
Anexa 37
cu labirint - ungere cu ulei sau
(fig. 5.10.c) unsoare consistentă
- mediu cu multe impurităţi

centrifugă - ungere cu ulei sau
(fig. 5.10.d) unsoare consistentă
117
a b
c d
Figura 5.10. Etanşări fără contact.
Sistemele de etanşare combinate îmbină avantajele diferitelor

sisteme. În fig. 5.11.a.,b.,c se arată câteva din soluţiile de realizare a
sistemelor de etanşare combinate.
a b c
Figura 5.11. Etanşări combinate
118
6. Proiectarea asamblărilor dintre arbore şi butuc
6
Proiectarea asamblărilor
dintre arbore şi butuc
6.1. Asamblări prin ştifturi şi bolţuri

Ştifturile şi bolţurile sunt organe de asamblare demontabile utilizate
la transmiterea unor sarcini relativ reduse şi la asigurarea poziţiilor
reciproce ale pieselor în cazul montării şi demontării lor repetate. În
general se numesc ştifturi organele care au rol de centrare, fixare, sau
ca element de siguranţă, şi bolţuri cele care intră în componenţa unei
articulaţii.
În practică se întâlnesc mai multe forme constructive de ştifturi şi
bolţuri, câteva din aceste sunt prezentate în fig. 6.1. după cum
urmează: bolţuri fără cap, fără şi cu găuri transversale (fig. 6.1.a,b);
bolţuri cu cap, fără şi cu găuri transversale (fig. 6.1.c,d); ştifturi cilindrice
(fig. 6.1.e); ştifturi conice (fig. 6.1.f), respectiv ştifturi conice cu filet
interior (fig.6.1.g). Variantele constructive prevăzute cu găuri
transversale se asigură împotriva desfacerii cu şplinturi.
Figura 6.1. Forme constructive de ştifturi şi bolţuri
119
6.1.1. Calculul asamblărilor cu ştifturi şi bolţuri transversale
a b
Figura 6.2. Asamblări cu ştifturi şi bolţuri transversale
Calculul asamblărilor cu ştifturi şi bolţuri se efectuează după cum
urmează:
Mărime calculată Simbol U.M. Relaţie

Asamblări cu ştifturi şi bolţuri transversale solicitate de forţe axiale (fig. 6.2.a)
momentul încovoietor F  (d  s) Dd

Mimax Nmm Mi max  ; s
maxim 4 2
Mimax 8  F  (d  s)
tensiunea de încovoiere i    ai
i MPa Wz   d3s
maximă
ai  150 MPa
diametrul necesar al 8  F  (d  s)
dsnec mm dsnec  3
ştiftului (bolţului)   ai
2 F
verificarea la forfecare f MPa f   af ; af = (0,2...0,3)02
  d2s
F
verificarea la strivire s MPa s   as ; as  0,802
2  s  ds
02 – limita de curgere a materialului, conform Anexei 38
120

Asamblări cu ştifturi şi bolţuri transversale solicitate la răsucire (fig. 6.2.b)
2  Mr
Ff 8Mr
f   d2   af 
Af   ds   d  d2s
diametrul necesar al 4
ştiftului (bolţului) din
dsnec mm
condiţia de rezistenţă la
forfecare 8Mr
 dsnec  ;
  d  af
af = (0,2...0,3)02
Mr
Fs
verificarea ştiftului s   d  as
s MPa As s  ds
(bolţului) la strivire
as  0,802
6.1.2. Calculul ştifturilor longitudinale (pene cilindrice)
Figura 6.3. Asamblări cu ştifturi longitudinale
Ştifturile longitudinale (fig. 6.3) sunt solicitate la forfecare şi strivire,

calculul acestora se efectuează după cum urmează:
121

2Mr
Ff 2Mr
f   d   af 
diametrul necesar al Af ds  ls d  ds  ls
ştiftului din condiţia de dsnec mm
2Mr
rezistenţă la forfecare  dsnec 
d  af  ls
af = (0,2...0,3)02
Fs 2Mr
s    as
verificarea ştiftului la As d  ds  l
s MPa 2
s
strivire
as  0,802
Dimensiunile ştifturilor şi a bolţurilor sunt în conformitate cu

standardele în vigoare după cum urmează:
SR EN ISO 2338:2003
Ştifturi cilindrice Anexa 39
SR EN ISO 8734:2001
Ştifturi conice SR EN 22339:2003 Anexa 40
Ştifturi conice cu filet interior SR EN 28736:2003 Anexa 41
Bolţuri fără cap SR EN 22340:2003 Anexa 42
Bolţuri cu cap SR EN 22341:2001 Anexa 43
Şplinturi SR EN ISO 1234:2001 Anexa 44
6.2. Asamblări prin pene longitudinale

fără strângere.
Asemenea asamblări sunt realizate fie cu pene de formă
paralelipipedică, STAS 1004-71 (fig. 6.4), de secţiune dreptunghiulară
constantă, lipsite de înclinări ale feţelor (pene paralele), fie cu pene
disc, STAS 1012-77 (fig. 6.5), care se sunt ajustate în locaş, fără strângere
radială.
Figura 6.4. Forme constructive de pene paralele

122
Figura 6.5. Pene disc
6.2.1. Calculul asamblărilor cu penelor paralele
Pana fiind ajustată în canal, fără strângere radială, va fi solicitată

la forfecare şi la strivire. Schema de solicitare se prezintă în fig. 6.6.
Figura 6.6. Asamblări cu pene paralele

Calculul asamblărilor cu penelor paralele se efectuează după
cum urmează:

2  Mr
forţa care solicită pana F N F
d
dimensiunile secţiunii
bxh mm conform STAS 1004-71, Anexa 45
penei
l =B - (5...10); Anexa 45
lungimea penei l mm
B – lăţimea butucului
dimensiunile canalelor
de pană din arbore şi b*, t1, t2 mm conform STAS 1004-71, Anexa 45
butuc
123

F F
verificarea penei la f    af
f MPa Af b  l
forfecare
af =60…70 MPa
F F
s    as
verificarea penei la As h  l
s MPa 2
strivire
as =70…80 MPa
*dacă calculele de verificare nu sunt satisfăcute se pot utiliza 2 sau 3
pene dispuse echidistant
6.2.2. Calculul asamblărilor cu penelor disc
Solicitările din pana disc sunt: strivirea şi forfecarea, (fig. 6.7)

calculele efectuându-se analog cu cele ale penelor paralele, după
cum urmează:
Figura 6.7. Asamblări cu pene disc

2  Mr
forţa care solicită pana F N F
d
conform STAS 1012-77, Anexa 46
dimensiunile penei b, h, D,l mm
(l = D)
dimensiunile canalelor
b*, t1, t2,
de pană din arbore şi mm conform STAS 1012-77, Anexa 46
D
butuc
124

F F
verificarea penei la f    af
f MPa Af b  l
forfecare
af =60…70 MPa
F F F
verificarea penei la s     as
s MPa As c  l (h  t1)  l
strivire
as =70…80 MPa
*dacă calculele de verificare nu sunt satisfăcute se pot utiliza maxim
două pene disc dispuse pe aceiaşi generatoare a arborelui.
6.3. Asamblări prin arbori şi butuci canelaţi

Asamblările prin arbori şi butuci canelaţi se utilizează în locul
penelor longitudinale atunci când rezultă din calcul un număr mai mare
de trei pene, în cazul asamblărilor fixe, sau atunci când este necesară
deplasarea axială a butucului faţă de arbore, în cazul asamblărilor
mobile. În comparaţie cu asamblările prin pene, asamblările prin arbori
şi butuci canelaţi au capacitate portantă mai mare, pentru aceleaşi
dimensiuni, ca urmare a suprafeţei de contact mai mari între
elementele asamblate, cât şi datorită repartizării mai uniforme a
încărcării pe flancurile canelurilor. Tehnologia de fabricaţie mai
exigentă a acestor tipuri de asamblări asigură o centrare şi o ghidare
mai precisă a pieselor, în acelaşi timp au rezistenţe mecanice mai
ridicate şi rezistenţe la oboseală mai mari, dar au cost de realizare mai
ridicat.
Clasificarea asamblărilor prin caneluri se face după:
- profilul canelurilor: dreptunghiular, triunghiular, evolventic; (fig. 6.8.
a,b,c).
a b c
Figura 6.8. Profilul canelurilor
125
- modul de centrare pentru canelurile dreptunghiulare:

 pe flancuri (fig. 6.9. a), permite transmiterea momentelor de răsucire
cu schimbarea frecventă a sensului de rotaţie, sau transmiterea
acestuia cu şocuri
 pe diametrul exterior (fig. 6.9. b), permite transmiterea mişcării de
rotaţie în cazul canelurilor greu încărcate;
 pe diametrul interior (fig. 6.9. c), permite transmiterea precisă a
mişcării de rotaţie
În cazul canelurilor în evolventă şi triunghiulare centrarea se
realizează pe flancuri. Canelurile în evolventă, din cauza centrării bune
şi a metodelor precise de prelucrare, identice cu cele ale roţilor dinţate,
permit viteze mari de rotaţie
a b c
Figura 6.9. Modul de centrare a canelurilor
- tipul asamblării: fixă sau mobilă;
- capacitatea de transmitere a momentului şi modul de cuplare,
pentru profilul dreptunghiular, în trei serii: uşoară, mijlocie şi grea:
 canelurile din seria uşoară preiau parţial momentul suportat de
arbore
 canelurile din seria mijlocie şi grea preiau integral momentul suportat
de arbore, cele din seria grea putând fi în plus, cuplate şi decuplate
sub sarcină.
Calculul asamblărilor prin caneluri cu profil dreptunghiular se
realizează după cum urmează (fig. 6.10):
Figura 6.10. Calculul canelurilor
126
diametrul necesar al 16Mr

dnec mm dnec  3 ; ar  15...45MPa
arborelui   ar
alegerea modului de centrare, a tipului şi a seriei canelurii
Alegerea dimensiunilor Conform STAS 1770 – 86,

z  dD mm STAS 1769 – 86, STAS 1768 – 86,
geometrice ale canelurii
Anexele 47, 48, 49
Dd
raza medie a canelurii r mm rm 
4
suprafaţa portantă Mr
S'  - asamblări fixe
necesară pentru rm  as
transmiterea momentului S’ mm2
de răsucire ( as , pa - Mr
S'  - asamblări mobile
conform tabelului 6.1) rm  pa
suprafaţa portantă a
Dd
flancurilor canelurii, pe s’ mm s'  0,75  z  (  2c)
2
unitatea de lungime
lungimea minimă S'

L mm Lnec 
necesară a butucului s'
momentul de răsucire Mrcap  rm  S'  L  as  Mref

capabile (dacă se Mrcap Nmm
cunoaşte L) Mrcap  rm  S'  L  pa  Mref
Tabelul 6.1 [MPa]

Condiţii de lucru
Mod de funcţionare
Uşoare Medii Grele
Butuc fix pe arbore as 80 -150 60 - 100 40 - 70

Butucul Cuplare în gol pa 30 - 50 20 - 40 5 - 30
alunecător
Cuplare sub sarcină pa 10 - 20 5 – 15 3 – 10
pe arbore
127
7
Dimensiunile constructive ale carcasei
şi componentele acesteia
7.1. Carcasa [2]

Dimensiunile constructive ale corpului şi capacului carcasei (fig.
7.1.) sunt prezentate după cum urmează:
Relaţie de dimensionare
Mărime Simbol
constructivă
Grosimea peretelui corpului    0,025  A  5 *)
Grosimea peretelui capacului 1 1  0,8  0,85  
Grosimea flanşei corpului h h  1,5  1,75  
Grosimea flanşei capacului h1 h1  1,5  1,75  1
Lăţimea flanşei corpului şi vezi dimensiunile coresp.
k
capacului secţiunii A-A şi B-B
Diametrul şuruburilor de fixare a
reductorului pe fundaţie (se d d  1,5  2  
verifică prin calcul de rezistenţă)
LM **)
Numărul de şuruburi de fundaţie nf nf 
200  300
Grosimea tălpii (fără bosaje) t t  2,25  2,75  
Grosimea tălpii (cu bosaje) t1 t1  1,5  
Înălţimea tălpii cu bosaje t2 t2  1,75  2  t1
Grosimea nervurilor corpului c c  0,8  1  
Grosimea nervurilor capacului c1 c1  0,8  0,85  1
Diametrul şuruburilor la lagăre d1 d1  0,75  d
Numărul de şuruburi lângă fiecare
lagăr: de rostogolire n1 n1  2  4
de alunecare n2 n2  2
128
7. Dimensiunile constructive ale carcasei şi componentelor acesteia
Simbo Relaţie de dimensionare

Mărime
l constructivă
Diametrul şuruburilor de
îmbinare a capacului cu d2 d2  0,5  d
corpul reduct.
Distanţa dintre şuruburile de
îmbinare a capacului cu s s = 150180
corpul
Adâncimea corpului H H  A  B *)
Jocul minim dintre roţile
dinţate şi suprafaţa interioară a    1,2  
capacului
diametrul exterior al lagărului
D
(paharului dacă este cazul)
Dimensiunile de montaj ale
în funcţie de dimensiunile
capacelor laterale D1, D2,
capacelor laterale (vezi
d3 (n)
paragraful 7.2.6)
Lungimea filetului găurii pentru
şuruburile de fixare a l1 l1  1,8  d3 pentru fontă
capacelor laterale
Lungimea găurii pentru
şuruburile de fixare a l2 l2  l1  4  p p - pasul filetului
capacelor laterale
Distanţele dintre axele arborilor B BA
şi pereţii interiori ai corpului E E  A1 ***)
Distanţa dintre şuruburile la L2  D1
L2
lagăre
Distanţa dintre capacele în funcţie de dimensiunile
L3
laterale lagărului arborelui celui mai lent
constructiv, în funcţie de
Grosimea interioară a corpului L4
dimensiunile roţilor dinţate
în conformitate cu
Dimensiunile porţiunii înclinate x, y,
recomandările pentru
ale corpului şi capacului R, R1
dimensiunile pieselor turnate
*) A – distanţa dintre axe a treptei lente (distanţa dintre axe pentru
reductor cu o treaptă)
**) L şi M – lungimea şi lăţimea corpului
***) A1 – distanţa dintre axe cea mai mică (A – pentru reductor cu o
treaptă)
129
130
Figura 7.1
131
7.2. Componentele carcasei reductorului

7.2.1. Dop pentru golirea uleiului
Dop pentru orificii de ungere

(extras STAS 9282 – 73) – dimensiuni în mm
d D s a l L m
M10x1 14 10 3 8 17 6
M12x1,5 17 13 3 12 21 6
M14x1,5 19 13 3 12 21 6
M16x1,5 21 17 3 12 21 6
M18x1,5 23 17 4 12 24 8
M20x1,5 25 19 4 14 26 8
M22x1,5 27 19 4 14 26 8
M24x1,5 29 22 4 14 27 9
M26x1,5 31 24 4 16 30 10
M27x2 32 24 4 16 30 10
M30x1,5 36 24 4 16 30 10
M33x2 39 27 5 16 32 11
M36x1,5 42 27 5 16 32 11
M38x1,5 44 27 5 16 32 11
M42x1,5 49 30 5 16 33 12
M45x1,5 52 30 5 16 33 12
M48x1,5 55 30 5 16 33 12
M52x1,5 60 30 5 16 33 12
M56x2 64 36 5 20 40 15
M64x2 72 36 5 20 40 15
132
Dop filetat cu locaş hexagonal şi guler

(extras STAS 5606-80) – dimensiuni în mm
d1 d2 c l s t
M8x1 12 3 7,5 4 5
M10x1 14 3 8 5 5
M12x1,5 17 3 12 6 7
M14x1,5 19 3 12 6 7
M16x1,5 21 3 12 8 7,5
M18x1,5 23 4 12 8 7,5
M20x1,5 25 4 14 10 7,5
M22x1,5 27 4 14 10 7,5
M24x1,5 29 4 14 12 7,5
M26x1,5 31 4 16 12 7,5
M27x2 32 4 16 12 9
M30x1,5 36 4 16 17 9
M30x2 36 4 16 17 9
M33x2 39 5 16 17 9
M36x1,5 42 5 16 19 10,5
M36x2 42 5 16 19 10,5
M38x1,5 44 5 16 19 10,5
M39x2 46 5 16 19 10,5
M42x1,5 49 5 16 22 10,5
M42x2 49 5 16 22 10,5
M45x1,5 52 5 16 22 10,5
M45x2 52 5 16 22 10,5
M48x1,5 55 5 16 24 10,5
M48x2 55 5 16 24 10,5
M52x1,5 60 5 16 24 10,5
M52x2 60 5 16 24 10,5
M56x2 64 5 20 32 14
M60x2 68 5 20 32 14
133
7.2.2. Dop de aerisire
dimensiuni în mm
[2]
d D L l d1 a s
M10 13 16 8 3 2 14
M12 16 19 10 4 2 17
M16 22 23 12 5 2 22
M20 30 28 15 6 4 22
M22 32 29 15 7 4 22
M27 38 34 18 7 4 27
M30 42 36 18 8 4 32
M32 45 38 20 8 4 32
M36 50 46 25 8 5 36
dimensiuni în mm
d d1 D S h1 h2 a d2 D1 H
M20 12 29,56 27 10 25 5 M36 40 30
M27 18 39,55 36 15 35 6 M42 48 40
M36 26 50,85 46 20 40 8 M56 63 52
134
7.2.3. Indicator nivel ulei [2]
Pentru reductoare mici şi medii
Pentru reductoare mari
135
7.2.4. Capace de vizitare [2]
Capace de vizitare cu orificiu din sticlă (pentru reductoare mari)
Nr. şuruburi
prezoane
Nr.
A B A1 B1 D D1 C C1 K K1 R
200 150 260 210 100 150 230 130 180 - 20 6 8

300 200 300 260 150 250 330 150 230 120 25 8 10
400 250 460 360 250 350 430 185 330 50 30 10 14
136
Capace de vizitare oarbe (pentru reductoare mici şi medii)
prezoane
Nr.
A B A1 B1 C C1 K K1 R
100 75 160 135 130 - 105 - 15 4

150 100 210 160 180 - 130 - 15 4
200 150 260 210 230 130 180 - 20 6
300 200 360 260 330 76 230 120 25 8
400 300 460 360 430 125 330 150 30 10
7.2.5. Inel de ridicare

Inel de ridicare şurub, dimensiuni gaură filetată
(extras DIN 580) - dimensiuni în mm
137
Sarcina
d d1 d2 d3 l h e b c t D TPD max.
kN
M8 20 20 32,6 15 20 6 6,3 1,8 22 13 0,35 1,6
M10 24 24 40 17 25 7,5 8 2,2 24,5 15 0,42 2,5
M12 28 28 47 20 30 9 9,5 2,5 28 18 0,49 4
M16 34 34 59 24 36 11 12,5 3 32,5 22 0,595 6,3
M20 40 40 72 27 45 13 16 3,5 36,5 28 0,7 10
M24 48 48 86 31 53 16 19 4,5 41,5 32 0,84 16
M30 56 56 104 39 64 19 24 5 51 41 0,98 25
M36 67 67 123 48 75 22 28 6 61 47 0,586 40
M42 80 80 148 56 90 25 34 6,5 70 56 0,7 63
M48 95 95 171 65 100 28 38 7,5 80 62 0,831 80
M56 112 112 202 73 119 32 45 8 90 72 0,98 100
M64 125 125 225 85 135 35 50 9 103 81 1,094 160
M72x6 140 140 256 95 153 38 58 9 113 89 1,225 200
M80x6 160 160 286 110 165 40 63 9 128 97 1,4 250
M90x6 180 180 322 125 180 40 71 9 143 107 1,575 315
M100x6 200 200 360 140 195 40 80 9 158 117 1,75 400
Simbolizare:
Inel şurub M36 (DIN580)
Inel de ridicare piuliţă

(extras DIN 582) - dimensiuni în mm
138
Sarcina
d d1 d2 d3 h e b TPD max. kN
M8 20 20 32,6 20 6 6,3 0,35 1,6

M10 24 24 40 25 7,5 8 0,42 2,5
M12 28 28 47 30 9 9,5 0,49 4
M16 34 34 59 36 11 12,5 0,595 6,3
M20 40 40 72 45 13 16 0,7 10
M24 48 48 86 53 16 19 0,84 16
M30 56 56 104 64 19 24 0,98 23,6
M36 67 67 123 75 22 28 0,586 37,5
M42 80 80 148 90 25 34 0,7 60
M48 95 95 171 100 28 38 0,831 75
M56 112 112 202 119 32 45 0,98 95
M64 125 125 225 135 35 50 1,094 150
M72x6 140 140 256 153 38 58 1,225 180
M80x6 160 160 286 165 40 63 1,4 220
M90x6 180 180 322 180 40 71 1,575 280
M100x6 200 200 360 195 40 80 1,75 360
Simbolizare:
Inel piuliţă M36 (DIN582)
7.2.6. Capace laterale [2]
Capace laterale îngropate, oarbe şi străpunse
139
Capace laterale fixate cu şuruburi, oarbe şi străpunse
normal
D şi D’ – în funcţie de diametrul
exterior al rulmentului
D’ s e2
90 ... 170 15 8
170 ... 250 18 10
adânc
D0 = D + e2
D1 = D + 2,5dşurub
dşurub – se alege constructiv în funcţie de condiţiile de gabarit şi montaj,
din Anexele: 51 - 54
n – numărul de şuruburi – 4  8
în cazul lagărelor care au în componenţa lor elemente de tip pahar:
D1 = D + 2,5dşurub + 2S2
unde: S2 – grosimea peretelui paharului; S2  0,1darbore + (35), S2  (78)
D2 = D1 + (2,53)dşurub
140
D3 = (0,850,9)D
D4 = D1 - (2,53)dşurub
e = 1,2 dşurub
e1 = 1215
m – se alege constructiv; m  e1
d1 = dşurub + (12)
e3 = 23
a1, a2 şi a3 depind de modul de etanşare al lagărului
La capacele străpunse, dimensiunile alezajului (diametru, lăţime)

se aleg în funcţie de diametrul arborelui şi de dimensiunile elementului
de etanşare.
7.2.7. Şaibă de reglare pentru capacele laterale
Setul de şaibe [2] – dimensiuni în mm
D1 D1 = D + (3  5) , D - diametrul exterior al rulmentului

D2, D3, n, d2 Se aleg în conformitate cu dimensiunile capacului
s 0,5 0,2 0,1
Nr.buc 2 4 2
7.3. Organe de centrare, fixare şi asamblare

Organele de centrare, fixare şi asamblare sunt prezentate în
anexe, în conformitate cu standardele în vigoare, după cum urmează:
141
Şuruburi pentru fundaţii Anexa 50

Şuruburi cu cap înecat crestat şi locaşuri
Anexa 51
pentru şuruburi cu cap înecat crestat
Şuruburi cu cap cilindric şi locaş hexagonal şi
locaşuri pentru şuruburi cu cap cilindric şi locaş Anexa 52
hexagonal
Şuruburi cu cap hexagonal filetate
Anexa 53
până sub cap
Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate Anexa 54
Locaş pentru şuruburi cu cap hexagonal Anexa 55
Prezoane Anexa 56
Piuliţe hexagonale Anexa 57
Piuliţe hexagonale joase Anexa 58
Piuliţe hexagonale înalte Anexa 59
Şaibe plate Anexa 62
Şaibe Grower (elastice) Anexa 63
Găuri de trecere (diametre) Anexa 64
Găuri filetate. Lungimi de înşurubare Anexa 65
Grupe de caracteristici mecanice ale
Anexa 66
organelor de asamblare filetate
Ştifturi cilindrice Anexa 39
Ştifturi conice Anexa 40
142
8. Ungerea, calculul termic şi randamentul reductoarelor
8
Ungerea, calculul termic
şi randamentul
reductoarelor
8.1. Ungerea angrenajelor

Ungerea angrenajelor se realizează prin următoarele sisteme [7]:
Ungerea prin barbotare (imersiune) – se utilizează pentru viteze

periferice v  12 … 15 m/s ale roţilor dinţate, prin scufundarea în ulei a
uneia din roţile dinţate din fiecare treaptă de angrenare. Pentru
adâncimea de scufundare se există următoarele recomandări:
- (1…6) m sau minim10 mm la treapta cea mai rapidă;
- până la 1/3 din diametrul exterior sau 100 mm pentru roata
ultimei trepte
- la angrenajele conice dinţii se scufundă pe toată lungimea;
- la angrenajele melcate, cu melcul dedesubt nivelul uleiului
trebuie să ajungă la corpurile de rostogolire a rulmenţilor.
Cantitatea de ulei din baie trebuie să fie de 0,35…0,7l, pentru
fiecare kW transmis, iar perioada de schimbare a uleiului este de
2500…3000 ore de funcţionare.
Ungerea cu circulaţie forţată - se utilizează pentru viteze periferice
v < 20 m/s ale roţilor dinţate prin pulverizarea uleiului direct în zona de
angrenare, respectiv pentru viteze periferice v > 20 m/s prin pulverizarea
uleiului într-o zonă înainte de angrenare.
Criteriul principal de alegere al uleiurilor îl constituie viteza
periferică a roţilor dinţate. Tipurile de uleiuri şi modul de alegere al
acestora în vederea ungerii angrenajelor sunt conform Anexei 12.
143
8.2. Ungerea lagărelor cu rulmenţi

Ungerea lagărelor cu rulmenţi se realizează cu scopul micşorării
frecării dintre elementele în mişcare relativa ale rulmentului, asigurării
protecţiei anticorozive, pentru uniformizarea şi evacuarea căldurii
degajate, respectiv pentru micşorarea zgomotului produs în timpul
funcţionării.
Alegerea tipului de lubrifiant se face în funcţie de mărimea
rulmentului (diametrul mediu dm) şi turaţia arborelui pe care acesta este
montat (n), prin produsul dmn, conform tabelului 8.1.
Tabelul 8.1. Criterii de alegere a lubrifiantului [2]
dmn [mmrot/min] Tipul lubrifiantului
Orice fel de unsoare consistentă, inclusiv unsoare
< 50000
sintetică
50000…150000 Uleiuri minerale, unsori consistente nesintetice
Uleiuri minerale de viscozitate medie şi unsori
150000…300000 consistente pe bază de săpunuri de calciu şi sodiu
şi pe bază de litiu
Uleiuri minerale de viscozitate mică, prin sisteme
300000…600000
de ungere cu fitil, prin ceaţă sau pulverizare
Uleiuri minerale, prin sisteme de ungere sub
600000…1200000
presiune, cu asigurarea răcirii artificiale
Uleiuri minerale, prin sisteme de ungere sub
> 1200000
presiune, cu asigurarea răcirii artificiale obligatorii
Ungerea cu unsoare consistentă se recomandă pentru condiţii
normale de funcţionare, la rulmenţii montaţi în locuri în care nu există
ulei pentru ungerea altor organe de maşini, când uleiul din baie nu
ajunge prin stropire la rulmenţi sau când angrenajele funcţionează cu
uzuri mari. Unsoarea trebuie periodic completată sau înlocuită, datoriră
faptului că îşi pierde proprietăţile de ungere prin îmbătrânire.
Ungerea cu ulei se recomandă atunci când lagărele rulmenţi
funcţionează într-un spaţiu închis, în care se realizează ungerea cu ulei
a altor organe de maşini în mişcare de rotaţie (reductoare de turaţie,
cutii de viteze etc.
Ungerea cu ulei a lagărelor cu rulmenţi se poate realiza prin
următoarele sisteme de ungere:
- cu baie proprie în cazul rulmenţilor mari, care funcţionează la turaţii
mici.
- cu circulaţie de ulei, realizată cu ajutorul unei pompe, uleiul fiind
pulverizat direct pe corpurile de rostogolire, prin intermediul unor duze,
se recomandă la turaţii si sarcini mari.
144
- prin stropire, în cazul rulmenţilor reductoarelor, cutiilor de viteze etc.,

prin intermediul unor piese în mişcare de rotaţie - discuri sau inele de
ungere.
- prin picurare, cu ajutorul unui ungător cu fitil , în cazul arborilor verticali
sau oblici, care funcţionează la turaţii mari;
- cu ceaţă de ulei, realizată prin antrenarea uleiului cu ajutorul unui jet
de aer, dirijat spre locurile de ungere greu accesibile.
8.3. Randamentul reductoarelor

Randamentul total al reductorului se determină ca produs al
randamentelor angrenării, lagărelor, respectiv al ungerii conform
relaţiei:
T   a   l  u
Unde:
-  a - randamentul angrenării, în cazul reductoarelor cu mai multe
trepte se consideră ca produs al randamentelor fiecărei trepte de
angrenare
-  l - randamentul lagărelor cu rulmenţi, se consideră ca produs al
randamentelor fiecărui rulment din componenţa reductorului
- u – randamentul ungerii
 randamentul angrenării a (pentru o treaptă)
      1 1 
- pentru angrenaje cilindrice: a  1   
f  cos   z1 z 2 
Unde:
-  - coeficientul de frecare dintre flancurile dinţilor în angrenare,
conform tabelului 8.2
Tabelul 8.2
Materialul roţilor Modul de obţinere a Valorile coeficientului
dinţate danturii de frecare  [-]
Rectificare 0,04…0,08
Oţeluri durificate Şeveruire 0,06…0,10
Frezare 0,09…0,12
Oţeluri
îmbunătăţite sau Frezare 0,09…0,14
normalizate
- f - factor ce ţine seama de perioada de funcţionare a angrenajului,

conform tabelului 8.3
145
Tabelul 8.3
Perioada de
Poziţia dinţilor Valorile factorului f [-]
funcţionare
drepţi în rodaj 2…3
după rodaj
înclinaţi şi în V 5
corespunzător
-  - gradul de acoperire frontal, conform paragrafului 3.5.2.
-  [grd] - unghiul de înclinare al danturii
- z1,2 - numărul de dinţi ai roţilor în angrenare;
- pentru angrenaje conice cu dinţi drepţi, înclinaţi sau curbi,
randamentul se calculează relaţia de la angrenaje cilindrice,
considerând mărimile corespunzătoare angrenajului cilindric echivalent.
tan 
- pentru angrenaje melcate: a 
tan  
Unde:
-  - unghiul de pantă al elicei de referinţă a melcului, conform ¶ 3.7.2
-  - unghiul de frecare -   arctan ,  fiind coeficientul de frecare
între flancurile dinţilor melcului şi roţii melcate, conform tabelului 8.4.
în corelaţie cu viteza de alunecare relativă val (vezi ¶ 3.7.2)
Tabelul 8.4 [7]
Materialul coroanei dinţate a roţii melcate
Alame sau alte
Bronz fosforos Fonte cenuşii
bronzuri
val [m/s]
Duritatea flancurilor dinţilor melcului
< 45  45  45 < 45  45

0,01 0,12 0,11 0,18 0,19 0,18
0,05 0,1 0,09 0,14 0,16 0,14
0,1 0,09 0,08 0,13 0,14 0,13
0,25 0,075 0,065 0,1 0,12 0,1
0,5 0,065 0,055 0,09 0,1 0,09
1 0,055 0,045 0,07 0,09 0,07
1,5 0,05 0,04 0,065 0,08 0,065
2 0,045 0,035 0,055 0,07 0,055
2,5 0,04 0,03 0,05
3 0,035 0,028 0,045
4 0,031 0,024 0,04
5 0,029 0,022 0,035
8 0,026 0,018 0,03
10 0,024 0,016
15 0,02 0,014
24 0,013
146
1  R  df  
 randamentul unui lagăr cu rulment l: l  1 5 107
P
Unde:
- 1 – coeficient convenţional de frecare din lagărul respectiv,
conform tabelului 8.5 lagărele cu rulmenţi;
Tabelul 8.5
Tipul rulmentului l [-] Tipul rulmentului l [-]

radiali cu role
radial cu bile 0,0015 0,0018
cilindrice
radial sau oscilanţi radiali sau oscilanţi
0,0010 0,0011
cu bile cu role butoi
radiali-axiali cu bile radiali-axiali cu role
0,0020 0,0018
din seriile 72 b, 73 b conice
idem din seriile 70
0,0020 axiali cu bile 0,0013
c şi 72 c
radiali-axiali cu bile axiali sau oscilanţi
0,0024 0,0018
pe două rânduri cu role
- R [N] - reacţiunea din reazemul corespunzător rulmentului (vezi

capitolul 4)
- df [mm] - diametrul fusului (interior al rulmentului)
-  [rad/s] - viteza unghiulară a arborelui;
- P [kW] – puterea transmisă de arborele corespunzător
b  hu  v 0,66
 randamentul ungerii u: u  1 7,69  105
Pm
Unde:
- b [mm] - lăţimea coroanei roţii imersate;
- hu [mm] - adâncimea de scufundare a roţii în ulei;
- v [m/s] - viteza periferică a roţii imersate;
- Pm [kW] - puterea vehiculată de roata respectivă.
8.4. Calculul termic al reductoarelor

Cantitatea de energie degajată în unitatea de timp se determină
cu relaţia:
P  103  Pm  1 T 
147
Unde:
- T [-] - randamentul total al reductorului;
- Pm [kW] - puterea medie vehiculată în unitatea de timp.
Energia disipată este transferată mediului ambiant prin intermediul

suprafeţei laterale a carcasei, S [m2], răcită de aer, transferul de
energie fiind caracterizat prin relaţia de echilibru termic:
P  K  S  t [W]
Unde:
- K [W/m2grd] - coeficientul global de transmitere a căldurii prin
carcasă, conform tabelului 8.6
Tabelul 8.6
Viteza de circulaţie a
0 5 10 15 20 25
aerului va [m/s]
Coeficientul global de 12 27 42 60 75 90
transfer K [W/m2 grd.]
- S [m2] - suprafaţa carcasei reductorului răcită cu aer; în cazul

nervurării carcasei se adaugă şi jumătate din suprafaţa nervurilor, iar în
cazul montării reductorului pe o fundaţie metalică sau suspendat pe un
cadru se adună şi suprafaţa bazei reductorului
- t [oC] - variaţia de temperatură produsă de procesele disipative

Verificarea încălzirii carcasei se poate face cu relaţia următoare:
103  Pm  1 T 
t   ta ; ta  40...60 0C
KS
Unde: ta  40...60 0C
Temperatura de funcţionare a reductorului se determină cu relaţia:
103  Pm  1 T 
tf  t 0   tf a ; tfa  90 0C
KS
to  30 0C - temperatura mediului ambiant
148
9. Proiectarea cuplajelor elastice cu bolţuri
9
Proiectarea cuplajelor
elastice cu bolţuri
Cuplajele elastice cu bolţuri fac parte din categoria cuplajelor

mobile, amortizoare, cu elemente intermediare elastice.
Cuplajele cu elemente intermediare elastice asigură
compensarea abaterilor de la poziţia ideală a arborilor cuplaţi tocmai
datorită existenţei în construcţia lor a unor componente elastice, prin
care are loc transmiterea momentului de răsucire. Aceste cuplaje
asigură în acelaşi timp amortizarea şocurilor provocate de modificarea
regimului de lucru prin acumularea de lucru mecanic în elementele
elastice şi contribuie la limitarea vibraţiilor nedorite, cauzatoare de
rezonanţă, prin modificarea frecvenţei oscilaţiilor proprii ale sistemului.
Îndeplinirea rolului funcţional al acestor cuplaje este determinată
de caracteristicile elastice ale materialelor elementelor elastice, care
pot fi metalice şi nemetalice. Elementele elastice metalice au o
capacitate ridicată de încărcare şi o durabilitate mai mare faţă de
cele nemetalice, fapt pentru care se recomandă utilizarea cuplajelor
cu asemenea elemente pentru transmiterea unor momente de răsucire
mari.
Elementele elastice nemetalice sunt realizate din cauciuc, care au
o serie de avantaje ca: elasticitate mare, capacitate ridicată de
amortizare, simplitate constructivă, cost redus. Elementele nemetalice
prezintă şi câteva dezavantaje ca; rezistenţă mai redusă, durabilitate
mai mică, recomandându-se pentru cuplaje care transmit momente de
răsucire mai mici.
9.1. Alegerea mărimii cuplajului elastic cu bolţuri

Cuplajele se aleg în funcţie de diametrele capetelor de arbore pe
care îi cuplează şi în funcţie de momentul de lucru Ml de lucru necesar
transmis.
Dimensiunile capetelor de arbore cilindrice şi conice sunt conform
STAS 8724/2 – 71 şi STAS 8724/4 – 71 şi sunt prezentate în Anexa 13.
149
Verificarea prin calcul, sau dimensionarea cuplajului se face cu

ajutorul relaţiei:
Mn  Ml
Unde:
Mn – momentul nominal, indicat în Anexa 69
Ml – momentul de lucru necesar de transmis, determinat prin relaţia:
Ml  Mc  Cs
Unde:
Mc – momentul de calcul, nominal, determinat prin relaţia:
P
Mc  9550 N  m
n
Unde: P – puterea transmisă [kW]
N – turaţia arborilor cuplaţi [rot/min]
Cs – coeficient de serviciu conform regimului de lucru al cuplajului, se
alege conform Anexei 68,
Valoarea momentului nominal Mn împreună cu valorile diametrelor
capetelor de arbori cuplaţi va indica mărimea cuplajului, (1... 22),
conform Anexei 69.
9.2. Variante de execuţie ale cuplajului

elastic cu bolţuri
Cuplajele elastice cu bolţuri se execută în două variante

constructive:
- Varianta N, normală (fig. 9.1), se execută în mărimile 1…22
- Varianta B, cu bucşe distanţiere (fig. 9.2), se execută
în mărimile 5…16
Varianta B este destinată utilizării în lanţurile cinematice în care în
vecinătatea cuplajului, se află o transmisie prin curele, permiţând
schimbarea curelei, prin spaţiul liber creat între suprafeţele frontale ale
semicuplajelor, prin demontarea bolţurilor, bucşelor elastice şi bucşelor
distanţiere ale cuplajului.
150
Figura 9.1. Variantă de execuţie N
Figura 9.2. Variantă de execuţie B
Elementele componente ale cuplajului elastic cu bolţuri, în cele

două variante de execuţie sunt prezentate în tabelul 9.1.
151
Tabelul 9.1. Elementele componente ale cuplajului

Variantă
N B Denumire Observaţii
Poz.
1 Semicuplaj Figura 9.3…..Figura 9.7
- Pentru mărimile de cuplaj 1…13
se utilizează piuliţe precise cu autoblocare,
conform SR EN ISO 10512:2002 (Anexa 60)
2 Piuliţă - Pentru mărimile de cuplaj 14…22 se
utilizează piuliţe crenelate, conform
STAS 4073 -90 (Anexa 61) şi şplinturi
conform SR EN ISO 1234:2001, (Anexa 44)
3 Şaibă SR EN ISO 7089:2002 (Anexa 62)
4 - Bolţ N
5 Bucşă elastică
6 Şaibă SR EN ISO 7089:2002 (Anexa 62)
7 Şaibă elastică (SR 7666-2:1994) (Anexa 63)
- 8 Bolţ B
- 9 Bucşă
distanţieră
Bucşa elastică se execută din cauciuc, iar semicuplajele din
Fc 200 sau OT 60 - 3
9.3. Variante de execuţie ale semicuplajelor

Semicuplajele se execută în mai multe variante, după cum
urmează:
 Pregăurite
o Execuţie P (fig. 9.3)
o Execuţie Pf (fig. 9.4)
 Cu alezajul la diametrul nominal
o Execuţie C (fig. 9.5), cu alezaj cilindric, fără fixare frontală
o Execuţie Cf (fig. 9.6), cu alezaj cilindric, cu fixare frontală
o Execuţie Ki (fig. 9.7), cu alezaj conic, cu fixare frontală
152
Figura 9.3. Semicuplaj – execuţie P Figura 9.4. Semicuplaj – execuţie Pf
Figura 9.5. Semicuplaj – execuţie C Figura 9.6. Semicuplaj – execuţie Cf
Figura 9.7. Semicuplaj – execuţie Ki

153
Semicuplajele în execuţii P, Pf, C, Cf sunt destinate pentru toate

mărimile de cuplaj, iar cele în execuţie Ki, doar pentru mărimile 1…10
(exclusiv d = 130 mm).
Semicuplajele pregăurite P şi Pf sunt destinate cazurilor în care
mărimea aleasă de cuplaj este corespunzătoare din punct de vedere
al momentului nominal necesar, dar capetele de arbore pe care se
montează cuplajul au diametrele mai mici decât diametrele nominale
d, corespunzătoare mărimii respective de cuplaj.
Din semicuplaje în execuţie P se pot realiza numai semicuplaje cu
alezaj cilindric, fără fixare frontală, iar din cele în execuţie Pf, numai
semicuplaje cu alezaj cilindric sau conic cu fixare frontală. Diametrul
alezajului, în ambele variante de execuţie se alege în limitele
diametrului d0, conform Anexei 69.
Semicuplajele cu fixare frontală se utilizează în cazul în care în
timpul funcţionării apar forţe axiale.
Pentru fiecare variantă de execuţie şi mărime, cuplajele se
compun din perechi de semicuplaje din acelaşi material, în aceeaşi
execuţie sau în execuţii diferite.
Toleranţele la circularitate şi la coaxialitate ale alezajelor semicuplajelor
se stabilesc conform STAS 7391/2-74 şi STAS 7391/4-74 (Anexa 70)
Pentru mărimile de cuplaj 1…21, penele şi canalele de pană sunt
conform STAS 1004-81 (Anexa 45 Îmbinări prin pene paralele)
Pentru mărimile de cuplaj 22, penele şi canalele de pană sunt conform
STAS 1010-80 (Anexa 67 Îmbinări prin pene tangenţiale)
9.4. Parametri cuplajelor elastice cu bolţuri

Principalele mărimi care definesc mărimea cuplajului elastic cu
bolţuri şi semicuplajele acestuia sunt indicate în Anexa 69.
Dimensiunile bolţurilor, a bucşelor elastice, respectiv a bucşelor

distanţier se aleg constructiv, ţinând seama de dimensiunile de gabarit
şi montaj ale cuplajului (conform Anexei 69)
9.5. Deplasări longitudinale şi dezaxări unghiulare

Cuplajele elastice cu bolţuri permit anumite deplasări
longitudinale x sau radiale y, precum şi compensarea unor dezaxări
unghiulare w (corespunzătoare unghiului ), conform fig. 9.8
154
Figura 9.8.
Valorile maxime ale deplasării y şi ale dezaxării w, în funcţie de
mărimea cuplajului, turaţia la care acesta este utilizat şi coeficientul de
serviciu Cs, sunt conform nomogramei din fig. 9.9.
Figura 9.9
155
Valorile maxime ale deplasării x, în funcţie de mărimea cuplajului

sunt conform tabelului 9.2.
Tabelul 9.2. Valorile maxime ale deplasării x
Mărimea
1...7 8...19 20...22
cuplajului
x [mm] 1 2 3
9.6.Simbolizarea cuplajelor
Simbolizarea unui cuplaj cuprinde:

- denumire cuplaj
- mărimea cuplajului
- simbolul variantei
- simbolul execuţiei unui semicuplaj şi diametrul nominal al alezajului
- simbolul execuţiei celuilalt semicuplaj şi diametrul nominal al
alezajului
- marca materialului din care sunt executate semicuplajele
Exemplu:
Cuplaj elastic cu bolţuri, mărimea 1, varianta N, cu semicuple
din OT 60-3, una în execuţie Cf cu diametrul nominal d = 16 mm
şi celalta în execuţie Ki, cu diametrul nominal d = 20 mm, se
simbolizează:
Cuplaj CEB 1 N – Cf 16/Ki 20 – OT 60 - 3
156
ANEXE
157
Anexa 1. Şirul rapoartelor de transmitere

(extras STAS 6012 – 82)
I II III I II III
1,00 3,15
1,00 3,15
1,06 3,35
1,00 3,15
1,12 3,55
1,12 3,55
1,18 3,75
1,25 4,00
1,25 4,00
1,32 4,25
1,25 4,00
1,40 4,50
1,40 4,50
1,50 4,75
1,60 5,00
1,60 5,00
1,70 5,30
1,60 5,00
1,80 5,60
1,80 5,60
1,90 6,00
2,00 6,30
2,00 6,30
2,12 6,70
2,00 6,30
2,24 7,10
2,24 7,10
2,36 7,50
2,50 8,00
2,50 8,00
2,65 8,50
2,50 8,00
2,80 9,00
2,80 9,00
3,00 9,50
OBSERVAŢII:
Valorile din şirul I vor fi preferate celor din şirul II şi acestea celor
din şirul III
158
ANEXE
Anexa 2. Şirul distanţelor dintre axe

I II I II I II
100 1000
100 1000
112 1120
125 1250
125 1250
140 1400
160 1600
160 1600
180 1800
200 2000
200 2000
225 2250
250
250 2500 2500
280
315
315
355
40 400
40 400
45 450
50 500
50 500
56 560
63 630
63 630
71 710
80 800
80 800
90 900
OBSERVAŢII:
Se vor alege de preferinţă valorile cuprinse în şirul I
Se admite folosirea valorii 320 în locul valorii 315 şi a valorii 360 în locul
valorii 355
159
Anexa 3. Şirul modulelor

Mecanică fină Mecanică generală şi grea

I II I II
0,05 0,055 1 1,125
0,06 0,07 1,25 1,375
0,08 0,09 1,5 1,75
0,1 0,11 2 2,25
0,12 0,14 2,5 2,75
0,15 0,18 3 3,5
0,2 0,22 4 4,5
0,25 0,28 5 5,5
0,3 0,35 6 7
0,4 0,45 8 9
0,5 0,55 10 11
0,6 0,7 12 14
0,8 0,9 16 18
1 20 22
25 28
32 36
40 45
50 55
60 70
80 90
100
OBSERVAŢII:
Se vor alege de preferinţă valorile cuprinse în şirul I
Pentru construcţia de automobile se admite utilizarea modulelor 3,25;

3,75; şi 4,25, iar pentru tractoare, 6,5.
160
ANEXE
Anexa 4
Oţeluri recomandate pentru construcţia roţilor dinţate
161
162
ANEXE
Anexa 5
Materiale recomandate pentru roţi melcate [7]
Material Caracteristici mecanice, MPa

Mod de
Denumire Marca Rm Rp 02 DHB 102 E 105
turnare
CuSn10 N 220 100…150 6,5
CuSn12 N 220 8
Aliaje 130…160
CuSn12 K 250 9
Cu - Sn
CuSn12Ni N 260 160 9
I CuSn12Ni C 280 170 9,5
CuPb 5 Sn 10 N 180 80 7
Aliaje CuPb 5 Sn 10 K 240 100 8 0,75
Cu – Pb - Sn CuPb 10 Sn 10 N 170 80 6,5
CuPb 10 Sn 10 C 210 100 7
CuSn6Zn4Pb4 N 180 6
80…120
Aliaje CuSn6Zn4Pb4 C 200 7
II
Cu-Sn-Zn-Pb Cu Sn 9 Zn 5 N 220 6,5
100…150
Cu Sn 9 Zn 5 C 240 7,5
N; 400 9
Cu Al 9 Fe 3 T 180
K;C 450 10
N; 440 9
Cu Al 10 Fe 3 T 200
K;C 490 10
Aliaje
N 540 11
Cu - Al
CuAl 9Fe 5Ni5 T K 590 220 12
III C 640 12 0,95
Cu Al 10 Mn T N; 440 9
200
K;C 490 10
Cu Zn 40 Pb Sn N 250 120 7
Aliaje Cu Zn 40 Pb Sn K 280 130 8
Cu - Zn CuZn38Pb2Mn2 N 250 120 7
CuZn38Pb2Mn2 K 350 140 8
Fc 150 110-
- 14…19
250
Fonte cenuşii
Fc 200 160-
IV N - 17…20 0,85
270
Fonte rez. la Fc A2 200 - 18…22
uzare Fc a3 160 - 16…19
N – în amestec de formare; K – în cochilă; C - centrifugal
163
Tensiunea limită de bază la oboseala de contact a flancurilor

dinţilor roţilor melcate realizate din aliaje de cupru, H limb [7]
Melc din oţel cu Melc din oţel cu

Grupa
Materialul roţii flancurile dinţilor flancurile dinţilor
de
melcate durificate nedurificate
material
(DRC  45 HRC) (DRC  45 HRC
Aliaje Cu – Sn
H limb = (0,75…0,9)Rm H limb = (0,6…0,72)Rm
I Aliaje Cu-Pb-Sn
[Mpa] [Mpa]
Bronzuri Sb - Ni
Aliaje
II H limb = 0,6Rm, [Mpa] H limb = 0,48Rm, [Mpa]
Cu – Sn – Pb - Zn
Tensiunea limită de bază la oboseala de încovoiere la piciorul

dinţilor roţilor melcate, 0 limb, respectiv -1 limb [7]
Materialul roţii
0 limb, [Mpa] -1 limb, [Mpa]
melcate
Aliaje de cupru 0 limb = (0,35…0,45)Rm -1 limb = (0,3…0,4)Rm
Fonte 0 limb = (0,48…0,7)Rm -1 limb = (0,4…0,5)Rm
0 limb – pentru cazul în care solicitarea se realizează după un ciclu

pulsator
-1 limb – pentru cazul în care solicitarea se realizează după un ciclu

alternant simetric
164
ANEXE
Anexa 6
Valorile coeficienţilor care intervin în calculul de
rezistenţă al angrenajelor cilindrice
Factorul de material - ZE
pentru angrenaje cilindrice şi conice
Roata dinţată ZE
Conducătoare Condusă [Mpa1/2]
E10-5 E10-5
Material Material
[MPa] [MPa]
oţel laminat 2,06 189,8
oţel turnat 2,02 188,9
fontă cu grafit
1,73 181,4
nodular
oţel 2,06 bronz cu staniu
1,03 155,0
turnat
bronz cu zinc 1,13 159,8
fontă cu grafit
1,26…1,18 165,4…163,0
lamelar (cenuşie)
oţel turnat 2,02 188,0
fontă cu grafit
1,73 180,5
oţel turnat 2,02 nodular
fontă cu grafit
1,18 161,4
lamelar (cenuşie)
fontă cu grafit
fontă cu 1,73 173,9
nodular
grafit 1,73
fontă cu grafit
nodular 1,18 156,6
lamelar (cenuşie)
fontă cu
grafit fontă cu grafit
1,26…1,18 1,18 146,0…143,7
lamelar lamelar
(cenuşiu)
165
Factorul de material - Z E pentru angrenaje melcate cilindrice
Melc Roată melcată ZE

E 1 x10 5 Mod de E 2 x10 5 [MPa] 1/2
Material Material
[MPa] turnare [MPa]
N 0,74 138
Aliaje Cu - Sn
K;C 0,98…1,01 147…154
Aliaje
- 0,88…0,93 146…150
Cu–Sn-Zn-Pb
Oţel K 0,88…1,14 146…160
2,06…2,1 Aliaje Cu-Al
laminat C 1,13…1,27 160…166
Alame K 0,88…0,98 146…153
Fontă cenuşie - 0,74…1 138…154
Fontă - 1,7…1,73 180…182
nodulară
Fontă
0,74…1 Fontă cenuşie - 0,74…1 114…132
cenuşie
Fontă Fontă
1,7…1,73 - 1,7…1,73 172…174
nodulară nodulară
N – în amestec de formare; K – în cochilă; C - centrifugal
Factorul de utilizare - KA
Modul de Valoarea factorului de utilizare KA[-], funcţie de

funcţionare a modul de funcţionare al consumatorului
maşinii şocuri şocuri şocuri
uniform
motoare uşoare moderate puternice
uniform 1,00 1,25 1,50 1,75
şocuri uşoare 1,10 1,35 1,60 1,85
şocuri
1,25 1,50 1,75 2,00
moderate
şocuri
1,50 1,70 2,00 ≥ 2,25
puternice
166
ANEXE
Factorul de utilizare - KA
pentru angrenaje melcate
Regimul de sarcină al Regimul de sarcină al maşinii antrenate

maşinii motoare Cu Cu Cu
Uniform neuniformitate neuniformitate neuniformitate
mică medie mare
Motoare
electirce,
Uniform 1 1,15...1,25 1,3...1,5 1,6...1,75
turbine cu
abur sau gaz
Motoare
Cu
hidraulice,
neuniformitate 1,05...1,1 1,3...1,35 1,55...1,6 1,6...1,85
turbine cu
mică
abur sau gaz
Motoare
Cu
monocilindrice
neuniformitate 1,15...1,25 1,4...1,5 1,65...1,75 1,9...2
cu ardere
medie
internă
Motoare cu
Cu
ardere internă
neuniformitate 1,3...1,5 1,6...1,75 1,8...2 2,1...2,5
cu mai nulţi
mare
cilindri
Factorul dinamic - K V
pentru angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi
167
pentru angrenaje cilindrice cu dinţi înclinaţi
pentru angrenaje melcate cilindrice
Viteza de alunecare relativă v al între flancurile dinţilor
Treapta
melcului şi roţii melcate, [m/s]
de
 1,5 1,5…3 3…7,5 7,5…12 12…18 18…25
precizie
KV
6 - - 1 1,1 1,3 1,4
7 1 1 1,1 1,2 - -
8 1,1…1,2 1,2…1,3 1,3…1,4 - - -
9 1,2…1,3 - - - - -
Observaţie: În domeniul vitezelor de alunecare pentru care nu sunt
recomandate valori K V nu se recomandă folosirea angrenajului în
treptele de precizie respective
Factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor - K Hβ
pentru angrenaje cilindrice
Treapta de
precizie în Relaţia de calcul a factorului KHβ pentru:
care a fost
prelucrată
roata dinţată Angrenaje rodate în
Angrenaje fără rodaj
prealabil
5 1,135+0,18(b2/dw1)2+2,310-4b2 1,10+0,18(b2/dw1)2+1,1510-4b2
6 1,15+0,18(b2/dw1)2+310-4b2 1,11+0,18(b2/dw1)2+1,510-4b2
7 1,17+0,18(b2/dw1)2+4,710-4b2 1,12+0,18(b2/dw1)2+2,310-4b2
8 1,23+0,18(b2/dw1)2+6,110-4b2 1,15+0,18(b2/dw1)2+3,110-4b2
168
ANEXE
Factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea dinţilor - K Hβ

pentru angrenaje conice cu HB 1  3500 MPa
Poziţia roţilor
Dacă dantura Treapta de
faţă de K Hβ
este bombată precizie
reazeme
5-6 0,1 dm +1
DA 7–8 0,2 dm +1
Ambele roţi 9 - 10 0,3 dm +1
între reazeme 5-6 0,3 dm +1
Nu 7–8 0,5 dm +1
9 - 10 0,7 dm +1
5-6 0,2 dm +1
DA 7–8 0,4 dm +1
Una dintre roţi 9 - 10 0,5 dm +1
în consolă 5-6 0,5 dm +1
Nu 7–8 0,7 dm +1
9 - 10 1,0 dm +1
dm – coeficient diametral la angrenaje conice, s-a determinat conform
tabelului 3.3
Observaţii:
- Pentru angrenajele cu cel puţin o roată cu HB  3500 MPa se adoptă:
K Hβ = 0,5(1+ K Hβ tabel ), în care K Hβ tabel se alege din tabelul de mai
sus pentru cazul HB  3500 MPa
- dacă ambele roţi sunt în consolă, se adoptă 1,1K Hβ , cu K Hβ
pentru cazul cu o roată în consolă
Factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe dinte - K H  , K F 
pentru angrenaje cilindrice
Tratamentul Încărcarea liniară
≤100
termic sau Înclinarea KAFt/b2 > 100 N/mm
Factorul N/mm
termochimic dinţilor şi treapta de precizie
aplicat 6 7 8 9 10 11 12 6…12
Călire sau β=0 KH 1/Zε2 ≥ 1,2
călire 1,0 1,1 1,2
β=0 KF 1/Yε ≥ 1,2
superficială,
β≠0 KH
nitrurare, 1,0 1,1 1,2 1,4 εα / cos2βb
carbonitrurare β ≠ 0 K F 
Necălit, β=0 KH 1/Zε2 ≥ 1,2

1,0 1,1 1,2
nenitrurat, β=0 KF 1/Yε ≥ 1,2
necarbonitrurat β≠0 KH
1,0 1,1 1,2 εα/cos2βb
β≠0 KF
169
Factorul duratei de funcţionare la oboseală superficială - ZNT

Material/tratament termic -
NHE ZNT (ZNT st)
termochimic
NHE  6105 ZNT st = 1,6
Oţeluri îmbunătăţite sau durificate
superficial, fonte nodulare, sau 6105 < NHE  107 (3108/NHE)1/13
maleabile, la toate se admit 107 < NHE < 109 (109/NHE)1/18
ciupituri pe flancul dinţilor
NHE  109 1
NHE  105 ZNT st = 1,6
Materiale din cazul anterior, dar nu
105 < NHE  5107 (5107/NHE)1/13
se admit ciupituri pe flancul dinţilor
NHE  5107 1
NHE  105 ZNT st = 1,3
Oţeluri nitrurate în gaz sau ionic,
105 < NHE  2106 (2106/NHE)1/11
fonte cenuşii
NHE  5106 1
NHE  105 ZNT st = 1,1
Oţeluri nitrurate în baie 105 < NHE  2106 (2106/NHE)1/30
NHE  2106 1
Factorul de influenţă a mărimii dinţilor la oboseala superficială - ZX

Modulul Factorul de
Materialul roţilor normal mărime ZX[-]
mn [mm]
Oţeluri de uz general;
oţeluri de îmbunătăţire,
Toate 1,0
îmbunătăţite; fonte cu
Solicitări dinamice
grafit nodular; fonte
Oţeluri de cementare, ≤ 10 1,0

cementate 10…30 1,5 - 0,005mn
≥ 30 0,9
Oţeluri de nitrurare sau de ≤ 7,5 1,0
îmbunătăţire, nitrurate;
7,5…30 1,08 - 0,011mn
oţeluri de îmbunătăţire sau
cementare nitrocarburate ≥30 0,75
Toate materialele pentru solicitări
Toate 1,0
statice
170
ANEXE
Factorul concentratorului de tensiune la piciorul dintelui - Y Sa

Factorul duratei de funcţionare la oboseală prin încovoiere - YNT

Material/tratament termic -
NFE YNT (YNT st)
termochimic
NFE  104 YNT st = 2,5
Oţeluri îmbunătăţite, fonte 104 < NFE < 3106 (3106/NFE)1/6
nodulare, sau maleabile
NFE  3106 1
NFE  103 YNT st = 2,5
Oţeluri durificate superficial 103 < NFE < 3106 (3106/NFE)1/9
(cementare, CIF, flacără)
NFE  3106 1
NFE  103 YNT st = 1,3
Oţeluri nitrurate în gaz sau ionic, 103 < NFE < 3106 (3106/NFE)1/171
fonte cenuşii
NFE  3106
NFE  103 ZNT st = 1,1
Oţeluri nitrurate în baie 103 < NFE < 3106 (3106/NFE)1/80

NFE  3106 1
171
Factorul de formă al dinţilor - Y Fa

172
ANEXE
Factorul de influenţă a rugozităţii racordării la baza dintelui la oboseală

prin încovoiere – YR
Factorul de influenţă a sensibilităţii materialului la concentrator de

tensiune - Y - pentru angrenaje cilindrice şi conice
Factorul de influenţă a treptei de precizie - KT

Treapta de
6 7 8 9
precizie
KT 1 1,05 1,1 1,16
173
Factorul de influenţă a mărimii dinţilor la oboseală prin încovoiere - YX

Modulul
Factorul de
Materialul roţilor normal mn
mărime YX
[mm]
Oţeluri cu Rm< 800 MPa; fonte ≤5 1,0
cu grafit nodular (cu structură 5…30 1,03 - 0,006 mn
perlitică sau bainitică) ≥ 30 0,85
Oţeluri de cementare,
≤5 1,0
cementate; oţeluri călite cu
flacără sau CIF; oţeluri de Solicitări
îmbunătăţire, nitrurate; oţeluri dinamice 5…25 1,06 - 0,01mn
de îmbunătăţire sau
cementare, nitrocarburate. ≥25 0,8
≤5 1,0
Fontă cenuşie, fonte cu grafit
5…25 1,075 - 0,015mn
nodular (cu structură feritică)
≥ 25 0,7
Toate materialele pentru solicitări statice Toate 1,0
Factorul de influenţă a rugozităţii - ZR, YR

Rugozitatea flancurilor dinţilor

Factorul
roţii melcate, [m]
Ra RZ YR ZR
0,63…1,25 3,2…6,3 1,1 1
1,6…2,5 8…10 1 0,98
4…10 20…40 0,98 0,95
174
ANEXE
Anexa 7. Profilul de referinţă pentru angrenaje

evolventice – cremaliera de referinţă
Destinaţia Parametrii profilului

*
mn 0 ha c* r0
Mecanică
generală şi 1 200 1,0 0,25 0,38
grea
 0,5 200 1,1 0,5 0,3
Mecanică
fină
< 0,5 200 1,1 0,5 0,3
175
Anexa 8. Profilul de referinţă pentru angrenaje conice cu

dinţi drepţi
Parametrii profilului
Standard 0 *
ha c*
STAS 6844 - 80 20o 1 0,2
176
ANEXE
Anexa 9. Profilul de referinţă pentru angrenaje melcate

Simbol   26,56500   26,56500

Parametrul profilului
U.M. (q  2z1) (q  2z1)
Unghiul de presiune normal
n [grd] n = 200
de referinţă
x = 200 – melc ZA
Unghiul de presiune axial de
x [grd]   arctan tann  - celelalte tipuri
referinţă x  cos  
 
Coeficientul înălţimii capului
ha* 1,0
dintelui
Melci prelucraţi pe strung şi roţi
melcate prelucrate cu freze melc
0,2 0,2cos
Coeficientul jocului radial c*
Melci prelucraţi cu freze deget sau
freze disc
0,2…0,3 (0,2…0,3)cos
Coeficientul înălţimii
hf* 1,0 + c* 2 cos + c* -1
piciorului spirei dintelui
Coeficientul înălţimii dintelui h* 2,0 + c* 2 cos + c*
Coeficientul înălţimii
hl* 2,0 2 cos
utilizabile a dintelui
Coeficientul grosimii de
s* 0,5
calcul a dintelui
 - unghiul de pantă al elicei de referinţă al melcului
177
Anexa 10. Repartizarea coeficienţilor de deplasare la

angrenajele cilindrice
Distanţa Deplasări de profil Domenii de aplicare

dintre Tipul
axe X1+X2 X1 X2 z1 z2 ir
transmisiei
0 0 0 ≥ 17 ≥ 17 ≥1
Cinematică
0 0,3 -0,3 12…16 ≥ 22 -
aw = a
0 0 0 ≥ 21 ≥ 21 ≥1
De putere
0 0,3 -0,3 14…20 - ≥ 3,5
Cinematică ≥ z1min ≥ 17 -
0 … 0,5 X1+X2 0
De putere ≥ z1min + 2 ≥ 21 -
aw > a
Cinematică ≥ 10 ≥ z2min -
0,5…1,2 0,5 X1+X2 - 0,5 ≥ z2min +
De putere ≥ 11 -
2
-0,5…0 0 X1+X2 Cinematică ≥ 10 ≥ z2min -
aw < a
≥ z2min +
-0,8 … -0,5 -0,5 X1+X2 - 0,5 De putere ≥ 11 -
2
178
ANEXE
Anexa 11. Coeficientul deplasării radiale pentru roţi

dinţate conice ortogonale ( =900) cu dinţi drepţi
z1 Coeficientul deplasării radiale de profil xr1 pentru raportul de

transmitere i (u) xr1 = -xr2
1 1,12 1,25 1,4 1,6 1,8 2 2,5 3,15 4 5 6,3
12 - - - - - - - 0,50 0,53 0,56 0,57 0,58
13 - - - - - - 0,44 0,48 0,52 0,54 0,55 0,56
14 - - - 0,27 0,34 0,38 0,42 0,47 0,50 0,52 0,53 0,54
15 - - 0,18 0,25 0,31 0,36 0,40 0,45 0,48 0,50 0,51 0,52
16 0 0,10 0,17 0,24 0,30 0,35 0,38 0,43 0,46 0,48 0,49 0,50
18 0 0,09 0,15 0,22 0,28 0,33 0,36 0,40 0,43 0,45 0,46 0,47
20 0 0,08 0,14 0,20 0,26 0,30 0,34 0,37 0,40 0,42 0,43 0,44
25 0 0,07 0,13 0,18 0,23 0,26 0,29 0,33 0,36 0,38 0,39 0,40
30 0 0,06 0,11 0,15 0,19 0,22 0,25 0,28 0,31 0,33 0,34 0,35
40 0 0,05 0,09 0,12 0,15 0,18 0,20 0,22 0,24 0,26 0,27 0,28
179
Anexa 12. Recomandări privind alegerea uleiurilor pentru

ungerea angrenajelor cilindrice şi conice
180
ANEXE
181
Anexa 13
Capete cilindrice de arbore

(extras STAS 8724/2 - 71) – dimensiuni în mm -
d l d l d l
ab. seria seria ab. seria seria ab. seria seria
nom. nom. nom.
lim. lungă scurtă lim. lungă scurtă lim. lungă scurtă
+0,006
6 -0,002
32 80
16 80 58
7 35 85 170 130
8 +0,007 38 90 +0,035
20
9 -0,002 40 +0,018 95 -0,013
-0,002
10 42 100
23 20
11 45 110
110 82 210 165
12 48 120
+0,008 30 25
14 -0,003
50 125
16 55 130
18 40 28 56 140 250 200
+0,040
19 60 150 -0,015
20 63 +0,030 160
22 50 36 65 -0,011 170 300 240
+0,009 140 105
24 -0,004
70 180
25 71 190
60 42
28 75 200 +0,045 350 280
30 80 58 220 -0,017
240 410 330
182
ANEXE
Capete conice de arbore cu conicitate 1:10

(extras STAS 8724/4 - 71) – dimensiuni în mm –
d l1 l2 Filet Filet
l3
nom. lung scurt lung scurt d1 d2
6
16 10 6 M4
7
8
20 12 -
9
- - 8 M6
10
23 15
11
12
30 18 M8x1 M4
14
16 12
M6
18 40 28 28 16 M10x1,25
19 M5
20
22 50 36 36 22 14 M12x1,25 M6
24
25
60 42 42 24 18 M16x1,5 M8
28
30
32 M20x1,5 M10
80 58 58 36 22
35
38 M24x2 M12
183
d l1 l2 Filet Filet
l3
nom. lung scurt lung scurt d1 d2
40
M24x2 M12
42
45
M30x3
48 110 82 82 54 28 M16
50
55 M6x3
56
60 M20
63 M42x3
65
140 105 105 70 35
70
71 M48x3 M24
75
80
M56x4
85 M30
170 130 130 90 40
90
M64x4
95
M36
100 M72x4
110 M80x4
210 165 165 120 45 M42
120
M90x4
125 M48
130
M100x4
140 250 200 200 150 50
150 M110x4
160
M125x4
170 300 240 240 180 60 -
180
M140x4
190
200 350 280 280 210 70
M160x6
220
Treapta de precizie şi poziţia câmpului de toleranţă

pentru diametrul nominal al capătului de arbore
Diametrul capătului de
Toleranţa
arbore d [mm]
 30 j6
30…50 K6
< 50 m6
184
ANEXE
Anexa 14
Găuri de centrare
(extras SR EN ISO 6411:2001)
– dimensiuni în mm -
r
d
d
120°
60°
60°
D0
D0
D2
D3
60°
D0
H1
D1
t t
l l
forma A forma B forma R
Diametrul piesei
prelucrate, D0, 2÷6 6÷16 16÷32 32÷56 56÷80 80÷120 >120
mm
Diametrul găurii
0,5; 0,63; 1; 2,5;
de centrare, d, 1,6; 2 4; 5 6,3; 8 10
mm
0,8 1,25 3,15
Diametrul găurii Forma A Forma B Forma R

de centrare, d,
D2, mm t, mm D3, mm t, mm D1, mm
mm
1 2,12 0,9 3,15 0,9 2,12
1,6 3,35 1,4 5 1,4 3,35
2 4,25 1,8 6,3 1,8 4,25
2,5 5,3 2,2 8 2,2 5,3
3,15 6,7 2,8 10 2,8 6,7
4 8,5 3,5 12,5 3,5 8,5
6,3 13,2 5,5 18 5,5 13,2
10 21,2 8,7 28 8,7 21,2
Reprezentarea simplificată a găurilor de centrare
Gaura de centrare Gaura de centrare Gaura de centrare nu
trebuie să rămână pe poate să rămână pe trebuie să rămână pe
piesă piesă piesă
Ra1,6
SR EN ISO 6411-B2,5/8
SR EN ISO 6411-B2,5/8
SR EN ISO 6411-B2,5/8
185
Anexa 15
Racordări şi degajări la arbori
(extras STAS 7446-66, DIN 509)
t1 t1 b t1 b b
b b b
15
15
15
15
15
15
t
t
°
°
°
r
b1r
b1r
r
r
b1
r
r
10° 10° 10°
t
d
d
Forma A Forma B Forma C
Diametrul tronsonului, d
t t1
ptr. solicitări ptr. solicitări r b b1
+0,1 +0,05
obişnuite oscilante
< 1.6 - 0,1 0,1 0,5 0,8 0,1
1,6…3 - 0,2 0,1 1 0,9 0,1
3…10 - 0,4 0,2 2 1,1 0,1
10…18 - 0,6 0,2 2 1,3 0,1
18…80 - 0,6 0,3 2,5 2 0,2
> 80 - 1 0,4 4 3,1 0,3
- 18…50 1 0,2 2,5 1,7 0,1
- 50…80 1,6 0,3 4 3 0,2
- 80…125 2,5 0,4 5 4,6 0,3
- >125 4 0,5 7 6,1 0,3
Pentru degajările de forma C, dimensiunile sunt r = 5 mm şi t = 0,25 mm,

indiferent de diametrul d al tronsonului pe care se realizează.
Reprezentarea simplificată a degajărilor (Degajare A r x t STAS 7446-66)
Ra1,6
Degajare A 0,6x0,3 Degajare C 5x0,25
STAS 7446-66 STAS 7446-66
Ø30k6
Ø30k6
Ø30f7
60 45
186
ANEXE
Anexa 16
Caracteristici mecanice ale unor oţeluri frecvent utilizate

în construcţia de maşini [13]
Marca Tratament
r c c -1 0 -1 0
[MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa] [MPa]
OL 34 N 340 180 110 170 220 95 120
OL 37 N 370 210 130 185 250 105 140
0L 42 N 420 230 150 200 290 115 150
OL 50 N 500 270 170 240 320 140 170
OL 60 N 600 300 200 280 360 160 190
OL 70 N 700 340 240 330 420 190 220
OLC 10 N 340 210 150 165 250 90 135
OLC 15 N 390 230 160 180 270 100 145
OLC 25 N 460 280 170 200 300 110 160
OLC 35 N 540 320 205 250 370 140 190
OLC 45 N 620 360 240 300 430 160 220
OLC 60 N 710 410 280 340 500 190 230
OT 40-3 400 200 120 160 210 90 115
OT 50-3 500 270 170 200 260 110 135
OT 60-3 600 340 210 240 300 135 160
40C10 CR 1000 800 440 470 700 270 440
50VC11 I 950 800 430 440 680 270 420
33MoC11 CR 900 700 410 440 660 300 480
41MoC11 CR 950 750 420 460 700 320 510
15CN35 Cr 1150 950 500 500 1090 300 510
34MoCN15 I 1100 900 500 520 800 310 500
N – normalizare
I – îmbunătăţire
CR – călire şi revenire înaltă
Cr - călire şi revenire joasă
187
Anexa 17
Coeficienţii efectivi de concentrare k în zona racordării
[3]
La solicitarea de încovoiere, k

r r
[MPa] d
0,01 0,02 0,03 0,05 0,1 0,01 0,02 0,03 0,05
Dd Dd
1 2
2r 2r
500 1,36 1,44 1,63 1,59 1,44 1,54 1,81 1,82 1,78
700 1,40 1,49 1,71 1,69 1,55 1,59 1,91 1,94 1,88
900 1,43 1,54 1,80 1,78 1,66 1,64 2,01 2,05 2,01
1200 1,49 1,62 1,92 1,93 1,83 1,72 2,16 2,23 2,19
Dd Dd
3 5
2r 2r
500 1,90 1,96 1,96 - - 2,12 2,16 - -
700 1,99 2,08 2,10 - - 2,23 2,30 - -
900 2,08 2,19 2,23 - - 2,34 2,45 - -
1200 2,21 2,37 2,44 - - 2,50 2,66 - -
La solicitarea de răsucire, k
Dd Dd
1 2
2r 2r
500 1,28 1,35 1,40 1,43 1,38 1,39 1,55 1,54 1,53
700 1,29 1,37 1,44 1,46 1,42 1,42 1,59 1,59 1,59
900 1,30 1,38 1,47 1,50 1,45 1,44 1,62 1,64 1,65
1200 1,32 1,42 1,52 1,54 1,50 1,47 1,68 1,71 1,74
Dd Dd
3 5
2r 2r
500 1,57 1,62 1,65 - - 2,18 2,08 - -
700 1,61 1,69 1,72 - - 2,30 2,17 - -
900 1,66 1,75 1,77 - - 2,42 2,26 - -
1200 1,73 1,86 1,88 - - 2,60 2,40 - -
188
ANEXE
Coeficienţii efectivi de concentrare k pentru arborii cu

canal inelar
[3]

r r
[MPa] d
0,01 0,02 0,03 0,05 0,1 0,01 0,02 0,03 0,05
t Dd t Dd
  0,5  1
r 2r r 2r
500 1,93 1,84 1,77 1,66 1,48 2,15 2,05 1,97 1,85
700 2,04 1,95 1,87 1,77 1,55 2,27 2,17 2,08 1,97
900 2,15 2,06 1,97 1,88 1,62 2,39 2,28 2,19 2,09
1200 2,31 2,22 2,12 2,04 1,73 2,57 2,49 2,36 2,27
t Dd t Dd
 2  3
r 2r r 2r
500 2,36 2,25 2,16 - - 2,47 2,35 - -
700 2,50 2,38 2,28 - - 2,64 2,49 - -
900 2,63 2,51 2,41 - - 2,81 2,63 - -
1200 2,84 2,71 2,59 - - 3,07 2,84 - -
500 1,70 1,60 1,52 1,40 1,20
700 1,90 1,77 1,67 1,52 1,26
900 2,10 1,94 1,82 1,63 1,31
1200 2,40 2,20 2,05 1,81 1,40
189
Coeficienţii efectivi de concentrare k pentru arborii în

zona canalului de pană
[6]
Canal de pană executat cu freză deget
Rezistenţa la rupere r [MPa]

Solicitarea
500 600 700 800 900 1000
Încovoiere, k 1,3 1,45 1,55 1,65 1,75 1,85
Răsucire, k 1,3 1,5 1,65 1,75 1,85 1,95
Canal de pană executat cu freză disc

Solicitarea
500 600 700 800 900 1000
Încovoiere, k 1,6 1,75 1,9 2 2,2 2,45
Răsucire, k 1,4 1,5 1,65 1,8 2,1 2,35
Coeficienţii efectivi de concentrare k pentru porţiunile

canelate şi filetate ale arborilor
[3]
Rezistenţa Solicitarea
la rupere Încovoiere, k Răsucire, k
r [MPa] caneluri caneluri
filet caneluri filet
dreptungh. evolventice
400 1,45 1,35 2,10 1,40
500 1,78 1,45 2,25 1,43
600 1,96 1,55 2,36 1,46
700 2,20 1,60 2,45 1,49
1
800 2,32 1,65 2,55 1,52
900 2,47 1,70 2,65 1,55
1000 2,61 1,72 2,70 1,58
1200 2,90 1,75 2,80 1,60
190
ANEXE
Coeficienţii efectivi de concentrare k pentru arborii în

zona găurilor transversale
[6]

a
Rezistenţa la
d
rupere r [MPa]
0,01 0,05 0,1 0,15 0,2 0,25
r < 650 [MPa] 2,3 2,0 1,9 1,75 1,65 1,6
r > 1000 [MPa] 3,25 2,4 2,15 2,10 2,0 1,85

400 500 600 700 800 900 1000
d= 12…16
a 1,5 1,53 1,55 1,57 1,59 1,62 1,64
 0,05...0,25
d
d= 40…60
a 1,7 1,73 1,77 1,8 1,84 1,87 1,9
 0,05...0,25
d
Factorul dimensional , în funcţie de diametrul arborelui

[3]
Solicitare, material d, [mm]
15 20 30 40 50 70 100 200
Factorul dimensional , 
Încovoiere pentru oţel
0,95 0,92 0,88 0,85 0,81 0,76 0,70 0,61
carbon
Încovoiere pentru oţel
aliat şi răsucire pentru 0,87 0,83 0,77 0,73 0,70 0,65 0,59 0,52
toate oţelurile
191
Valorile coeficientului 1 dependente de gradul de

prelucrare al suprafeţei
[3]
Felul Rezistenţa la rupere r [MPa]

prelucrării 400 800 1200
Rectificare 1,0 1,0 1,0
Strunjire fină 0,90 0,90 0,80
Strunjire de degroşare 0,83 0,80 0,66
Suprafaţă neprelucrată 0,73 0,66 0,45
Valorile coeficientului 2 dependente de tratamentul

aplicat stratului superficial
[6]
Natura Rezistenţa la Valoarea coeficientului k

tratamentului rupere în 1 1,5 1,8 - 2
superficial miez r [MPa] Valoarea coeficientului 2
Călire superficială 600 – 800 1,5 – 1,7 1,6 – 1,7 2,4 – 2,8
cu CIF 800 – 1000 1,3 – 1,5 - -
Nirurare* 900 - 1200 1,1 – 1,25 1,5 – 1,7 1,7 – 2,1
400 – 600 1,8 – 2,0 3 -
Cementare 700 - 800 1,4 – 1,5 - -
1000 - 1200 1,2 – 1,3 2 -
Ecruisare prin:
- jet de alice** 600 - 1500 1,1 – 1,25 1,5 – 1,6 1,7 – 2,1
- rulare cu role - 1,1 – 1,3 1,3 – 1,5 1,6 – 2,0
* Valorile mai mici corespund pentru o adâncime a stratului nitrurat de

0,01d, iar valorile mai mari sunt pentru adâncimi de (0,03…0,04)d
** Valorile mai mici corespund pentru viteze mici ale jetului de alice
192
ANEXE
Anexa 18
Rulmenţi radiali cu bile pe un rând
(extras SR 3041:1993) – dimensiuni în mm
Variante constructive de rulmenţi radiali cu bile pe un rând
- construcţie normală – pentru toate seriile şi tipodimensiunile de

rulmennţi radiali cu bile pe un rând
N – cu canal pentru inel elastic
ZN - cu canal pentru inel elastic şi capac de protecţie într-o parte
RS – cu capac de etanşare din cauciuc armat, într-o parte
2RS – cu capac de etanşare din cauciuc armat, în ambele părţi
Z – cu capac de protecţie, într-o parte
2Z – cu capac de protecţie, în ambele părţi
Notă: Domeniul de dimensiuni pentru variantele constructive N, ZN, RS,

2RS, Z, 2Z sunt specificate în tabele următoare
193
Rulmenţi radiali cu bile cu alezaj până la 10 mm
Turaţia limită
Dimensiuni Capacitate
rot/min
mm daN
ungere cu
Var.
Simbol
Statică C0
Dinamică
unsoare
unsoare
constr.
ulei
d D B r
C
607 RS 7 19 6 0,5 176 86 29000 36000 21000
608 8 22 7 0,5 260 132 25000 31000 18000
609 2RS 9 24 7 0,5 290 156 25000 31000 18000
623 3 10 4 0,3 51 22 32000 40000
624 Z 4 13 5 0,4 90 40 32000 40000
625 5 16 5 0,5 146 71 29000 36000
626 RS 2Z 6 19 6 0,5 176 86 29000 36000
627 7 22 7 0,5 260 132 25000 31000 18000
629 2RS 9 26 8 1 355 186 23000 29000 17000
634 4 16 5 0,5 146 71 29000 36000
635 5 19 6 0,5 220 108 29000 36000
normal normal RS
Z – 2Z Z -2RS
194
ANEXE
Rulmenţi radiali cu bile seria 160
Turaţia limită
rot/min
mm daN
Simbol ungere cu
Dinamică Statică
d D B r unsoare ulei
C C0
16002 15 32 8 0,5 405 224 20000 26000
16003 17 35 8 0,5 440 260 18000 23000
16004 20 42 8 0,5 510 320 15000 19000
16005 25 47 8 0,5 560 390 12000 15000
16006 30 55 9 0,5 880 630 10000 12000
16007 35 62 9 0,5 965 735 9000 11000
16008 40 68 9 0,5 1040 850 8000 10000
16009 45 75 10 1 1220 1000 7500 9500
16010 50 80 10 1 1270 1080 6300 8000
16011 55 90 11 1 1530 1340 5600 7000
16012 60 95 11 1 1560 1430 5300 6500
16013 65 100 11 1 1660 1600 5300 6500
16014 70 110 13 1 2160 2040 4500 5600
16015 75 115 13 1 2240 2160 4500 5600
16016 80 125 14 1 2600 2550 4000 5000
16017 85 130 14 1 2650 2700 3800 4700
16018 90 140 16 1,5 3250 3200 3800 4700
16019 95 145 16 1,5 3350 3400 3200 4000
16020 100 150 16 1,5 3450 3600 3200 4000
16021 105 160 18 1,5 3450 3600 3000 3800
16022 110 170 19 1,5 4500 4650 3000 3800
16024 120 180 19 1,5 4800 4800 2500 3100
16026 130 200 22 2 6200 6300 2300 2800
16028 140 210 22 2 6300 6900 2300 2800
16030 150 225 24 2 6700 7200 2100 2600
16032 160 240 25 2,5 7100 7650 2100 2600
16034 170 260 28 2,5 9650 10400 1800 2300
16036 180 280 31 3 11400 12000 1600 2000
16038 190 290 31 3 11500 12700 1600 2000
16040 200 310 34 3 13200 14600 1400 1800
195
Turaţia limită
rot/min
mm daN
ungere cu
Var.
Simbol
Statică C0
Dinamică
unsoare
unsoare
constr.
ulei
d D B r
C
6000 10 26 8 0,5 360 190 23000 29000 17000
6001 12 28 8 0,5 400 220 23000 29000 17000
6002 15 32 9 0,5 440 255 20000 26000 16000
6003 17 35 10 0,5 465 285 18000 23000 13000
6004 20 42 12 1 735 450 15000 19000 11000
6005 RS 25 47 12 1 780 520 12000 15000 9000
6006 30 55 13 1,5 1040 710 10000 12000 7100
6007 -2RS Z 35 62 14 1,5 1250 880 9000 11000 6300
6008 40 68 15 1,5 1320 980 8000 10000 5800
6009 -2Z 45 75 16 1,5 1630 1270 7500 9500 5400
6010 50 80 16 1,5 1700 1370 6300 8000 4500
6011 55 90 18 2 2200 1800 5600 7000 4000
6012 60 95 18 2 2280 1930 5300 6500 3800
6013 65 100 18 2 2400 2120 5300 6500
6014 70 110 20 2 3000 2550 4500 5600
6015 75 115 20 2 3100 2800 4500 5600
6016 80 125 22 2 3750 3350 4000 5000
6017 85 130 22 2 3900 3600 3800 4700
6018 90 140 24 2,5 4550 4150 3800 4700
6020 100 150 24 2,5 4750 4500 3200 4000
6022 110 170 28 3 6400 6100 3000 3800
6024 120 180 28 3 6700 6550 2500 3100
6026 130 200 33 3 8300 8300 2300 2800
6028 140 210 33 3 8650 9000 2300 2800
6030 150 225 35 3,5 9800 10400 2100 2600
6032 160 240 38 3,5 11200 118000 2100 2600
6034 170 260 42 3,5 13200 14300 1800 2300
60, 60Z 60 60RS
60-2Z 60Z 60-2RS
196
ANEXE
Turaţia limită
rot/min
mm daN
ungere cu
Var.
Simbol
Statică C0
Dinamică
unsoare
unsoare
constr.
ulei
d D B r
C
6200 10 30 9 1 400 224 23000 29000 17000
6201 12 32 10 1 540 300 20000 26000 16000
6202 15 35 11 1 610 355 18000 23000 13000
6203 17 40 12 1 750 440 15000 19000 11000
6204 20 47 14 1,5 1000 655 12000 15000 9000
6205 25 52 15 1,5 1100 710 10000 12000 7100
RS
6206 Z 30 62 16 1,5 1530 1000 9000 11000 6300
6207 35 72 17 2 2000 1370 7500 9500 5400
-2RS
6208 -2Z 40 80 18 2 2280 1600 6300 8000 4500
6209 45 85 19 2 2550 1830 6300 8000 4500
6210 ZN N 50 90 20 2 2750 2120 5600 7000 4000
6211 55 100 21 2,5 3400 2600 5300 6500 3800
6212 60 110 22 2,5 4050 3200 4500 5600 3400
6213 65 120 23 2,5 4400 3550 4000 5000
6214 70 125 24 2,5 4800 3900 4000 5000
6215 75 130 25 2,5 5200 4250 3800 4700
6216 80 140 26 3 5700 4550 3800 4700
6217 85 150 28 3 6500 5500 3200 4000
6218 90 160 30 3 7500 6300 3000 3800
6220 100 180 34 3,5 9650 8150 2500 3100
6222 110 200 38 3,5 11200 10400 2300 2800
6224 120 215 40 3,5 11400 10400 2300 2800
6226 130 230 40 4 12200 11600 2100 2600
6228 140 250 42 4 12900 12900 1800 2300
6230 150 270 45 4 13700 14300 1800 2300
6232 160 290 48 4 14300 15600 1600 2000
6234 170 310 52 5 16600 19000 1400 1800
62, 62Z 62RS
62, 62Z
62-2Z 62-2RS
197
Turaţia limită
rot/min
mm daN
ungere cu
Var.
Simbol
Statică C0
Dinamică
unsoare
unsoare
constr.
ulei
d D B r
C
6300 10 35 11 1 630 360 18000 23000 13000
6301 12 37 12 1,5 765 460 18000 23000 13000
6302 15 42 13 1,5 880 520 15000 19000 11000
6303 17 47 14 1,5 1060 630 12000 15000 9000
6304 20 52 15 2 1250 765 10000 12000 7100
RS
6305 Z 25 62 17 2 1660 1040 9000 11000 6300
6306 30 72 19 2 2200 1460 7500 9500 5400
-2RS
6307 -2Z 35 80 21 2,5 2600 1760 6300 8000 4500
6308 40 90 23 2,5 3200 2200 5600 7000 4000
6309 ZN N 45 100 25 2,5 4150 3000 5300 6500 3800
6310 50 110 27 3 4800 3550 4500 5600 3400
6311 55 120 29 3 5600 4250 4000 5000
6312 60 130 31 3,5 6400 4800 3800 4700
6313 65 140 33 3,5 7200 5500 3800 4700
6314 70 150 35 3,5 8150 6300 3200 4000
6315 75 160 37 3,5 9000 7200 3000 3800
6316 80 170 39 3,5 9650 8000 3000 3800
6317 85 180 41 4 10400 8800 2500 3100
6318 90 190 43 4 11200 9800 2500 3100
6320 100 215 47 4 13700 13200 2300 2800
6322 110 240 50 4 16000 16600 2100 2600
6324 120 260 55 4 16300 17000 1800 2300
6326 130 280 58 5 18000 19600 1600 2000
6328 140 300 62 5 20000 22400 1600 2000
6330 150 320 65 5 21600 25500 1400 1800
63, 63Z 63RS
63, 63Z
63-2Z 63-2RS
198
ANEXE

Turaţia limită
rot/min
mm daN
Simbol ungere cu
Dinamică Statică
C C0
6403 17 62 17 2 1800 1100 9000 11000
6404 20 72 19 2 2400 1560 7500 9500
6405 25 80 21 2,5 2800 1900 6300 8000
6406 30 90 23 2,5 3350 2320 5600 7000
6407 35 100 25 2,5 4300 3050 5300 6500
6408 40 110 27 3 5000 3750 4500 5600
6409 45 120 29 3 6000 4400 4000 5000
6410 50 130 31 3,5 6800 5000 3800 4700
6411 55 140 33 3,5 7800 6000 3800 4700
6412 60 150 35 3,5 8500 6700 3200 4000
6413 65 160 37 3,5 9300 7650 3000 3800
6414 70 180 42 4 11200 10200 2500 3100
6415 75 190 45 4 12000 11000 2500 3100
6416 80 200 48 4 12700 12000 2300 2800
6417 85 210 52 5 13400 13200 2300 2800
6418 90 225 54 5 14600 14600 2100 2600
Valorile coeficienţilor pentru calculul capacităţilor dinamice şi statice

echivalente
Sarcina dinamică
echivalentă
Caz Relaţie Fa/C0 0,025 0,04 0,07 0,13 0,25 0,5
Fa/Fr  e P  Fr e 0,22 0,24 0,27 0,31 0,37 0,44
Fa/Fr > e P  X  Fr  Y  Fa X 0,56
Y 2 1,8 1,6 1,4 1,2 1
Sarcina statică echivalentă
Caz Relaţie
Fa/Fr  0,8 P0  Fr X0 0,6
Fa/Fr > 0,8 P0  X0  Fr  Y0  Fa Y0 0,5
199
Anexa 19
Rulmenţi radiali cu bile pe un rând tip magneto
(extras - SR 7714:1993) – dimensiuni în mm
Turaţia limită
rot/min
mm daN
Simbol ungere cu
Dinamică Statică
C C0
E 3 3 16 5 0,3 122 24 29000 36000
E 4 4 16 5 0,3 122 24 29000 36000
E 5 5 16 5 0,3 122 24 29000 36000
E 6 6 21 7 0,5 224 40 25000 31000
E 7 7 22 7 0,5 240 47 25000 31000
E 8 8 24 7 0,5 255 54 25000 31000
E 9 9 28 8 0,5 335 73 23000 29000
E 10 10 28 8 0,5 335 73 23000 29000
E 11 11 32 7 0,5 270 75 20000 26000
E 12 12 32 7 0,5 270 75 20000 26000
E 13 13 30 7 0,5 270 75 23000 29000
E 15 15 35 8 0,5 355 102 18000 23000
B0 15 15 40 10 1 570 153 15000 19000
L 17 17 40 10 1 450 134 15000 19000
EA 17 17 44 10 0,7 440 134 12000 15000
BO 17 17 44 11 1 680 190 12000 15000
E 19 19 40 9 0,7 270 95 15000 19000
200
ANEXE
Turaţia limită
rot/min
mm daN
Simbol ungere cu
Dinamică Statică
C C0
E 20 20 47 12 1,5 695 208 12000 15000
L 20 20 47 14 1,5 695 208 12000 15000
M 20 20 52 15 2 965 270 10000 12000
L 25 25 52 15 1,5 680 228 10000 12000
M 25 25 62 17 2 1250 375 9000 11000
L 30 30 62 16 1,5 630 228 9000 11000
Valorile coeficienţilor pentru calculul capacităţilor

dinamice şi statice echivalente
Sarcina dinamică echivalentă Sarcina statică echivalentă

Caz Relaţie Caz Relaţie
Fa/Fr  0,2 P  Fr Fa/Fr  0,8 P0  Fr
Fa/Fr > 0,2 P  X  Fr  Y  Fa Fa/Fr > 0,8 P0  X0  Fr  Y0  Fa
X = 0,5 X0 = 0,6
Y = 2,5 Y0 = 0,5
201
Anexa 20
Rulmenţi radial, oscilanţi cu bile pe două rânduri
Dimensiuni [mm] Capacitate de încărcare Simbolul

d D B Dinamică0C Statică0C0 rulmentului
47 14 780 325 1204
47 18 980 400 2204
20
52 15 980 405 1304
52 21 1430 540 2304
52 15 950 415 1205
52 18 980 430 2205
25
62 17 1400 610 1305
62 24 1900 765 2305
62 16 1220 385 1206
62 20 1200 585 2206
30
72 19 1660 800 1306
72 27 2450 1020 2306
72 17 1250 680 1207
72 23 1700 830 2207
35
80 21 1960 1000 1307
80 31 3100 1290 2307
80 18 1500 865 1208
80 23 1760 965 2208
40
90 23 2320 1250 1308
90 33 3550 1600 2308
85 19 1700 980 1209
85 23 1830 1080 2209
45
100 25 3000 1630 1309
100 36 4250 1960 2309
202
ANEXE

90 20 1800 1100 1210
90 23 1830 1160 2210
50
100 27 3250 1830 1310
100 40 3100 2400 2310
100 21 2120 1370 1211
100 25 2080 1340 2211
55
120 29 4050 2280 1311
120 43 5850 2850 2311
110 22 2380 1600 1212
110 28 2650 1700 2212
60
130 31 4500 2700 1312
130 46 6800 3350 2312
120 23 2450 1760 1213
120 31 3400 2200 2213
65
140 33 4900 3000 1313
140 48 7500 3900 2313
125 24 2700 1900 1214
125 31 3450 2320 2214
70
150 35 5850 3600 1314
150 51 8500 4550 2314
130 25 3050 2160 1215
130 31 3454 2450 2215
75
160 37 6200 3900 1315
160 55 9500 5100 2315
140 26 3100 2400 1216
140 33 4000 2850 2216
80
170 39 6950 4300 1316
170 58 10600 5850 2316
150 28 3900 2900 1217
150 36 4550 3200 2217
85
180 41 7650 4900 1317
180 60 11000 5300 2317
160 30 4500 3250 1218
160 40 5500 3900 2218
90
190 43 8500 5600 1318
190 64 12000 6950 2318
170 32 5000 3750 1219
170 43 6550 4650 2219
95
200 45 10400 6500 1319
200 57 12900 7650 2319
203

180 34 5500 4150 1220
180 46 7650 5400 2220
100
215 47 11200 7350 1320
215 53 15000 9500 2320
200 38 6950 5300 1222
110 200 53 9500 5900 2222
240 50 12300 8800 1322

P  X  Fr  Y  Fa P0  X0  Fr  Y0  Fa
X=1 X0 = 1
Fa/Fr  e Fa/Fr > e
Simbol e Y0
Y Y
1204 – 1205 0,27 2,3 3,6 2,4
1206 – 1207 0,23 2,7 4,2 2,9
1208 – 1209 0,21 2,9 4,5 3,1
1210 - 1212 0,19 3,4 5,2 3,5
1213 - 1222 0,17 3,6 56 3,8
2204 0,5 1,3 2 1,3
2205 – 2207 0,37 1,7 2,6 1,7
2208 – 2209 0,31 2 3,1 2,1
2210 – 2213 0,28 2,3 3,5 2,3
2214 - 2222 0,26 2,4 3,8 2,5
1304 – 1305 0,29 2,2 3,4 2,4
1306 – 1309 0,25 2,5 3,9 2,6
1310 – 1311 0,24 2,6 4,1 2,8
1312 – 1315 0,23 2,7 4,2 2,9
1316 – 1318 0,22 2,9 4,4 3
1319 - 1322 0,23 2,7 4,2 2,9
2304 0,52 1,2 1,9 1,3
2305 – 2310 0,43 1,5 2,3 1,5
2311 - 2320 0,39 1,6 2,5 1,8
204
ANEXE
Anexa 21
Rulmenţi radial-axiali cu bile
(extras STAS 7416/1-92) – dimensiuni în mm
Rulmenţi radial-axiali cu bile seria 72

Turaţia limită
rot/min
Simbol mm daN
ungere cu
d D B r a C C0 unsoare ulei
7200 10 30 9 1 13 390 216 23000 29000
7201 12 32 10 1 14 540 305 20000 26000
7202 15 35 11 1 16 620 375 18000 23000
7203 17 40 12 1 18 780 480 15000 19000
7204 20 47 14 1,5 21 1040 670 12000 15000
7205 25 52 15 1,5 23,5 1160 780 10000 12000
7206 30 62 16 1,5 27,5 1600 1120 9000 11000
7207 35 72 17 2 31 2120 1530 7500 9500
7208 40 80 18 2 34 2500 1900 6300 8000
7209 45 85 19 2 37 2850 2160 6300 8000
7210 50 90 20 2 39,5 2900 2320 5600 7000
7211 55 100 21 2,5 43 3650 2900 5300 6500
7212 60 110 22 2,5 46,5 4400 3600 4500 5600
7213 65 120 23 2,5 50,5 5000 4250 4000 5000
7214 70 125 24 2,5 53 5200 4400 4000 5000
7215 75 130 25 2,5 55,5 5400 4650 3800 4700
7216 80 140 26 3 59,5 6300 5600 3800 4700
7217 85 150 28 3 63,5 6800 6000 3200 4000
7218 90 160 30 3 67,5 8000 7100 3000 3800
7220 100 180 34 3,5 76 10200 9300 2500 3100
7222 110 200 38 3,5 84 12000 11800 2300 2800
205
Rulmenţi radial-axiali cu bile seria 73

Dimensiuni Capacitate Turaţia limită
Simbol mm daN rot/min /ungere cu
7300 10 35 11 1 15 670 375 18000 23000
7301 12 37 12 1,5 16,5 830 490 18000 23000
7302 15 42 13 1,5 18,5 1020 620 15000 19000
7303 17 47 14 1,5 20,5 1250 780 12000 15000
7304 20 52 15 2 22,5 1500 965 10000 12000
7305 25 62 17 2 26,5 2040 1370 9000 11000
7306 30 72 19 2 31 2550 1800 7500 9500
7307 35 80 21 2,5 34,5 3100 2200 6300 8000
7308 40 90 23 2,5 39 3900 2850 5600 7000
7309 45 100 25 2,5 43 4650 3550 5300 6500
7310 50 110 27 3 47 5500 4250 4500 5600
7311 55 120 29 3 51 6200 4900 4000 5000
7312 60 130 31 3,5 55,5 7100 5700 3800 4700
7313 65 140 33 3,5 59,5 8000 6550 3800 4700
7314 70 150 35 3,5 63,5 9000 7350 3200 4000
7315 75 160 37 3,5 68 10000 8650 3000 3800
7316 80 170 39 3,5 72 11000 10000 3000 3800
7317 85 180 41 4 76 11800 11000 2500 3100
7318 90 190 43 4 80 12700 12200 2500 3100
7320 100 215 47 4 89,5 15300 15600 2300 2800
7322 110 240 50 4 98,5 17600 19600 2100 2600

dinamice şi statice echivalente pentru seriile de rulmenţi 72 şi 73

Fa/Fr  1,14 P  Fr Fa/Fr  1,9 P0  Fr
Fa/Fr > 1,14 P  X  Fr  Y  Fa Fa/Fr > 1,9 P0  X0  Fr  Y0  Fa
X = 0,35 X0 = 0,5
Y = 0,57 Y0 = 0,26
206
ANEXE
Rulmenţi radial-axiali cu bile montaţi perechi

seria 72-WT; seria 72-WB; seria 72-WF
WT (TANDEM) WB (O) WF(X)

Simbol mm daN rot/min ungere cu
d D 2B r 2a C C0 unsoare ulei
7200 10 30 18 1 26 630 430 18000 23000
7201 12 32 20 1 28 880 610 16000 20000
7202 15 35 22 1 32 1000 750 14000 17000
7203 17 40 24 1 36 1270 965 12000 15000
7204 20 47 28 1,5 42 1700 1320 10000 12000
7205 25 52 30 1,5 47 1900 1560 8500 10000
7206 30 62 32 1,5 55 2600 2240 7000 9000
7207 35 72 34 2 62 3450 3050 5800 7000
7208 40 80 36 2 68 4050 3800 5000 6000
7209 45 85 38 2 74 4550 4300 5000 6000
7210 50 90 40 2 79 4750 4650 4500 5600
7211 55 100 42 2,5 86 5850 5850 4000 5000
7212 60 110 44 2,5 93 7100 7200 3600 4500
7213 65 120 46 2,5 101 8150 8500 3200 4000
7214 70 125 48 2,5 106 8500 8800 3200 4000
7215 75 130 50 2,5 111 8800 9300 2800 3500
7216 80 140 52 3 119 10200 11200 2800 3500
7217 85 150 56 3 127 11000 12000 2500 3200
7218 90 160 60 3 135 12900 14300 2200 2800
7220 100 180 68 3,5 152 16600 18600 2000 2500
7222 110 200 76 3,5 168 19600 23600 1800 2200
207
Rulmenţi radial-axiali cu bile montaţi perechi

seria 73-WT; seria 73-WB; seria 73-WF
Simbol mm daN rot/min ungere cu
d D 2B r 2a C C0 unsoare ulei
7300 10 35 22 1 30 1080 750 14000 17000
7301 12 37 24 1,5 33 1370 980 13000 16000
7302 15 42 26 1,5 37 1660 1250 12000 15000
7303 17 47 28 1,5 41 2040 1560 10000 12000
7304 20 52 30 2 45 2400 1930 8500 10000
7305 25 62 34 2 53 3350 2750 7000 9000
7306 30 72 38 2 62 4150 3550 5800 7000
7307 35 80 42 2,5 69 5000 4400 5000 6000
7308 40 90 46 2,5 78 6300 5700 4500 5600
7309 45 100 50 2,5 86 7650 6950 4000 5000
7310 50 110 54 3 94 9000 8500 3600 4500
7311 55 120 58 3 102 10000 9800 3200 4000
7312 60 130 62 3,5 111 11400 11400 2800 3500
7313 65 140 66 3,5 119 12900 12900 2800 3500
7314 70 150 70 3,5 127 14600 15000 2500 3200
7315 75 160 74 3,5 136 16300 17300 2200 2800
7316 80 170 78 3,5 144 18000 20000 2200 2800
7317 85 180 82 4 152 19300 22000 2000 2500
7318 90 190 86 4 160 20400 24500 2000 2500
7320 100 215 94 4 179 24500 31500 1800 2200
7322 110 240 100 4 197 29000 39000 1600 2000
Valorile coeficienţilor pentru calculul capacităţilor dinamice şi statice
echivalente pentru seriile de rulmenţi 72 şi 73 (WT, WB, WF)
Montaj Caz Relaţie Montaj Caz Relaţie
Fa/Fr  1,14 P  Fr Fa/Fr  1,9 P0  Fr
Fa/Fr >1,14 P  X  Fr  Y  Fa Fa/Fr >1,9 P0  X0  Fr  Y0  Fa
tandem tandem
X = 0,35 X0 = 0,5
Y = 0,57 Y0 = 0,26
Fa/Fr  1,14 P  X  Fr  Y  Fa P0  X0  Fr  Y0  Fa
X=1 O şi X X0 = 1
Y = 0,55 Y0 = 0,52
O şi X
Fa/Fr > 1,14 P  X  Fr  Y  Fa
X = 0,57
Y = 0,93
208
ANEXE
Anexa 22
Rulmenţi radial-axiali cu bile pe două rânduri
(extras SR 7416-3:1993) – dimensiuni în mm
Seria 32
3200 10 30 14 1 20 735 530 18000 22000
3201 12 32 15,9 1 22 880 640 16000 20000
3202 15 35 15,9 1 23 1020 780 14000 18000
3203 17 40 17,5 1 25 1180 930 11000 14000
3204 20 47 20,6 1,5 30 1630 1320 10000 12000
3205 25 52 20,6 1,5 33 1800 1560 9000 11000
3206 30 62 23,8 1,5 44 2450 2200 7100 9000
3207 35 72 27 2 44 3450 3250 5600 7100
3208 40 80 30,2 2 57 3800 3550 5000 6300
3209 45 85 30,2 2 53 4300 4300 5000 6300
3210 50 90 30,2 2 56 4550 4550 4500 5600
3211 55 100 33,3 2,5 71 5000 5300 4000 5000
3212 60 110 36,5 2,5 78 5850 6200 3600 4500
3213 65 120 38,1 2,5 84 6950 7500 3200 4000
3214 70 125 39,7 2,5 88 7650 8300 3200 4000
3215 75 130 41,3 2,5 92 8000 8800 2800 3600
3216 80 140 44,4 3 99 8800 10000 2800 3600
3217 85 150 49,2 3 106 10000 11200 2500 3200
3218 90 160 52,4 3 113 11600 13400 2200 2800
3220 100 180 60,3 3,5 127 14300 17000 2000 2500
209
Seria 33

3302 15 42 19 1,5 30 1320 1040 11000 14000
3303 17 47 22,2 1,5 34 1860 1500 10000 12000
3304 20 52 22,2 2 36 1900 1560 9000 11000
3305 25 62 25,4 2 43 2600 2240 7100 9000
3306 30 72 30,2 2 51 3350 3050 5600 7100
3307 35 80 34,9 2,5 57 4400 4000 5000 6300
3308 40 90 36,5 2,5 64 5400 5200 4500 5600
3309 45 100 39,7 2,5 72 6550 6550 4000 5000
3310 50 110 44,4 3 79 8000 8000 3600 4500
3311 55 120 49,2 3 87 9150 9300 3200 4000
3312 60 130 54 3,5 96 10400 11000 2800 3600
3313 65 140 58,7 3,5 102 12000 12700 2800 3600
3314 70 150 63,5 3,5 109 13200 14300 2500 3200
3315 75 160 68,3 3,5 117 15000 16300 2200 2800
3316 80 170 68,3 3,5 123 16300 18000 2200 2800
3317 85 180 73 4 131 18300 20800 2000 2500
3318 90 190 73 4 136 20000 23600 2000 2500
3320 100 215 82,6 4 153 23200 29000 1800 2200

dinamice şi statice echivalente pentru seriile de rulmenţi 32 şi 33
Caz Relaţie Relaţie

Fa/Fr  0,95 P  X  Fr  Y  Fa P0  X0  Fr  Y0  Fa
X=1 X0 = 1
Y = 0,66 Y0 = 0,58
Fa/Fr > 0,95 P  X  Fr  Y  Fa
X = 0,6
Y = 1,07
210
ANEXE
Anexa 23. Rulmenţi radial-axiali cu role tronconice

Seria 302
Capacitate Turaţie limită
Dimensiuni [mm]
[daN] rot/min
Simbol
Dinamică Statică
d D B C T r a unsoare ulei
C C0
30203 17 40 12 11 13,25 1,5 9 1180 850 10000 12000
30204 20 47 14 12 15,25 1,5 11 1830 1290 800 10000
30205 25 52 15 13 16,25 1,5 12 1900 1560 7000 9000
30206 30 62 16 14 17,25 1,5 14 2600 2080 6000 7500
30207 35 72 17 15 18,25 2 15 3250 2650 4500 5600
30208 40 80 18 16 19,75 2 16 3800 3100 4000 5000
30209 45 85 19 17 20,75 2 18 4250 3600 4000 5000
30210 50 90 20 18 21,75 2 19 4650 4050 3600 4500
30211 55 100 21 19 22,75 2,5 20 5600 5200 3200 4000
30212 60 110 22 20 23,75 2,5 21 6200 5600 2800 3600
30213 65 120 23 21 24,75 2,5 23 7350 6550 2800 3600
30214 70 125 24 22 26,75 2,5 25 7800 7100 2500 3200
30215 75 130 25 23 27,25 2,5 27 8500 8150 2200 2800
30216 80 140 26 24 28,25 3 27 9650 8800 2200 2800
30217 85 150 28 25 30,5 3 29 11400 10600 2000 2500
30218 90 160 30 26 32,25 3 31 12700 12000 1800 2200
30220 100 180 34 29 37 3,5 35 16000 15600 1600 2000
30222 110 200 38 32 41 3,5 39 19600 19600 1400 1800
30224 120 215 40 34 43,5 3,5 43 22000 21600 1400 1800
30226 130 230 40 34 43,75 4 45 24000 23200 1200 1600
30228 140 250 42 36 45,75 4 47 28000 28000 1200 1600
30230 150 270 45 38 49 4 51 31000 32500 1000 1200
211

dinamice şi statice echivalente pentru seria de rulmenţi 302

Fa/Fr  e P  Fr Fa/Fr  0,5/Y0 P0  Fr
Fa/Fr > e P  X  Fr  Y  Fa Fa/Fr > 0,5/Y0 P0  X0  Fr  Y0  Fa
X = 0,4 X0 = 0,5
Simbol e Y Y0
30203 - 30204 0,34 1,75 0,9
30205 – 30208 0,37 1,6 0,9
30208 - 30222 0,41 1,45 0,8
30224 - 30230 0,44 1,35 0,8
Seria 322
Simbol Dimensiuni [mm] Capacitate Turaţie limită

[daN] rot/min
d D B C T r a Dinamică Statică unsoare ulei
C C0
32206 30 62 20 17 21,25 1,5 15 3200 2750 6000 7500
32207 35 72 23 19 24,25 2 18 4300 3650 4500 5600
32208 40 80 23 19 24,75 2 19 4750 4050 4000 5000
32209 45 85 23 19 24,75 2 20 5200 4650 4000 5000
32210 50 90 23 19 24,75 2 21 5300 4800 3600 4500
32211 55 100 25 21 26,75 2,5 22 6700 6300 3200 4000
32212 60 110 28 24 29,75 2,5 24 8000 7650 2800 3600
32213 65 120 31 27 32,75 2,5 26 9800 9300 2500 3200
32214 70 125 31 27 33,25 2,5 28 9800 9300 2500 3200
32215 75 130 31 27 33,25 2,5 29 10400 10200 2200 2800
32216 80 140 33 28 35,25 3 30 12000 11600 2200 2800
32217 85 150 36 30 38,5 3 33 13700 13700 2000 2500
32218 90 160 40 34 42,5 3 36 16300 16600 1800 2200
32220 100 180 46 39 49 3,5 41 20800 21200 1600 2000
32222 110 200 53 46 56 3,5 46 26000 27500 1400 1800
32224 120 215 58 50 61,5 3,5 52 30500 34000 1400 1800
32226 130 230 64 54 67,75 4 56 37500 41500 1200 1600
32228 140 250 68 58 71,75 4 60 43000 49000 1000 1200
32230 150 270 73 60 77 4 64 49000 55000 1000 1200
212
ANEXE


X = 0,4 X0 = 0,5
Simbol e Y Y0
32206 - 32208 0,37 1,6 0,9
32209 – 32222 0,41 1,45 0,8
32224 - 32230 0,44 1,35 0,8
Seria 303
[daN] rot/min
C C0
30302 15 42 13 11 14,25 1,5 9 1430 980 9000 11000
30303 17 47 14 12 15,25 1,5 10 1830 1250 8000 10000
30304 20 52 15 13 16,25 2 11 2240 1600 7000 9000
30305 25 62 17 15 18,25 2 13 3000 2160 6000 7500
30306 30 72 19 16 20,75 2 15 3750 2850 4500 5600
30307 35 80 21 18 22,75 2,5 16 4800 3750 4000 5000
30308 40 90 23 20 25,25 2,5 19 5600 4500 3600 4500
30309 45 100 25 22 27,25 2,5 21 6800 5700 3200 4000
30310 50 110 27 23 29,25 3 23 7800 6700 2800 3600
30311 55 120 29 25 31,5 3 24 9000 7800 2500 3200
30312 60 130 31 26 33,5 3,5 26 10800 9150 2200 2800
30313 65 140 33 28 36 3,5 28 12500 10800 2200 2800
30314 70 150 35 30 38 3,5 29 14000 12200 2000 2500
30315 75 160 37 31 40 3,5 31 15600 13700 1800 2200
30316 80 170 39 33 42,5 3,5 33 17300 15300 1800 2200
30317 85 180 41 34 44,5 4 35 19300 17000 1600 2000
30318 90 190 43 36 46,5 4 36 21200 19000 1600 2000
30320 100 215 47 39 51,5 4 40 27500 25500 1400 1800
30322 110 240 50 42 54,5 4 43 32500 30000 1200 1600
30324 120 260 55 46 59,5 4 47 38000 36500 1000 1200
213

X = 0,4 X0 = 0,5
Simbol e Y Y0
30302 - 30303 0,28 2,1 1,2
30304 – 30307 0,31 1,95 1,1
30308 - 30324 0,34 1,75 0,9
Seria 313

[daN] rot/min
C C0
31305 25 62 17 13 18,25 2 20 2500 1830 6000 7500
31306 30 72 19 14 20,75 2 22 3000 2280 4500 5600
31307 35 80 21 15 22,75 2,5 25 4400 3650 4000 5000
31308 40 90 23 17 25,25 2,5 28 4800 3900 3600 4500
31309 45 100 25 18 27,25 2,5 31 5600 4650 3200 4000
31310 50 110 27 19 29,25 3 34 6550 5400 2800 3600
31311 55 120 29 21 31,5 3 37 7500 6200 2500 3200
31312 60 130 31 22 33,5 3,5 39 9000 7500 2200 2800
31313 65 140 33 23 36 3,5 43 10400 8600 2200 2800
31314 70 150 35 25 38 3,5 45 12700 10600 2000 2500
31315 75 160 37 26 40 3,5 49 14300 12500 1800 2200
31316 80 170 39 27 42,5 3,5 51 15600 13700 1800 2200
31317 85 180 41 28 44,5 4 55 16600 14600 1600 2000
31318 90 190 43 30 46,5 4 58 18600 16300 1600 2000

X = 0,4 X0 = 0,5
Simbol e Y Y0
31305 - 31318 0,82 0,73 0,4
214
ANEXE
Seria 323
[daN] rot/min
C C0
32303 17 47 19 16 20,25 1,5 12 2240 1700 8000 10000
32304 20 52 21 18 22,25 2 13 2900 2280 7000 9000
32305 25 62 24 20 25,25 2 15 4000 3200 6000 7500
32306 30 72 27 23 28,75 2 17 5200 4300 4500 5600
32307 35 80 31 25 32,75 2,5 20 6400 5400 4000 5000
32308 40 90 33 27 35,25 2,5 23 7500 6700 3600 4500
32309 45 100 36 30 38,25 2,5 25 9000 8150 3200 4000
32310 50 110 40 33 42,25 3 28 11000 10200 2800 3600
32311 55 120 43 35 45,5 3 29 12700 12000 2500 3200
32312 60 130 46 37 48,5 3,5 31 14600 14000 2200 2800
32313 65 140 48 39 51 3,5 33 17000 16000 2200 2800
32314 70 150 51 42 54 3,5 36 19000 18300 2000 2500
32315 75 160 55 45 58 3,5 38 21600 21200 1800 2200
32316 80 170 58 48 61,5 3,5 40 24000 23600 1800 2200
32317 85 180 60 49 63,5 4 42 27500 27500 1600 2000
32318 90 190 64 53 67,5 4 44 31500 31500 1600 2000
32320 100 215 73 60 77,5 4 51 41500 44000 1400 1800
32322 110 240 80 65 84,5 4 56 47500 50000 1200 1600
32324 120 260 86 69 90,5 4 60 54000 57000 1000 1200

X = 0,4 X0 = 0,5
Simbol e Y Y0
32303 0,28 2,1 1,2
32304 - 32307 0,31 1,95 1,1
32308 - 32324 0,34 1,75 0,9
215
Anexa 24
Rulmenţi radiali cu role cilindrice
(extras SR 3043:1994)
Capacitatea de
Dimensiuni [mm] Simbolul rulmentului
încărcare [daN]
dinamică statică
d D B r NU NJ NUP N
C C0
40 12 1 1000 530 NU0203 NJ0203 NUP0203 N0203
17 40 16 1 1430 830 NU02203 NJ02203 NUP02203 N02203
47 14 1,5 1550 850 NU0303 NJ0303 NUP0303 N0303
47 14 1,5 1340 720 NU0204 NJ0204 NUP0204 N0204
47 18 1,5 1800 1080 NU02204 NJ02204 NUP02204 -
20
52 15 2 2040 1140 NU0304 NJ0304 NUP0304 N0304
52 21 2 300 1800 NU02304 NJ02304 NUP02304 -
47 12 1140 630 NU01005 - - -
52 15 1 1530 865 NU0205 NJ0205 NUP0205 N0205
25 52 18 1 2120 1290 NU02205 NJ02205 NUP02205 -
62 17 2 2600 1500 NU0305 NJ0305 NUP0305 N0305
80 21 2,5 4000 2300 NU0405 NJ0405 NUP0405 N0405
55 13 1460 830 NU01006 - - -
62 16 1 2080 1180 NU0206 NJ0206 NUP0206 N0206
62 20 1 3000 1900 NU02206 NJ02206 NUP02206 -
30
72 19 2 3450 2040 NU0306 NJ0306 NUP0306 N0306
72 27 2 4650 3050 NU02306 NJ02306 NUP02306 -
90 23 2,5 5500 3350 NU0406 NJ0406 NUP0406 N0406
216
ANEXE
Capacitatea de
încărcare [daN]
dinamică statică
d D B r NU NJ NUP N
C C0
62 14 1800 1080 NU01007 - NUP01007 -
72 17 1 3000 1800 NU0207 NJ0207 NUP0207 N0207
72 23 1 4500 3000 NU02207 NJ02207 NUP02207 -
35
80 21 2 4300 2600 NU0307 NJ0307 NUP0307 N0307
80 31 2 5700 3800 NU02307 NJ02307 NUP02307
100 25 2,5 6950 4300 NU0407 NJ0407 NUP0407 N0407
68 15 2080 1270 NU01008 - - -
80 18 2 2000 2450 NU0208 NJ0208 NUP0208 N0208
80 23 2 5300 3600 NU02208 NJ02208 NUP02208 -
40
90 23 2,5 5100 3150 NU0308 NJ0308 NUP0308 N0308
90 33 2,5 7350 5100 NU02308 NJ02308 NUP02308 -
100 27 3 8500 5300 NU0408 NJ0408 NUP0408 N0408
75 16 2500 1600 NU01009 - - -
85 19 2 4150 2800 NU0209 NJ0209 NUP0209 N0209
85 23 2 5600 3900 NU02209 NJ02209 NUP02209 -
45
100 25 2,5 6950 4400 NU0309 NJ0309 NUP0309 N0309
100 36 2,5 9500 6700 NU02309 NJ02309 NUP02309 -
120 29 3 10200 6550 NU0409 NJ0409 NUP0409 N0409
80 16 2700 1800 NU01010 - - -
90 20 2 4300 2800 NU0210 NJ0210 NUP0210 N0210
90 23 2 5850 4150 NU02210 NJ02210 NU02210 -
50
110 27 3 8500 5600 NU0310 NJ0310 NUP0310 NJ0310
110 40 3 11800 8650 NU02310 NJ02310 NUP02310 -
130 31 3,5 12500 8300 NU0410 NJ0410 NUP0410 N0410
90 18 3200 2160 NU01011 - - -
100 21 2,5 5000 3250 NU0211 NJ0211 NUP0211 N0211
100 25 2,5 6700 4750 NU02211 NJ02211 NUP02211 -
55
120 29 3 9800 6400 NU0311 NJ0311 NUP0311 N0311
120 43 3 13400 9500 NU02311 NJ02311 NUP02311 -
140 33 3,5 12700 8300 NU0411 NJ0411 NUP0411 N0411
95 18 3250 2280 NU01012 -
110 22 2,5 6300 4250 NU0212 NJ0212 NUP0212 N0212
110 28 2,5 9000 6800 NU02212 NJ02212 NUP02212 -
60
130 31 3,5 11000 7200 NU0312 NJ0312 NUP0312 N0312
130 46 3,5 15300 11000 NU02312 NJ02312 NUP02312 -
150 35 3,5 15300 10000 NU0412 NJ0412 NUP0412 N0412
217
Capacitatea de
încărcare [daN]
dinamică statică
d D B r NU NJ NUP N
C C0
100 18 3400 2400 NU01013 - - -
120 23 2,5 7350 5000 NU0213 NJ0213 NUP0213 N0213
120 31 2,5 10800 8300 NU02213 NJ02213 NUP02213 -
65
140 33 3,5 12200 8150 NU0313 NJ0313 NUP0313 N0313
140 48 3,5 17300 12700 NU02313 NJ02313 NUP02313 -
160 37 3,5 17600 12200 NU0413 NJ0413 NUP0413 N0413
110 20 5000 3550 NU01014 - - -
125 25 2,5 7350 5000 NU0214 NJ0214 NUP0214 N0214
125 31 2,5 10800 8300 NU02214 NJ02214 NUP02214 -
70
150 35 3,5 14300 9800 NU0314 NJ0314 NUP0314 N0314
150 51 3,5 20500 15600 NU02314 NJ02314 NUP02314 -
180 42 4 21600 15300 NU0414 NJ0414 NUP0414 N0414
115 20 5200 3750 NU01015 - - -
130 25 2,5 9000 6300 NU0215 NJ0215 NUP0215 N0215
130 31 2,5 12200 9500 NU02215 NJ02215 NUP02215 -
75
160 37 3,5 17300 12000 NU0315 NJ0315 NUP0315 N0315
160 55 3,5 25000 19600 NU02315 NJ02315 NUP02315 -
190 45 3,5 23600 16300 NU0415 NJ0415 NUP0415 N0415
125 22 6000 4400 NU01016 - - -
140 26 3 9800 6800 NU0216 NJ0216 NUP0216 N0216
140 33 3 13700 10600 NU02216 NJ02216 NUP02216 -
80
170 39 3,5 17300 12000 NU0316 NJ0316 NUP0316 N0316
170 58 3,5 25000 19600 NU02316 NJ02316 NUP02316 -
200 48 3,5 27000 19000 NU0416 NJ0416 NUP0416 N0416
130 22 6200 7550 NU01017 - - -
150 28 3 11000 7800 NU0217 NJ0217 NUP0217 N0217
150 36 3 15600 12500 NU02217 NJ02217 NUP02217 -
85
180 41 4 20400 14600 NU0317 NJ0317 NUP0317 N0317
180 60 4 29000 22800 NU02317 NJ02317 NUP02317 -
210 52 5 30500 22000 NU0417 NJ0417 NUP0417 N0417
140 24 7300 5500 NU01018 - - -
160 30 3 13400 7650 NU0218 NJ0218 NUP0218 N0218
160 40 3 18600 14600 NU02218 NJ02218 NUP02218 -
90
190 43 4 21600 15300 NU0318 NJ0318 NUP0318 N0318
190 64 4 30000 23200 NU02318 NJ02318 NUP02318 -
225 54 5 32500 24000 NU0418 NJ0418 NUP0418 N0418
218
ANEXE
Capacitatea de
încărcare [daN]
dinamică statică
d D B r NU NJ NUP N
C C0
150 24 7800 6100 NU01020 - - -
180 34 3,5 16600 12200 NU0220 NJ0220 NUP0220 N0220
180 46 3,5 23600 19000 NU02220 NJ02220 NUP02220 -
100
215 47 4 28500 20800 NU0320 NJ0320 NUP0320 N0320
215 73 4 42500 34500 NU02320 NJ02320 NUP02320 -
250 58 5 40000 30000 NU0420 NJ0420 NUP0420 N0420
170 28 11600 9000 NU01022 - - -
200 38 3,5 22000 16300 NU0222 NJ0222 NUP0222 N0222
200 53 3,5 30500 25500 NU02222 NJ02222 NUP02222 -
110
240 50 4 36500 28000 NU0322 NJ0322 NUP0322 N0322
240 80 4 56000 47500 NU02322 NJ02322 NUP02322 -
280 65 5 50000 37300 NU0422 NJ0422 NUP0422 N0422
180 28 12200 9800 NU01024 - - -
215 40 3,5 23600 18000 NU0224 NJ0224 NUP0224 N0224
215 58 3,5 33500 28000 NU02224 NJ02224 NUP02224 -
120
260 55 4 43000 32000 NU0324 NJ0324 NUP0324 N0324
260 88 4 65500 55000 NU02324 NJ02324 NUP02324 -
310 72 6 62000 47500 NU0424 NJ0424 NUP0424 N0424
200 33 14600 11600 NU01026 - - -
230 40 4 25500 20000 NU0226 NJ0226 NUP0226 N0226
230 64 4 36500 31500 NU02226 NJ02226 NUP02226 -
130
280 58 5 50000 39000 NU0326 NJ0326 NUP0326 N0326
280 93 5 76500 67000 NU02326 NJ02326 NUP02326 -
340 78 6 75000 58500 NU0426 NJ0426 NUP0426 N0426
210 33 15600 12700 NU01028 - - -
250 42 4 29000 22800 NU0228 NJ0228 NUP0228 N0228
250 68 4 42500 37500 NU02228 NJ02228 NUP02228 -
140
300 62 5 56000 43000 NU0328 NJ0328 NUP0328 N0328
300 102 5 85000 73500 NU02328 NJ02328 NUP02328 -
360 82 6 81500 63000 NU0428 NJ0428 NUP0428 N0428
P  Fr P0  Fr
X=1 Y=0 X0 = 1 Y0 = 0
219
Anexa 25
Rulmenţi radiali cu role cilindrice pe două rânduri cu
alezaj cilindric sau conic (K)
Seria NNU 49; NNU 49K

Simbol Dimensiuni [mm] Capacitate
turaţia limită
[daN]rot/min
ungere cu
NNU 49 NNU 49K d D B r F dinamică statică unsoare ulei
C C0
NNU04920 NNU04920K 100 140 40 2 113 9300 12500 3800 4700
NNU 4922 NNU 4922K 110 150 40 2 123 9650 13200 3200 4000
NNU 4924 NNU 4924K 120 165 45 2 134,5 12900 17000 3000 3800
NNU 4926 NNU 4926K 130 180 50 2,5 146 14000 19000 2500 3100
NNU 4928 NNU 4928K 140 190 50 2,5 156 14000 19600 2500 3100
NNU 4930 NNU 4930K 150 210 60 3 168,5 25000 34500 2300 2800
NNU 4932 NNU 4932K 160 220 60 3 178,5 25500 35500 2100 2600
NNU 4934 NNU 4934K 170 230 60 3 188,5 26000 36500 2100 2600
NNU 4936 NNU 4936K 180 250 69 3 202 30500 44000 1800 2300
NNU 4938 NNU 4938K 190 260 69 3 212 31000 45500 1800 2300
NNU 4940 NNU 4940K 200 280 80 3,5 225 38000 56000 1600 2000
NNU 4944 NNU 4944K 220 300 80 3,5 245 40000 61000 1600 2000
NNU 4948 NNU 4948K 240 320 80 3,5 265 40500 64000 1400 2000
NNU 4952 NNU 4952K 260 360 100 3,5 292 58500 90000 1200 1500
NNU 4956 NNU 4956K 280 380 100 3,5 312 60000 95000 1200 1500
NNU 4960 NNU 4960K 300 420 118 4 339 83000 132000 1100 1400
NNU 4964 NNU 4964K 320 440 118 4 359 85000 137000 1100 1400
220
ANEXE
Seria NN 30K
turaţia limită
Capacitate
Simbol Dimensiuni [mm] rot/min
[daN]
ungere cu
dinamică statică
NN 30K d D B r E unsoare ulei
C C0
NN03006K 30 55 19 1,5 48,5 1830 1800 10000 12000
NN03007K 35 62 20 1,5 55 2450 2450 9000 11000
NN03008K 40 68 21 1,5 61 2900 2900 8000 10000
NN03009K 45 75 23 1,5 67,5 3400 3400 7500 9500
NN03010K 50 80 23 1,5 72,5 3650 3750 6300 8000
NN03011K 55 90 26 2 81 4750 5000 5600 7000
NN03012K 60 95 26 2 86,1 5000 5500 5300 6500
NN03013K 65 100 26 2 91 5300 6000 5300 6500
NN03014K 70 110 30 2 100 6800 7650 4500 5600
NN03015K 75 115 30 2 105 6800 7650 4500 5600
NN03016K 80 125 34 2 113 8300 9650 4000 5000
NN03017K 85 130 34 2 118 8800 10400 3800 4700
NN03018K 90 140 37 2,5 127 10200 11800 3800 4700
NN03019K 95 145 37 2,5 132 10600 12700 3200 4000
NN03020K 100 150 37 2,5 137 11000 13700 3200 4000
NN03021K 105 160 41 3 146 14000 17000 3000 3800
NN03022K 110 170 45 3 155 16300 19600 3000 3800
NN03024K 120 180 46 3 165 17300 20800 2500 3100
NN03026K 130 200 52 3 182 20800 26000 2300 2800
NN03028K 140 210 53 3 192 22000 28000 2300 2800
NN03030K 150 225 56 3,5 206 25000 31500 2100 2600
NN03032K 160 240 60 3,5 219 28000 35500 2100 2600
NN03034K 170 260 67 3,5 236 34500 44000 1800 2300
NN03036K 180 280 74 3,5 255 43000 55000 1600 2000
NN03038K 190 290 75 3,5 265 45500 60000 1600 2000
NN03040K 200 310 82 3,5 282 50000 65500 1400 1800
NN03044K 220 340 90 4 310 63000 83000 1400 1800
NN03048K 240 360 92 4 330 67000 88000 1200 1500
NN03052K 260 400 104 5 364 81500 108000 1200 1500
NN03056K 280 420 106 5 384 85000 116000 1100 1400
NN03060K 300 460 118 5 418 100000 140000 1000 1200
NN03064K 320 480 121 5 438 108000 150000 1000 1200
P  Fr P0  Fr
X=1 Y=0 X0= 1 Y0 = 0
221
Anexa 26
Rulmenţi radiali, oscilanţi, cu role butoi pe două rânduri
(extras SR 3918:1994) – dimensiuni în mm -

80 23 5600 4150 22208
40 90 23 6100 5400 21308
90 33 9650 6950 22308
85 23 5600 4150 22209
45 100 25 7500 6800 21309
100 36 11600 8500 22309
90 23 6400 4900 22210
50 110 27 8500 7800 21310
110 40 15300 11600 22310
100 25 8000 6400 22211
55 120 29 10200 9500 21311
120 43 17300 13200 22311
110 28 9650 7800 22212
60 130 31 11600 11000 21312
130 46 20000 15300 22312
120 31 11800 9300 22213
65 140 33 13700 12900 21313
140 48 22400 17600 22313
125 31 13200 11000 22214
70 150 35 15300 15000 21314
150 51 27500 22000 22314
130 31 13700 11400 22215
75 160 37 17300 17300 21315
160 55 30000 25000 22315
222
ANEXE

140 33 16300 13700 22216
80 170 39 19300 19300 21316
170 58 33500 26500 22316
150 36 18600 16000 22217
85 180 41 21600 21600 21317
180 60 37500 31000 22317
160 40 21600 18600 22218
180 52,4 28000 26500 23218
90
190 43 24000 24500 21318
190 64 40500 33500 22318
170 43 24500 21200 22219
95 200 45 25500 26000 21319
200 67 45000 38000 22319
180 46 28000 24000 22220
180 60,3 34500 33500 23220
100
215 47 28500 29000 21320
215 73 53000 44000 22320
170 45 25500 25000 23022
180 56 32000 31500 23122
200 53 36000 31500 22222
110
200 69,8 45500 4400 23222
240 50 34500 35500 21322
240 80 63000 52000 22322
180 46 28500 27000 23024
200 62 39000 38000 23124
120 215 58 41500 36000 22224
215 76 53000 52000 23224
260 85 75000 65500 22324
200 52 34000 34000 23026
210 64 43000 44000 23126
130 230 64 51000 45000 22226
230 80 61000 62000 23226
280 93 85000 73500 22326
210 53 34500 36000 23028
225 68 50000 51000 23128
140 250 68 58500 54000 22228
250 88 69500 72000 23228
300 102 100000 88000 22328
223

225 56 39000 40000 23030
250 80 62000 65500 23130
150 270 73 65500 58500 22230
270 96 81500 85000 23230
320 108 112000 100000 22330
240 60 46500 50000 23032
270 86 71000 73500 23132
160 290 80 78000 72000 22232
290 104 93000 96500 23232
340 114 122000 108000 22332
260 67 55000 60000 23034
260 88 75000 80000 23134
170 310 86 86500 80000 22234
310 110 108000 112000 23234
360 120 137000 122000 22334
280 74 67000 73500 23036
300 96 90000 96500 23136
180 320 86 91500 86500 22236
320 112 114000 118000 23236
380 126 146000 132000 22336
P  X  Fr  Y  Fa P0  X0  Fr  Y0  Fa
Fa/Fr  e Fa/Fr > e
Simbol e Y0
X Y X Y
23022 - 23036 0,25 1 2,7 1 4 2,6
23122 – 23128 0,3 1 2,3 1 3,4 2,2
23130 - 23136 0,32 1 2,1 1 3,1 2,1
22208 0,32 1 2,2 0,67 3,2 2
22209 – 22214 0,26 1 2,6 0,67 3,9 2,5
22215 – 22216 0,24 1 2,8 0,67 4,2 2,8
22217 – 22220 0,26 1 2,6 0,67 3,9 2,5
22222 - 22236 0,28 1 2,4 0,67 3,6 2,4
23218 – 23220 0,34 1 2 0,67 3 1,9
23222 - 23236 0,37 1 1,8 0,67 2,7 1,8
21308 – 21310 0,21 1 3,2 0,67 4,8 3,1
21311 – 21318 0,2 1 3,4 0,67 5 3,3
21320 - 21322 0,18 1 3,7 0,67 5,5 3,6
22308 - 22312 0,41 1 1,6 0,67 2,4 1,7
22313 - 22336 0,37 1 1,8 0,67 2,7 1,8
224
ANEXE
Anexa 27
Rulmenţi axiali cu bile cu simplu efect
(extras SR 3921:1993)
Seria 511
Turaţia limită
Capacitate Constanta
Dimensiuni [mm] rot/min
Simbol [daN]
ungere cu
M
d dc D H r C C0 unsoare ulei
51100 10 11 24 9 0,5 780 1140 0,12 8000 11000
51101 12 13 26 9 0,5 800 1250 0,16 7100 10000
51102 15 16 28 9 0,5 830 1370 0,2 7100 10000
51103 17 18 30 9 0,5 900 1600 0,25 7100 10000
51104 20 21 35 10 0,5 1180 2200 0,45 5600 8000
51105 25 26 42 11 1 1430 2900 0,8 4500 6300
51106 30 32 47 11 1 1460 3250 1 4000 5600
51107 35 37 52 12 1 1560 3900 1,4 3600 5000
51108 40 42 60 13 1 2120 5200 2,5 2800 4000
51109 45 47 65 14 1 2160 5700 3,2 2500 3600
51110 50 52 70 14 1 2240 6200 3,6 2500 3600
51111 55 57 78 16 1 2750 7650 5,6 2000 2800
51112 60 62 85 17 1,5 3250 9300 8 2000 2800
51113 65 67 90 18 1,5 3250 9650 9 1800 2500
51114 70 72 95 18 1,5 3350 10400 10 1600 2200
51115 75 77 100 19 1,5 3450 11200 14 1600 2200
225
Seria 511 (continuare)
Turaţia limită
Capacitate Constanta
Dimensiuni [mm] rot/min
Simbol [daN]
ungere cu
M
51116 80 82 105 19 1,5 3550 11600 16 1400 2000
51117 85 87 110 19 1,5 3650 12500 16 1400 2000
51118 90 92 120 22 1,5 4650 15600 22 1200 1800
51120 100 102 135 25 1,5 6700 22000 45 1100 1600
51122 110 112 145 25 1,5 6800 23600 56 1000 1400
51124 120 122 155 25 1,5 6950 25500 63 1000 1400
51126 130 132 170 30 1,5 8150 29000 90 900 1200
51128 140 142 180 31 1,5 8300 31000 100 800 1100
51130 150 152 190 31 1,5 8500 33500 110 800 1100
51132 160 162 200 31 1,5 8800 35500 120 710 1000
51134 170 172 215 34 2 10600 42500 180 710 1000
51136 180 183 225 34 2 10600 44000 200 630 900
51138 190 193 240 37 2 13400 54000 280 630 900
51140 200 203 250 37 2 13400 56000 320 560 800
51144 220 223 270 37 2 13700 61000 360 560 800
51148 240 243 300 45 2,5 18600 81500 630 500 710
51152 260 263 320 45 2,5 19000 86500 800 450 630
51156 280 283 350 53 2,5 25000 112000 1200 400 560
51160 300 304 380 62 3 29000 137000 1800 400 560
51164 320 324 400 63 3 30000 146000 2000 360 560
226
ANEXE
Seria 512
Capacitate Tur. lim. rot/min

Dimensiuni [mm] Const.
Simbol [daN] ungere cu
M
51200 10 12 26 11 1 1000 1400 0,2 7100 10000
51201 12 14 28 11 1 1040 1560 0,25 7100 10000
51202 15 17 32 12 1 1220 2040 0,4 6300 9000
51203 17 19 35 12 1 1270 2200 0,5 5600 8000
51204 20 22 40 14 1 1730 3100 0,9 4500 6300
51205 25 27 47 15 1 2160 4150 1,6 4000 5600
51206 30 32 52 16 1 2280 4800 2 3600 5000
51207 35 37 62 18 1,5 3050 6400 4 2800 4000
51208 40 42 68 19 1,5 3450 7650 6,3 2500 3600
51209 45 47 73 20 1,5 3650 8650 7,1 2200 3200
51210 50 52 78 22 1,5 3750 9150 10 2000 2800
51211 55 57 90 25 1,5 5500 13200 18 1800 2500
51212 60 62 95 26 1,5 5700 14600 18 1600 2200
51213 65 67 100 27 1,5 5850 15600 25 1600 2200
51214 70 72 105 27 1,5 6000 16300 28 1400 2000
51215 75 77 110 27 1,5 6100 17300 32 1400 2000
51216 80 82 115 28 1,5 6200 18000 32 1400 2000
51217 85 88 125 31 1,5 7500 22000 50 1200 1800
51218 90 93 135 35 2 9150 27000 80 1100 1600
51220 100 103 150 38 2 11400 34000 110 1000 1400
51222 110 113 160 38 2 12000 37500 140 900 1200
51224 120 123 170 39 2 12000 39000 140 900 1200
51226 130 133 190 45 2,5 16000 51000 250 800 1100
51228 140 143 200 46 2,5 16300 54000 280 710 1000
51230 150 153 215 50 2,5 17600 60000 360 710 1000
51232 160 163 225 51 2,5 18000 62000 400 630 900
51234 170 173 240 55 2,5 21200 73500 560 630 900
51236 180 183 250 56 2,5 21600 76500 630 560 800
51238 190 194 270 62 3 25000 91500 900 560 800
51240 200 204 280 62 3 25500 96500 1000 500 710
51244 220 224 300 63 3 26000 104000 1200 500 710
51248 240 244 340 78 3,5 33500 143000 2200 450 630
51252 260 264 360 79 3,5 34500 156000 2500 400 560
51256 280 284 380 80 3,5 35500 163000 3200 400 560
51260 300 304 420 95 4 45500 224000 5000 360 500
51264 320 325 440 95 4 46500 236000 5600 320 450
227
Seria 513

M
51305 25 27 52 18 1,5 2800 5100 2,8 3600 5000
51306 30 32 60 21 1,5 3350 6550 4 2800 4000
51307 35 37 68 24 1,5 4300 8650 7,1 2500 3600
51308 40 42 78 26 1,5 5400 11200 12 2000 2800
51309 45 47 85 28 1,5 6300 13400 18 2000 2800
51310 50 52 95 31 2 7500 16600 28 1600 2200
51311 55 57 105 35 2 9300 20400 40 1400 2000
51312 60 62 110 35 2 9650 22000 45 1400 2000
51313 65 67 115 36 2 10000 23600 56 1400 2000
51314 70 72 125 40 2 11600 28000 80 1200 1800
51315 75 77 135 44 2,5 13400 32500 100 1100 1600
51316 80 82 140 44 2,5 13700 35500 110 1100 1600
51317 85 88 150 49 2,5 15600 40500 160 1000 1400
51318 90 93 155 50 2,5 15600 40500 160 1000 1400
51320 100 103 170 55 2,5 18600 49000 250 900 1200
51322 110 113 190 63 3 20800 58500 360 800 1100
51324 120 123 210 70 3,5 24500 72000 560 710 1000
51326 130 134 225 75 3,5 26000 78000 710 630 900
51328 140 144 240 80 3,5 29000 93000 1000 630 900
51330 150 154 250 80 3,5 30000 100000 1100 560 800
51332 160 164 270 87 4 34500 120000 1400 560 800
51334 170 174 280 87 4 35500 129000 1600 500 710
51336 180 184 300 95 4 38000 140000 2200 500 710
51338 190 195 320 105 5 45000 173000 3200 450 630
51340 200 205 340 110 5 49000 196000 3600 450 630
228
ANEXE
Seria 514

M
51405 25 27 60 24 1,5 4400 7350 5,6 2800 4000
51406 30 32 70 28 1,5 5700 10400 11 2500 3600
51407 35 37 80 32 2 6800 12700 16 2000 2800
51408 40 42 90 36 2 8800 17000 28 1800 2500
51409 45 47 100 39 2 10200 20000 40 1600 2200
51410 50 52 110 43 2,5 12500 25000 63 1400 2000
51411 55 57 120 48 2,5 14000 30000 80 1200 1800
51412 60 62 130 51 2,5 16600 36000 120 1100 1600
51413 65 68 140 56 3 18300 40500 160 1100 1600
51414 70 73 150 60 3 19600 45500 220 1000 1400
51415 75 78 160 65 3 21200 51000 280 900 1200
51416 80 83 170 68 3,5 22800 56000 320 900 1200
51417 85 88 180 72 3,5 24000 62000 400 800 1100
51418 90 93 190 77 3,5 25500 68000 450 800 1100
51420 100 103 210 85 4 31000 88000 800 710 1000
51422 110 113 230 95 4 36500 108000 1100 630 900
51424 120 123 250 102 5 40500 127000 1600 560 800
51426 130 134 270 110 5 45000 146000 2200 560 800
51428 140 144 280 112 5 45500 153000 2200 500 710
51430 150 154 300 120 5 50000 176000 3200 500 710
Capacitatea dinamică/statică echivalentă
P  Fr P0  Fr
229
Anexa 28
Rulmenţi axiali cu bile cu dublu efect
Seria 522
Tur. lim.
Dimensiuni [mm] Capacitate Const. rot/min
Simbol
M ungere cu
d dc D H a r r1 C C0 unsoare ulei
52202 10 17 32 22 5 1 0,5 1220 2040 0,4 6300 9000
52204 15 22 40 26 6 1 0,5 1730 3100 0,9 4500 6300
52205 20 27 47 28 7 1 0,5 2160 4150 1,6 4000 5600
52206 25 32 52 29 7 1 0,5 2280 4800 2 3600 5000
52207 30 37 62 34 8 1,5 0,5 3050 6400 4 2800 4000
52208 30 42 68 36 9 1,5 1 3450 7650 6,3 2500 3600
52209 35 47 73 37 9 1,5 1 3650 8650 7,1 2200 3200
52210 40 52 78 39 9 1,5 1 3750 9150 10 2000 2800
52211 45 57 90 45 10 1,5 1 5500 13200 18 1800 2500
52212 50 62 95 46 10 1,5 1 5700 14600 18 1600 2200
52213 55 67 100 47 10 1,5 1 5850 15600 25 1600 2200
52214 55 72 105 47 10 1,5 1,5 6000 16300 28 1400 2000
52215 60 77 110 47 10 1,5 1,5 6100 17300 32 1400 2000
52216 65 82 115 48 10 1,5 1,5 6200 18000 32 1400 2000
52217 70 88 125 55 12 1,5 1,5 7500 22000 50 1200 1800
52218 75 93 135 62 14 2 1,5 9150 27000 80 1100 1600
52220 85 103 150 67 15 2 1,5 11400 34000 110 1000 1400
52222 95 113 160 67 15 2 1,5 12000 37500 140 900 1200
52224 100 123 170 68 15 2 2 12900 39000 140 900 1200
52226 110 133 190 80 18 2,5 2 16000 51000 250 800 1100
52228 120 143 200 81 18 2,5 2 17000 54000 280 710 1000
52230 130 153 215 89 20 2,5 2 18600 60000 360 710 1000
52232 140 163 225 90 20 2,5 2 19000 62000 400 630 900
52234 150 173 240 97 21 2,5 2 22400 73500 560 630 900
230
ANEXE
Seria 523
Tur. lim.
Simbol
M ungere cu
52305 20 27 52 34 8 1,5 0,5 2800 5100 2,8 3600 5000
52306 25 32 60 38 9 1,5 0,5 3350 6550 4 2800 4000
52307 30 37 68 44 10 1,5 0,5 4300 8650 7,1 2500 3600
52308 30 42 78 49 12 1,5 1 5400 11200 12 2000 2800
52309 35 47 85 52 12 1,5 1 6300 13400 18 2000 2800
52310 40 52 95 58 14 2 1 7500 16600 28 1600 2200
52311 45 57 105 64 15 2 1 9300 20400 40 1400 2000
52312 50 62 110 64 15 2 1 9650 22000 45 1400 2000
52313 55 67 115 65 15 2 1 10000 23600 56 1400 2000
52314 55 72 125 72 16 2 1,5 11600 28000 80 1200 1800
52315 60 77 135 79 18 2,5 1,5 13400 32500 100 1100 1600
52316 65 82 140 79 18 2,5 1,5 13700 35500 110 1100 1600
52317 70 88 150 87 19 2,5 1,5 15600 40500 160 1000 1400
52318 75 93 155 88 19 2,5 1,5 15600 40500 160 1000 1400
52320 85 103 170 97 21 2,5 1,5 18600 49000 250 900 1200
52322 95 113 190 110 24 3 1,5 20800 58500 360 800 1100
52324 100 123 210 123 27 3,5 2 24500 72000 560 710 1000
52326 110 134 225 130 30 3,5 2 26000 78000 710 630 900
52328 120 144 240 140 31 3,5 2 29000 93000 1000 630 900
231
Seria 524
Tur. lim.
Simbol
M ungere cu
52405 15 27 60 45 11 1,5 1 4400 7350 5,6 2800 4000
52406 20 32 70 52 12 1,5 1 5700 10400 11 2500 3600
52407 25 37 80 59 14 2 1 6800 12700 16 2000 2800
52408 30 42 90 65 15 2 1 8800 17000 28 1800 2500
52409 35 47 100 72 17 2 1 10200 20000 40 1600 2200
52410 40 52 110 78 18 2,5 1 12500 25500 63 1400 2000
52411 45 57 120 87 20 2,5 1 14000 30000 80 1200 1800
52412 50 62 130 93 21 2,5 1 16600 36000 120 1100 1600
52413 50 68 140 101 23 3 1,5 18300 40500 160 1100 1600
52414 55 73 150 107 24 3 1,5 19600 45500 220 1000 1400
52415 60 78 160 115 26 3 1,5 21200 51000 280 900 1200
52416 65 83 170 120 27 3,5 1,5 22800 56000 320 900 1200
52417 65 88 180 128 29 3,5 2 24000 62000 400 800 1100
52418 70 93 190 135 30 3,5 2 25500 68000 450 800 1100
52420 80 103 210 150 33 4 2 31000 88000 800 710 1000
Capacitatea dinamică/statică echivalentă
P  Fr P0  Fr
232
ANEXE
Anexa 29
Durabilitatea recomandată a rulmenţilor
Lh
Instalaţia sau utilajul
ore
Maşini electrice
motoare electrice pentru uz casnic 1000 - 2000
motoare electrice mici de serie 8000 – 10000
motoare electrice mijlocii de serie 10000 – 15000
motoare de tracţiune 30000 – 50000
motoare mari staţionare 20000 – 30000
instalaţii de forţă > 50000
Maşini de forţă cu apă sau abur
turbine cu apă 50000 – 60000
uzine de apă 100000 - 200000
ventilatoare mici, suflante 2000 – 4000
ventilatoare mari, suflante 20000 - 30000
Autovehicule
motociclete uşoare 600 – 1200
motociclete grele 1000 – 2000
autoturisme mici 1000 – 2000
autoturisme mari 1500 – 2500
autocamioane mici 1500 – 2500
autocamioane mari 2000 – 5000
autobuze 2000 – 5000
tractoare 1500 – 2500
vehicule pe şenile 2000 - 5000
Vehicule de cale ferată
vagoneţi de transport 5000
vagoane de zgură 20000 – 25000
tramvai electric 20000 – 25000
vagoane de călători 25000
vagoane de marfă 35000
Construcţii navale
arborele portelice 15000 – 25000
arborele principal > 80000
233
Lh
Instalaţia sau utilajul
ore
Instalaţii de ridicat şi transportat
instalaţii mici de ridicat 5000 – 10000
tamburul cablului de extracţie 40000 – 60000
maşini de ridicat pentru uzine 4000 - 8000
macarale 8000 – 30000
transportor cu role 50000 - 60000
Cutii de viteze – reductoare
transmisii prin roţi dinţate 12000 – 20000
transmisii intermediare 20000 - 30000
Cutii de viteze
maşini unelte > 20000
maşini unelte mari 50000
reductoare (angrenaje) pentru nave mici 3000 – 5000
reductoare (angrenaje) pentru nave mari 20000 – 30000
reductoare universale de serie 8000 - 15000
Reductoare pentru
laminoare mici la rece 5000 – 6000
caje mari de laminoare 8000 - 10000
Maşini unelte
maşini unelte pentru prelucrare în serie sau 20000 - 30000
masă
maşini unelte folosite rar 8000 - 12000
Diverse instalaţii şi maşini
maşini agricole 3000 – 6000
gatere 10000 - 15000
instalaţii miniere 4000 – 10000
prese pentru brichetat 20000 – 30000
mori cu ciocane 20000 – 30000
maşini pentru fabricarea hârtiei 50000 – 80000
maşini pentru fabricarea celulozei 100000 - 200000
aparate folosite rar 500
234
ANEXE
Anexa 30
Toleranţe de uz general
(extras SR EN 20286-2:1997)
Abateri limita pentru arbori, [m]
(clase de tolerante din şirul 1 de preferenţialitate)
235
Abateri limita pentru alezaje, [m]

(clase de tolerante din şirul 1 de preferenţialitate)
236
ANEXE
Anexa 31
Inele elastice pentru arbori şi canale pentru ele. Serie
normală şi grea
(extras STAS 5848/2 - 88)
– dimensiuni în mm
Inelul elastic Canalul din arbore

diam Forţa
d2 d1
a g d4 m1 n axială
ab. b d5 ab.
d nom max h11 min nom H13 min daN
lim. lim.
+0,15
10 9,3 3,3 1,8 1,5 17,6 9,6 0,6 150
-0,30
12 11 3,3 1,8 1 19,6 11,5 h11 1,1 0,75 225
14 12,9 +0,18 3,5 2,1 22 13,4 0,9 315
16 14,7 -0,36 3,7 2,2 24,4 15,2 1,2 480
18 16,5 3,9 2,4 26,8 17 1,5 675
20 18,5 4 2,6 2 29 19 1,5 755
1,2 1,3
24 22,2 4,4 3 33,8 22,9 990
1,7
25 23,2 +0,21 4,4 3 34,8 23,9 1040
28 25,9 -0,42 4,7 3,2 38,4 26,6 h12 1470
2,1
30 27,9 5 3,5 41 28,6 1590
1,5 1,6
32 29,6 5,2 3,6 43,4 30,3 2,6 2060
35 32,2 +0,25 5,6 3,9 2,5 47,2 33 3 2620
38 35,2 -0,50 5,8 4,2 1,8 50,6 36 1,9 3,8 2700
237

diam Forţa
d2 d1
a g d4 m1 n axială
ab. b d5 ab.
lim. lim.
40 36,5 6 4,4 53 37,5 3730
42 38,5 6,5 4,5 56 39,5 3920
+0,39 1,8 1,9 3,8
45 41,5 6,7 4,7 59,4 42,5 4210
-0,78
48 44,5 6,9 5 62,8 45,5 4510
2,5
50 45,8 6,9 5,1 64,8 47 2280
55 50,8 7,2 5,4 70,4 52 6170
2 2,15
58 53,8 7,3 5,6 73,6 55 6520
h12
60 55,8 7,4 5,8 75,8 57 4,5 6760
65 60,8 +0,46 7,8 6,3 81,6 62 7350
70 65,5 -0,92 8,1 6,6 87,2 67 7890
2,5 3 2,65
75 70,5 8,4 7 92,8 72 8430
80 74,5 8,6 7,4 98,2 76,5 10400
85 79,5 8,7 7,8 104 81,5 11100
3 3,15 5,3
90 84,5 8,8 8,2 3,5 109 86,5 11800
+0,54
100 94,5 9,6 9 121 96,5 13200
-1,08
125 118 11,4 10,4 149 121 18900
4 h13 4,15
+0,63 4 6
150 142 13 11,8 177 145 28500
-1,26
Simbolizare: Inel elastic pentru arbore cu d = 30 mm
Inel elastic 30 STAS 5848/2 - 88
238
ANEXE
Anexa 32
Inele elastice pentru alezaje şi canale pentru ele. Serie
normală şi grea
(extras STAS 5848/3 - 88)

diam Forţa
d2 d1
a g d4 m1 n axială
ab. b d5 ab.
lim. lim.
10 10,8 +0,36 3,2 1,4 1,2 3,7 10,4 0,6 155
15 16,8 -0,18 3,7 2 1,7 7 15,7 H11 1,1 415
18 19,5 4,1 2,2 1 8,9 19 1,1 710
20 21,5 +0,42 4,2 2,3 10,6 21 1,5 765
22 23,5 -0,21 4,2 2,5 2 12,6 23 820
25 26,9 4,5 2,7 15 26,2 1,8 1170
30 32,1 4,8 3 1,2 19,4 31,4 1,4 2,1 1340
+0,50+-
32 34,4 5,4 3,2 20,2 33,7 H12 2,6 1360
0,25
35 37,8 5,4 3,4 1,5 23,2 37 1,6 3 2630
40 43,5 5,8 3,9 2,5 27,4 42,5 3360
+0,78
42 45,5 5,9 4,1 1,8 29,2 44,5 1,9 3,8 4160
-0,39
45 48,5 6,2 4,3 31,6 47,5 4200
239

diam Forţa
d2 d1
a g d4 m1 n axială
ab. b d5 ab.
lim. lim.
48 51,5 6,4 4,5 1,8 34,6 50,5 1,9 3,8 4230
50 54,2 6,5 4,6 36 53 5940
52 56,2 6,7 4,7 37,6 55 5950
55 59,2 6,8 5 40,4 58 6220
2,5
58 62,2 6,9 5,2 2 43,2 61 2,15 6020
+0,92
60 64,2 7,3 5,4 44,4 63 6080
-0,46 4,5
62 66,2 7,3 5,5 46,4 65 6050
65 69,2 7,6 5,8 48,8 68 7660
70 74,5 7,8 6,2 53,4 73 H12 8250
72 76,5 7,8 6,4 55,4 75 8470
2,5 3 2,65
75 79,5 7,8 6,6 58,4 78 8820
80 85,5 8,5 7 62 83,5 11000
85 90,5 8,6 7,2 66,8 88,5 11600
90 95,5 +0,108 8,6 7,6 71,8 93,5 12300
5,3
92 97,5 -0,54 8,7 7,8 3 3,5 73,6 95,5 3,15 12600
98 103,5 9 8,3 79 101,5 13400
100 105,5 9 8,4 81 103,5 13700
125 132 +1,26 11 10 102 129 19500
4 4 H13 4,15 7,5
150 158 -0,63 12 11,2 125 155
Simbolizare: Inel elastic pentru alezaj cu d = 40 mm
Inel elastic 40 STAS 5848/3 - 88
240
ANEXE
Anexa 33
Piuliţe de rulmenţi
(extras ISO 2982-2:2001)
masa
Mărime d2 d3 h b t
Z aprox. Simbol Şaiba
filet h13 h13 h13 JS14 H17
kg
M10x0,75 18 13,5 4 3 2 0,04 0,004 KM0 MB0
M12x1 22 17 4 3 2 0,04 0,007 KM1 MB1
M15x1 25 21 5 4 2 0,04 0,01 KM2 MB2
M17x1 28 24 5 4 2 0,04 0,013 KM3 MB3
M20x1 32 26 6 4 2 0,04 0,019 KM4 MB4
M25x1,5 38 32 7 5 2 0,04 0,025 KM5 MB5
M30x1,5 45 38 7 5 2 0,04 0,043 KM6 MB6
M35x1,5 52 44 8 5 2 0,04 0,053 KM7 MB7
M40x1,5 58 50 9 6 2,5 0,04 0,085 KM8 MB8
M45x1,5 65 56 10 6 2,5 0,04 0,119 KM9 MB9
M50x1,5 70 61 11 6 2,5 0,04 0,148 KM10 MB10
M55x2 75 67 11 7 3 0,05 0,158 KM11 MB11
M60x2 80 73 11 7 3 0,05 0,174 KM12 MB12
M65x2 85 79 12 7 3 0,05 0,203 KM13 MB13
M70x2 92 85 12 8 3,5 0,05 0,242 KM14 MB14
M75x2 98 90 13 8 3,5 0,05 0,287 KM15 MB15
M80x2 105 95 15 8 3,5 0,05 0,397 KM16 MB16
M85x2 110 102 16 8 3,5 0,05 0,451 KM17 MB17
241
Mărime d2 d3 h b t Z masa Simbol Şaiba

filet h13 h13 h13 JS14 H17 aprox.
kg
M90x2 120 108 16 10 4 0,05 0,556 KM18 MB18
M95x2 125 113 17 10 4 0,05 0,658 KM19 MB19
M100x2 130 120 18 10 4 0,05 0,698 KM20 MB20
M105x2 140 126 18 12 5 0,05 0,845 KM21 MB21
M110x2 145 133 19 12 5 0,05 0,965 KM22 MB22
M115x2 150 137 19 12 5 0,05 1,01 KM23 MB23
M120x2 145 135 20 12 5 0,05 0,78 KML24 MBL24
M120x2 155 138 20 12 5 0,05 1,08 KM24 MB24
M125x2 160 148 21 12 5 0,05 1,19 KM25 MB25
M130x2 155 145 21 12 5 0,06 0,88 KML26 MBL26
M130x2 165 149 21 12 5 0,06 1,25 KM26 MB26
M135x2 175 160 22 14 6 0,06 1,55 KM27 MB27
M140x2 165 155 22 12 5 0,06 0,99 KML28 MBL28
M140x2 180 160 22 14 6 0,06 1,56 LM28 LM28
M145x2 190 171 24 14 6 0,06 1,8 KM29 MB29
M150x2 180 170 24 14 5 0,06 1,38 KML30 MBL30
M150x2 195 171 24 14 6 0,06 2,03 KM30 MB30
M155x3 200 182 25 16 7 0,06 2,3 KM31 MB31
M160x3 190 180 25 14 5 0,06 1,56 KML32 MBL32
M160x3 210 182 25 16 7 0,06 2,59 KM32 MB32
M165x3 210 193 26 16 7 0,06 2,7 KM33 MB33
M170x3 200 190 26 16 5 0,06 1,72 KML34 MBL34
M170x3 220 193 26 16 7 0,06 2,8 KM34 MB34
M180x3 210 200 27 16 5 0,06 1,95 KML36 MBL36
M180x3 230 203 27 18 8 0,06 3,07 KM36 MB36
M190x3 220 210 28 16 5 0,06 2,08 KML38 MBL38
M190x3 240 214 28 18 8 0,06 3,39 KM38 MB38
M200x3 240 220 29 18 8 0,06 2,98 KML40 MBL40
M200x3 250 226 29 18 8 0,06 3,69 KM40 MB40
Simbolizare: pentru filet M120x2, piuliţă de rulment cu diametrul exterior

d2 = 145 mm
Piuliţă KML24 ISO 2982-2:2001
242
ANEXE
Anexa 34
Şaibe pentru piuliţele rulmenţilor
(extras ISO 2982-2:2001)
Masa
de dinţi
Nr. min.
d1 d2 d3 e f b1 s b3 t
+0,5 /100 Simbol Piuliţa
c11 js14 h13 a15 c11 a15 min H11 0
kg
10 21 13,5 3 8,5 3 1 4 2 9 0,131 MB0 KM0

12 25 17 3 10,5 3 1 4 2 11 0,192 MB1 KM1
15 28 21 4 13,5 4 1 5 2 11 0,253 MB2 KM2
17 32 24 4 15,5 4 1 5 2 11 0,313 MB3 KM3
20 36 26 4 18,5 4 1 5 2 11 0,35 MB4 KM4
25 42 32 5 23 5 1,25 6 3 13 0,64 MB5 KM5
30 49 38 5 27,5 5 1,25 6 4 13 0,78 MB6 KM6
35 57 44 6 32,5 5 1,25 7 4 13 1,04 MB7 KM7
40 62 50 6 37,5 6 1,25 7 4 13 1,23 MB8 KM8
45 69 56 6 42,5 6 1,25 7 4 13 1,52 MB9 KM9
50 74 61 6 47,5 6 1,25 7 4 13 1,6 MB10 KM10
55 81 67 8 52,5 7 1,5 9 4 17 1,96 MB11 KM11
60 86 73 8 57,5 7 1,5 9 4 17 2,53 MB12 KM12
65 92 79 8 62,5 7 1,5 9 4 17 2,9 MB13 KM13
70 98 85 8 67,5 8 1,5 9 5 17 3,34 MB14 KM14
75 104 90 8 71,5 8 1,5 9 5 17 3,56 MB15 KM15
80 112 95 10 76,5 8 1,75 11 5 17 4,64 MB16 KM16
85 119 102 10 81,5 8 1,75 11 5 17 5,24 MB17 KM17
243
de dinţi
Masa
Nr. min.
d1 d2 d3 e f b1 s b3 t
+0,5 /100 Simbol Piuliţa
c11 js14 h13 a15 c11 a15 min H11 0
kg
90 126 108 10 86,5 10 1,75 11 5 17 6,23 MB18 KM18

95 133 113 10 91,5 10 1,75 11 5 17 6,7 MB19 KM19
100 142 120 12 96,5 10 1,75 14 5 17 7,65 MB20 KM20
105 145 126 12 100,5 12 1,75 14 6 17 8,26 MB21 KM21
110 154 133 12 105,5 12 1,75 14 6 17 9,4 MB22 KM22
115 159 137 12 110,5 12 2 14 6 17 10,8 MB23 KM23
120 151 135 14 115 12 2 16 7 17 7,7 MBL24 KML24
120 164 138 14 115 12 2 16 7 17 10,5 MB24 KM24
125 170 148 14 120 12 2 16 7 17 11,8 MB25 KM25
130 161 145 14 125 12 2 16 7 17 8,7 MBL26 KML26
130 175 149 14 125 12 2 16 7 17 11,3 MB26 KM26
135 185 160 14 130 14 2 16 7 17 14,4 MB27 KM27
140 171 155 16 135 12 2 18 7 17 10,9 MBL28 KML28
140 192 160 16 135 14 2 18 7 17 14,2 LM28 LM28
145 202 171 16 140 14 2 18 7 17 16,8 MB29 KM29
150 188 170 16 145 14 2 18 7 17 11,3 MBL30 KML30
150 205 171 16 145 14 2 18 7 17 15,5 MB30 KM30
155 212 182 16 147,5 16 2,5 18 9 19 20,9 MB31 KM31
160 199 180 18 154 14 2,5 20 8 19 16,2 MBL32 KML32
160 217 182 18 154 16 2,5 20 8 19 22,9 MB32 KM32
165 222 193 18 157,5 16 2,5 20 9 19 24,1 MB33 KM33
170 211 190 18 164 16 2,5 20 8 19 17 MBL34 KML34
170 232 193 18 164 16 2,5 20 8 19 24,7 MB34 KM34
180 221 200 20 174 16 2,5 22 8 19 18 MBL36 KML36
180 242 203 20 174 18 2,5 22 8 19 26,8 MB36 KM36
190 231 210 20 184 16 2,5 22 8 19 20,5 MBL38 KML38
190 252 214 20 184 18 2,5 22 8 19 27,8 MB38 KM38
200 248 222 20 194 18 2,5 22 8 19 21,4 MBL40 KML40
200 262 226 20 194 18 2,5 22 8 19 29,3 MB40 KM40
220 292 250 24 213 20 3 26 9 19 40 MB44 HM 44 T
240 312 270 24 233 20 3 26 9 19 40 MB48 HM 48 T
260 342 300 28 253 24 3 30 9 19 60 MB52 HM 52 T
280 362 320 28 273 24 3 30 9 19 62 MB56 HM 56 T
Simbolizare: şaibă cu d1 = 120 mm şi d2 151 mm
Şaibă MBL 24 ISO 2982-2:2001
244
ANEXE
Anexa 35
Inele de pâslă
(extras STAS 6577 – 70) – dimensiuni în mm (figura 1)-
Figura 1 Figura 2. Figura 3

diam. d1 d2 b diam. d1 d2 b
arb. ab. ab. ab. arb. ab. ab. ab.
nom. nom. nom. nom. nom. nom.
d lim. lim. lim. d lim. lim. lim.
17 17 27 75 75 93
18 18 26 4 78 78 ±0,6 96
20 20 30 80 80 98 7,5
22 22 32 82 82 100
±0,4 ±0,7
25 25 37 85 85 103
26 26 38 88 88 108
±0,5
28 28 40 90 90 110 8,5 ±0,5
30 30 42 95 95 115
±0,7
32 32 44 ±0,4 100 100 124
5
35 35 47 105 105 129
36 36 48 110 110 134 10
38 38 50 115 115 139
±0,8
40 40 ±0,5 52 120 120 144
42 42 54 125 125 153
45 45 57 ±0,6 130 130 158 11
48 48 64 135 135 163
50 50 66 140 140 172
52 52 68 145 145 177
55 55 71 150 150 ±0,8 182 ±0,6
±0,6 6,5
58 58 74 155 155 187
±1 12
60 60 76 ±0,4 160 160 192
62 62 ±0,6 78 165 165 197
65 65 81 170 170 202
68 68 84 ±0,7 175 175 207
70 70 88 180 180 212
7,5 ±0,5
72 72 90
Simbolizare: Inel de pâslă pentru arbore cu diametrul d = 30 mm
IP 30 STAS 6577 - 70
245
Benzi de pâslă
extras (STAS 6577 – 70)
– dimensiuni în mm (figura 2)-
diam. a b diam. a b
arb. ab. ab. l arb. ab. ab. l
nom. nom. nom. nom.
d lim. lim. d lim. lim.
17 85 82 320
9 7,5
18 5 4 88 85 330
20 95 88 ±0,5 340
22 100 90 10 8,5 350
25 118 95 370
±0,5
26 120 100 390
28 126 105 410
30 ±0,4 132 110 12 10 430
32 138 115 440
6 5 ±0,4
35 150 120 470
36 155 125 490
38 160 130 14 ±0,6 11 510
40 165 135 520
42 170 140 540
±0,6
45 180 145 560
48 190 150 16 12 580
50 8 ±0,5 6,5 210 155 590
52 215 160 610
55 225 165 630
58 235 170 640
16 ±0,6 12
60 240 175 650
8 6,5 ±0,4 ±0,6
62 250 180 670
65 260 200 730
20 13,5
68 ±0,5 270 220 800
±0,7
70 280 240 870
23 14,5
72 290 260 940
±0,7
75 9 7,5 ±0,5 300 280 1010
26 ±0,8 16
78 310 300 1080
80 315
Simbolizare: Bandă de pâslă pentru arbore cu diametrul d = 85 mm

BP 85 STAS 6577 - 70
246
ANEXE
Canale pentru inele şi benzi de pâslă

extras (STAS 6577 – 70)
– dimensiuni în mm (figura 3) -
diam. diam.
d3 d4 b1 d3 d4 b1
arb. d b2 arb. d b2
H12 H12 H13 H12 H12 H13
h11 h11
17 18 28 82 83,5 101
6 8,2
18 19 29 3 4,3 85 86,5 104
20 21 31 88 89,5 109
22 23 33 90 92 111 7 9,4
25 26 38 95 97 116
26 27 39 100 102 125
28 29 41 105 107 130
30 31 43 110 112 135 8 10,8
32 33 45 115 117 140
4 5,5
35 36 48 120 122 145
36 37 49 125 127 154
38 39 51 130 132 159 9 12,3
40 41 53 135 137 164
42 43 55 140 142 173
45 46 58 145 147 178
48 49 65 150 152 183
50 51 67 155 157 188
52 53 69 160 162 193 10 13,8
55 56 72 165 167 198
58 59 75 5 7 170 172 203
60 61,5 77 175 177 208
62 63,5 79 180 182 213
65 66,5 82 200 202 240
11 15,9
68 69,5 85 220 222 260
70 71,5 89 240 242 286
12 17,6
72 73,5 91 260 262 306
75 76,5 94 6 8,2 280 282 332
13 19,4
78 79,5 97 300 302 352
80 81,5 99
247
Anexa 36
Manşete de etanşare pentru arbori în rotaţie
(extras STAS 7950/2 – 87)
d D b d D b d D b d D b d D b d D b d D b
6 16 7 15 30 7 25 52 7 35 55 8 55 72 8 85 110 12 180 210 15
22 7 35 7 28 40 7 38 55 8 80 8 120 12 190 220 15
7 22 7 16 30 7 47 7 58 8 60 80 8 90 120 12 200 230 15
8 22 7 18 30 7 52 7 62 8 85 8 95 120 12 220 250 15
24 7 35 7 30 42 7 40 55 8 65 85 10 100 125 12 240 270 15
9 22 7 20 35 7 47 7 62 8 90 10 110 140 12 260 300 20
10 22 7 40 7 52 7 42 55 8 70 90 10 120 150 12 280 320 20
25 7 22 35 7 32 45 8 62 8 95 10 130 160 12 300 340 20
12 24 7 40 7 47 8 45 62 8 75 95 10 140 170 15 320 360 20
25 7 47 7 52 8 65 8 100 10 150 180 15 340 380 20
30 7 25 40 7 35 50 8 50 68 8 80 100 10 160 190 15 360 400 20
15 26 7 47 7 52 8 72 8 110 10 170 200 15 380 420 20
400 440 20
Simbolizare: Manşetă cu diametrul interior d = 10 mm, diametrul exterior

D = 25 mm, Forma A
Manşetă 010025 – A - STAS 7950/2 - 87
248
ANEXE
Locaşuri pentru manşete de rotaţie cu buză de etanşare

extras (STAS 7950/3 – 83) – dimensiuni în mm
Arbori
d h11 d10 10d20 20d30 30d40 40d50

d – d1 1,5 2 2,5 3 3,5
d h11 50d70 70d95 95d130 130d240 240d400
d – d1 4 4,5 5,5 7 11
Alezaje
b l2 l1 rmax
 10 b + 0,9 0,7…1 0,50
 10 b + 1,2 1,2…1,5 0,75
b – lăţimea manşetei conform STAS 7950/2 - 87
249
Anexa 37
Dispozitive de etanşare fără contact
(extras STAS 7297 - 71)
– dimensiuni în mm
Etanşări cu fantă şi cu canale circulare
d r L
10  d  50 1,5 13,5…..27
50  d  120 2 18…..36
120  d  180 2,5 22,5……45
Etanşări cu labirint
d r L
10  d  50 1,5 13,5…..27
50  d  120 2 18…..36
120  d  180 2,5 22,5……45
250
ANEXE
Anexa 38
Caracteristicile principalelor materiale folosite în
construcţia de maşini [3]
Caracteristici mecanice
Materialul Simbol Starea
02, MPA r, Mpa HB
OL 37 N 206…255 363…441
Oţeluri de uz
OL 42 N 225…255 412…490
general pentru
OL 50 265…284 490…600
construcţii de
OL 60 294…314 608…706
maşini
OL 70 343…353 min 686
N 210 350 110 - 130
OLC 10
C 250 420 140 – 160
N 230 390 120 – 140
OLC 15
C 300 500 160 – 200
N 250 420 130 – 150
OLC 20
C 350 570 160 - 200
N 320 540 170 – 190
OLC35
I 360 580 180 – 220
Oţeluri carbon N 340 580 180 – 200
0LC 40
de calitate I 380 620 200 – 250
N 360 620 190 – 210
OLC 45
I 400 660 200 – 260
N 380 650 200 – 220
OLC 50
I 420 700 200 – 260
N 400 680 200 – 250
OLC 55
I 440 730 200 – 300
N 410 710 200 – 240
OLC 60
I 460 750 200 – 300
13CN35 I 950 1150 245 – 300
Oţeluri aliate
25MoC11 I 420 650 250 – 280
pentru
35CN15 I 520 750 300 – 320
construcţii de
40C10 I 800 1000 235 – 341
maşini
41MoC11 I 750 950 270 – 320
OT 50 R–N 280 500 138
Oţeluri turnate OT 55 R–N 320 550 153
0T60 R-N 350 600 169
251
Anexa 39. Ştifturi cilindrice

(extras SR EN ISO 2338:2003 - Ştifturi cilindrice, din oţel necălit şi
din oţel inoxidabil austenitic) – dimensiuni în mm -
d
1, 2,
m6/h 0,6 0,8 1 1,2 2 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50
5 5
8
0,1 0,1 0, 0,2 0, 0,3 0, 0, 0,6 0, 1, 1, 2, 3, 6,
c 2 3 4 5 8
2 6 2 5 3 5 4 5 3 8 2 6 5 5 3
22…140
26…180
35…200
50…200
60…200
80…200
95…200
10…50
12…60
14…80
16…95
4…10
4…12
4…16
6…20
6…24
8…30
8…40
2…6
2…8
Simbolizare: Ştift cilindric din oţel necălit sau oţel inoxidabil austenitic, cu
diametrul nominal d = 6 mm, câmpul de toleranţă m6 (tip A) şi lungime
nominală l = 30 mm
Ştift cilindric 6 m6 x 30 – material - SR EN ISO 2338:2003
(extras SR EN ISO 8734:2001- Ştifturi cilindrice de oţel călit sau oţel

inoxidabil martensitic)
d (m6) 1 1,5 2 2,5 3 4 5 6

c 0,5 0,6 0,8 1 1,2 1,4 1,7 2,1
L 4…12 5…18 4…28 6…32 6…36 6…45 8…60 10…100
Simbolizare: Ştift cilindric din oţel călit sau oţel inoxidabil martensitic, cu
diametrul nominal d = 3 mm, tip A şi lungime nominală l = 30 mm
Ştift cilindric A - 3 x 30 – material - SR EN ISO 8734:2001
252
ANEXE
Anexa 40
Ştifturi conice
(extras SR EN 22339:2003)
Forma A
d (h10) 3 4 5 6 8 10
c 0,4 0,5 0,63 0,8 1 1,2
L 12…45 16…55 20…50 20…80 30…100 30…100
Forma B
d 1 1,5 2 2,5 3 4 5 6 8 10
c 0,15 0,23 0,3 0,4 0,45 0,6 0,75 0,74 1,2 10
253
Anexa 41
Ştifturi conice cu filet interior
d1 h10 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50
a 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 4 5 6,3
d2 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20 M20 M24
p* 0,7 0,8 1 1,25 1,5 1,75 2 2,5 2,5 3
d3 4,3 5,3 6,4 8,4 10,5 13 17 21 21 25
t1 6 8 10 12 16 18 24 30 30 36
t2 min 10 12 16 20 25 28 35 40 40 50
t3 1 1,2 1,2 1,2 1,5 1,5 2 2 2,5 2,5
100…200
22…100
28…120
32…160
40…200
50…200
60…200
80…200
16…60
18…80
* p – pasul filetului interior
Simbolizare: Ştift conic cu filet interior, cu diametrul nominal d1 = 6mm şi

lungimea l = 30 mm
Ştift conic SR EN 28736:2003 - A – 6x30 - material
254
ANEXE
Anexa 42
Bolţuri fără cap
d h11 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
dl H13 0,8 1 1,2 1,6 2 3,2 3,2 4 4 5 5 5 6,3
c max 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 4 4 4
le min 1,6 2,2 2,9 3,2 3,5 4,5 5,5 6 6 7 8 8 9
18…100
22…120
26…140
30…160
32…180
35…200
40…200
45…200
10…50
12…60
14…80
6…30
8…40
(continuare)
d h11 27 30 33 36 40 45 50 55 60 70 80 90 100
dl H13 6,3 8 8 8 8 10 10 10 10 13 13 13 13
c max 4 4 4 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6
le min 9 10 10 10 10 12 12 14 14 16 16 16 16
100…200
100…200
120…200
140…200
160…200
180…200
50…200
55…200
60…200
65…200
75…200
85…200
95…200
Simbolizare: Exemplu de simbolizare a unui bolţ fără, Tip B, cu diametrul

nominal d = 20 mm şi lungime nominală l = 100 mm
Bolţ fără cap SR EN 22340:2003-B-20x100 - material
255
Anexa 43
Bolţuri cu cap
(extras SR EN 22341:2001) - dimensiuni în mm
d h11 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
dk h14 5 6 8 10 14 18 20 22 25 28 30 33 36
dl H13 0,8 1 1,2 1,6 2 3,2 3,2 4 4 5 5 5 6,3
c max 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 4 4 4
e 0,5 0,5 1 1 1 1 1,6 1,6 1,6 1,6 2 2 2
k js14 1 1 1,6 2 3 4 4 4 4,5 5 5 5,5 6
le min 1,6 2,2 2,9 3,2 3,5 4,5 5,5 6 6 7 8 8 9
r 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1 1 1 1
45…200
18…100
22…120
26…140
30…160
32…180
35…200
40…200
10…50
12…60
14…80
6…30
8…40
(continuare)
d h11 27 30 33 36 40 45 50 55 60 70 80 90 100
dk h14 40 44 47 50 55 60 66 72 78 90 100 110 120
dl H13 6,3 8 8 8 8 10 10 10 10 13 13 13 13
c max 4 4 4 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6
e 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3
k js14 6 8 8 8 8 9 9 11 12 13 13 13 13
le min 9 10 10 10 10 12 12 14 14 16 16 16 16
r 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
100…200
100…200
120…200
140…200
160…200
180…200
50…200
55…200
60…200
65…200
75…200
85…200
95…200
Simbolizare: Exemplu de simbolizare a unui bolţ cu cap, Tip B, cu

diametrul nominal d = 20 mm şi lungime nominală l = 100 mm
Bolţ cu cap SR EN 22341:2001-B-20x100 - material
256
ANEXE
Anexa 44
Şplinturi
Diametru
0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 3,2 4 5 6,3 8 10 13 16 20
nominal
max 0,5 0,7 0,9 1 1,4 1,8 2,3 2,9 3,7 4,6 5,9 7,5 9,5 12,4 15,4 19,3
d
min 0,4 0,6 0,8 0,9 1,3 1,7 2,1 2,7 3,5 4,4 5,7 7,3 9,3 12,1 15,1 19
max 1,6 1,6 1,6 2,5 2,5 2,5 2,5 3,2 4 4 4 4 6,3 6,3 6,3 6,3
a
min 0,8 0,8 0,8 1,25 1,25 1,25 1,25 1,6 2 2 2 2 3,15 3,15 3,15 3,15
b = 2 2,4 3 3 3,2 4 5 6,4 8 10 12,6 16 20 26 32 40
max 1 1,4 1,8 2 2,8 3,6 4,6 5,8 7,4 9,2 11,8 15 19 24,8 30,8 38,5
c
min 0,9 1,2 1,6 1,7 2,4 3,2 4,0 5,1 6,5 8 10,3 13,1 16,6 21,7 27 33,8
112…250
160…250
22…100
32…125
40…160
45…200
71…250
10…40
12…50
14…63
18…80
4…12
5…16
6…20
8…25
8…32
Simbolizare: Şplint pentru diametru nominal de 5 mm, lungime l = 50 mm
Şplint SR EN ISO 1234:2001- 5x50 – material (oţel)
257
Anexa 45
Îmbinări prin pene paralele
(extras STAS 1004 – 81) – dimensiuni în mm -
Diametrul Pană Canal

arborelui, b(h9) h l c sau r1 b* t1 t2 r2
d nominal nominal max min nom nom ab. nom ab. max min
6…8 2 2 6…25 2 1,2 1
8 … 10 3 3 6…35 0,25 0,16 3 1,8 1,4 0,16 0,08
+0,1 +0,1
10 … 12 4 4 8…45 4 2,5 1,8
0 0
12 ... 17 5 5 10…56 5 3 2,3
17 … 22 6 6 14…70 0,4 0,25 6 3,5 2,8 0,25 0,16
22 … 30 8 7 18…90 8 4 3,3
30 … 38 10 8 22…110 10 5 3,3
38 … 44 12 8 28…140 12 5 3,3
44 … 50 14 9 35…160 0,6 0,4 14 5,5 3,8 0,4 0,25
50 … 58 16 10 45…180 16 6 4,3
+0,2 +0,2
58 … 65 18 11 50…200 18 7 4,4
0 0
65 … 75 20 12 56…220 20 7,5 4,9
75 … 85 22 14 63…250 22 9 5,4
85 … 95 25 14 70…280 0,8 0,6 25 9 5,4 0,6 0,4
95 … 110 28 16 80…320 28 10 6,4
110 … 130 32 18 90…360 32 11 7,4
+0,3 +0,3
130 … 150 36 20 100…400 1,2 1,0 36 12 8,4 1,0 0,7
0 0
Valorile pentru lungimile penelor: 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 25, 28, 32, 36, 40,
45, 50, 56, 58, 70, 80, 90, 100, 110, 125, 140, 160, 180, 200, 250, 280, 320, 360, 400
258
ANEXE
Câmpul de toleranţă al dimensiunii b8

b*
ajustaj liber ajustaj normal ajustaj presat
în arbore H9 N9 P9
în butuc D10 D10 P9
Simbolizarea penei parale: Pană A 20x12x125 STAS 1004 – 81
Forma A; b = 20 mm; h = 12 mm; l = 125 mm
259
Anexa 46
Îmbinări prin pene disc
(extras STAS 1012 – 77) – dimensiuni în mm -
d Pană Canal
b(h9) h(h11) D(h12) c b* t1 t2 r
pene de fixare
transmitere a
mom. de răs.
a poziţiei
pene de
D00,5
abatere
abatere
nominal
nominal
nominal
nominal
nominal
nominal
maxim
maxim
minim
minim
limită
limită
3…4 3…4 1 1,4 4 1 1 0,6 4
4…5 4…6 1,5 2,6 7 2 1,50,8 7
+0,1
5…6 6…8 2 2,6 7 1,8 1 7
2 0
6…7 8…10 2 3,7 10 0,25 0,16 2,9 1 10 0,16 0,08
7…8 10…12 2,5 3,7 10 2,5 2,7 1,2 10
8…10 12…15 3 5 13 3,8 1,4 13
3 +0,1
10…12 15…18 3 6,5 16 5,3 1,5 16
0
12…14 18…20 4 6,5 16 5 +0,2 1,8 16
4
14…16 20…22 4 7,5 19 6 0 1,8 19
16…18 22…25 5 6,5 16 4,5 2,3 16
18…20 25…28 5 7,5 19 5 5,5 2,3 19
20…22 28…32 5 9 22 0,40 0,25 7 2,3 22 0,25 0,16
22…25 32…36 6 9 22 6,5 2,8 22
6
25…28 36…40 6 10 25 7 +0,3 3,3 25
peste 0 +0,2
28…32 8 11 28 8 8 3,3 28
40 0
32…38 10 13 32 0,6 0,4 10 10 3,3 32 0,40 0,25
în arbore N9
Ajustaj intermediar
în butuc Js9
b*
în arbore P9
Ajustaj cu strângere
în butuc P9
Simbolizarea penei disc: Pană disc 5 x 7,5 STAS 1012 – 77
b = 5 mm; h = 7,5 mm
260
ANEXE
Anexa 47. Arbori şi butuci canelaţi cu profil

dreptunghiular – seria grea
Dimensiuni c
Număr de d1
nominale Centrare d D b nom ab. r max
caneluri min
zxdxD lim
10x16x20 16 20 2,5 14,1 0,2 +0,2 0,2
10x18x23 18 23 3 15,6 0,2 +0,2 0,2
10x21x26 21 26 3 18,5 0,2 +0,2 0,2
10x23x29 Centrare 23 29 4 20,3 0,2 +0,2 0,2
10x26x32 pe diam. 26 32 4 23 0,3 +0,2 0,3
10
10x28x35 interior sau 28 35 4 24,4 0,3 +0,2 0,3
10x32x40 pe flancuri 32 40 5 28 0,3 +0,2 0,3
10x36x45 36 45 5 31,3 0,3 +0,2 0,3
10x42x52 42 52 6 36,9 0,3 +0,2 0,3
10x46x56 46 56 7 40,9 0,5 +0,3 0,5
16x52x60 52 60 5 47 0,5 +0,3 0,5
16x56x65 56 65 5 50,6 0,5 +0,3 0,5
16
16x62x72 62 72 6 56,1 0,5 +0,3 0,5
16x72x82 Centrare 72 82 7 65,9 0,5 +0,3 0,5
20x82x92 pe flancuri 82 92 6 75,6 0,5 +0,3 0,5
20x92x102 92 102 7 85,5 0,5 +0,3 0,5
20
20x102x115 102 115 8 98,7 0,5 +0,3 0,5
20x112x125 112 125 9 104 0,5 +0,3 0,5
Simbolizare:
Arbore canelat seria grea, cu numărul de caneluri z = 10, diametrul
interior d = 42 mm, diametrul exterior D = 52 mm
Arbore canelat 10x42x52 STAS 1770 - 86
Butuc canelat seria grea, cu numărul de caneluri z = 10, diametrul
Butuc canelat 10x42x52 STAS 1770 - 86
261

dreptunghiular – seria mijlocie
Dimensiuni Număr c
d1 r
nominale de Centrare d D b f nom ab.
min max
zxdxD caneluri lim
6x11x14 11 14 3 9,9 - 0,2 +0,2 0,2
6x13x16 13 16 3,5 12 0,32 0,2 +0,2 0,2
6x16x20 16 20 4 14,5 0,16 0,2 +0,2 0,2
6x18x22 6 Centrare 18 22 5 16,7 0,45 0,2 +0,2 0,2
6x21x25 interioară 21 25 5 19,5 1,95 0,2 +0,2 0,2
6x23x28 23 28 6 21,3 1,34 0,2 +0,2 0,2
6x26x32 26 32 6 23,4 1,65 0,3 +0,2 0,3
6x28x34 28 34 7 25,9 1,7 0,3 +0,2 0,3
8x32x38 32 38 6 29,4 0,15 0,3 +0,2 0,3
8x36x42 36 42 7 33,5 1,02 0,3 +0,2 0,3
8x42x48 42 48 8 39,5 2,57 0,3 +0,2 0,3
8x46x54 8 46 54 9 42,7 0,86 0,5 +0,3 0,5
8x52x60 Centrare 52 60 10 48,7 2,44 0,5 +0,3 0,5
8x56x65 interioară 56 65 10 52,2 2,5 0,5 +0,3 0,5
8x62x72 sau pe 62 72 12 57,8 2,4 0,5 +0,3 0,5
10x72x82 flancuri 72 82 12 67,4 - 0,5 +0,3 0,5
10x82x92 82 92 12 77,1 3 0,5 +0,3 0,5
10x92x102 10 92 102 14 87,3 4,5 0,5 +0,3 0,5
10x102x112 102 112 16 97,7 6,3 0,5 +0,3 0,5
10x112x125 112 125 18 106,3 4,4 0,5 +0,3 0,5
Simbolizare:
Arbore canelat seria mijlocie, cu numărul de caneluri z = 8, diametrul
Butuc canelat seria mijlocie, cu numărul de caneluri z = 8, diametrul
interior d = 42 mm, diametrul exterior D = 48mm
262
ANEXE

dreptunghiular – seria uşoară
Dimensiuni Număr c
d1 r
nominale de Centrare d D b f nom ab.
min max
zxdxD caneluri lim
6x2326 Centr. pe 23 26 6 22,1 3,54 0,2 +0,2 0,2
6x26x30 6 diam. int. 26 30 6 24,6 3,85 0,2 +0,2 0,2
6x28x32 28 32 7 26,7 4,03 0,2 +0,2 0,2
8x32x36 32 36 6 30,4 2,71 0,3 +0,2 0,3
8x36x40 36 40 7 34,5 3,46 0,3 +0,2 0,3
8x42x46 42 46 8 40,4 5,03 0,3 +0,2 0,3
8x46x50 8 Centrare 46 50 9 44,6 5,75 0,3 +0,2 0,3
pe
8x52x58 52 58 10 49,7 4,89 0,5 +0,3 0,5
diametrul
8x5x62 56 62 10 53,6 6,38 0,5 +0,3 0,5
interior
8x62x68 62 68 12 59,8 7,31 0,5 +0,3 0,5
sau pe
10x72x78 72 78 12 69,6 5,45 0,5 +0,3 0,5
flancuri
10x82x88 82 88 12 79,3 8,62 0,5 +0,3 0,5
10x92x98 10 92 98 14 89,4 10,08 0,5 +0,3 0,5
10x102x108 102 108 16 99,9 11,49 0,5 +0,3 0,5
10x112x120 112 120 18 108,8 10,72 0,5 +0,3 0,5
Simbolizare:
Arbore canelat seria uşoară, numărul de caneluri z = 8, diametrul interior
d = 42 mm, diametrul exterior D = 46 mm
Butuc canelat seria uşoară, cu numărul de caneluri z = 8, diametrul
interior d = 42 mm, diametrul exterior D = 46mm
263
Anexa 50
Şuruburi pentru fundaţii
(extras STAS 2350 - 92) – dimensiuni în mm -
Filet d M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 M48

b 36 44 52 60 72 84 96 108
Umax 40 55 65 80 100 120 140 160
Tmax 70 90 110 140 160 190 260 260
250…1250
320…2000
400…2500
500…2500
630…3200
125…320
160…500
200…800
Simbolizare: şurub pentru fundaţii, cu filet M16, lungimea 160 mm, cu

capul în formă de A, şi caracteristici mecanice conform grupei 4.6:
Şurub M16x160A STAS 2350 – 92, gr. 4.6
Şurub pentru fundaţie forma A
Filet d M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 M48

b 36 44 52 60 72 84 96 108
U 36 48 60 75 95 115 135 155
T 65 85 105 125 155 190 220 250
250…1250
320…2000
400…2500
500…2500
630…3200
125…320
160…500
200…800
264
ANEXE
Anexa 51
Şuruburi cu cap înecat crestat
d M2,5 M3 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20

Dmin 4,45 5,25 7,04 8,64 10,36 13,97 15,57 21,08 28,28 35,38
kmax 1,5 1,65 2,2 2,5 3 4 5 6 8 10
f - - 0,3 0,3 0,3 0,4 0,5 0,5 0,5 0,5
n 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 4 5
tmin 0,5 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,4 3,2 4
amax 0,9 1 1,4 1,6 2 2,5 3 3 3,5 4,5
b 18 19 22 25 28 34 40 46 58 70 40…120
10…45
10…50
14…55
20…60
20…70
30…90
5…25
6…30
8…35
Simbolizare:
Şurub M6x35 SR EN ISO 2009:1998 gr.6.8
265
Locaşuri pentru şuruburi cu cap înecat crestat

de forma LI 1 şi LI 2
diametrul t
d2 d3
nominal al +0,1
H13 H12
filetului d 0
2,5 5,7 5 0,35
3 6,5 6 0,3
4 8,6 8 0,3
5 10,4 10 0,2
6 12,4 11,5 0,45
8 16,4 15 0,7
10 20,4 19 0,7
12 24,4 23 0,7
14 28,4 26 1,2
16 32,4 30 1,2
18 36,4 34 1,2
20 40,4 37 1,7
d1 – conform SR EN 20273:2003
266
ANEXE
Anexa 52
Şuruburi cu cap cilindric şi locaş hexagonal
d D s k b L
M3 5,5 2,5 3 18
M4 7 3 4 20
M5 8,5 4 5 22
M6 10 5 6 24
M8 13 6 8 28
M10 16 8 10 32
M12 18 10 12 36
constructiv
M14 21 12 14 40
M16 24 14 16 44
M18 27 14 18 48
M20 30 17 20 52
M22 33 17 22 56
M24 36 19 24 60
M27 40 19 27 66
M30 45 22 30 72
M36 54 27 36 84
M42 63 32 42 96
Simbolizare: pentru şurub M10 cu lungimea tijei 50 mm

267
Locaşuri pentru şuruburi cu cap cilindric şi locaş

hexagonal (extras STAS 11574 - 91)
diametrul nominal al d2 t
d3
filetului şurubului d H13 H14
3 6 - 3,5
4 8 - 4,6
5 10 - 5,7
6 11 - 6,8
8 15 - 9
10 18 - 11
12 20 16 13
14 24 18 15
16 26 20 17,5
18 30 22 19,5
20 33 24 21,5
22 36 26 23,5
24 40 28 25,5
27 43 33 28,5
30 48 36 32
36 57 42 38
42 66 48 44
268
ANEXE
Anexa 53
Şuruburi cu cap hexagonal filetate
până sub cap
(extras SR ISO 4017:1994) – dimensiuni în mm -
d s k L
M3 5,5 2 5...25
M4 7 2,8 5...70
M5 8 3,5 6...80
M6 10 4 6...90
M8 13 5,3 8...110
M10 17 6,4 8...150
M12 19 7,5 10...150
(M14) 22 8,8 10...150
M16 24 10 12...150
(M18) 27 11,5 12...150
M20 30 12,5 14...200
(M22) 32 14 14...200
M24 36 15 16...200
(M27) 41 17 16...200
M30 46 18,7 35...200
(M33) 50 21 35...200
M36 55 22,5 55...200
M42 65 26 55...200
Dimensiunile înscrise în paranteze sunt nepreferenţiale

Simbolizare: pentru şurub M10 cu lungimea tijei 30 mm
Şurub M10x30 SR ISO 4017:1994 gr.8.8
269
Anexa 54
Şuruburi cu cap hexagonal parţial filetate
b
d s k l
l  125 l > 125 l > 200
M3 5,5 2 12 - -
M4 7 2,8 14 - -
M5 8 3,5 16 22 -
M6 10 4 18 24 -
M8 13 5,3 22 28 -
M10 17 6,4 26 32 45
M12 19 7,5 30 36 49
(M14) 22 8,8 34 40 53 constructiv
M16 24 10 38 44 57
(M18) 27 11,5 42 48 61
M20 30 12,5 46 52 65
(M22) 32 14 50 56 69
M24 36 15 54 60 73
(M27) 41 17 60 66 79
M30 46 18,7 66 72 85
(M33) 50 21 72 78 91
M36 55 22,5 78 84 97
M42 65 26 84 90 103
Dimensiunile înscrise în paranteze sunt nepreferenţiale
Simbolizare: şurub cu filet M10, lungimea tijei şurubului 50 mm

270
ANEXE
Anexa 55
Locaş pentru şuruburi cu cap hexagonal
(extras STAS 11574 - 91) – dimensiuni în mm –
d2 H15 t
diametrul
pentru pentru
nominal
d1 deschideri deschideri d3 abateri
al filetului nominal
normale reduse limită
d
de chei de chei
+0,25
3 13 - - 2,4
0
4 18 - - 3,4
+0,30
5 18 - - 4,2
0
6 18 - - 4,8
8 24 22 - 6,5
10 28 24 - 8 +0,36
12 33 28 16 9 0
14 36 33 18 10
16 40 36 20 11,5
18 43 40 23 13,5
+0,43
20 46 43 24 14,5
0
22 50 46 26 15,5
24 57 50 28 16,8
27 61 57 33 18,5 +0,52
30 71 61 36 20 0
în cazul utilizării unei şaibe de asigurare sub capul filetului, cota t se va

majora cu lăţimea acestuia
271
Anexa 56
Prezoane
(extras STAS 4551 - 80)
Prezoane de
Prezoane de Prezoane de
înşurubat în aliaje
d înşurubat în oţel înşurubat în fontă
moi
b1) b2) b3) e b1) b2) b3) e b 1) b 2) b3) e
M3 12 18 - 3 3 - - - - - - -
M4 14 20 - 4 14 20 - 5 14 20 - 8
M5 16 22 - 5 16 22 - 6,5 16 22 - 10
M6 18 24 - 6 18 24 - 7,5 18 24 - 12
(M7) 20 26 - 7 20 26 - 9 20 26 - 14
M8
22 28 - 8 22 28 - 10 22 28 - 16
M8X1
M10
26 32 45 10 26 32 45 12 26 32 45 20
M10x1,25
M12
30 36 49 12 30 36 49 15 30 36 49 24
M12x1,25
(M14)
34 40 53 14 34 40 53 18 34 40 53 28
(M14x1,5)
M16
38 44 57 16 38 44 57 20 38 44 57 32
(M16x1,5)
(M18)
42 48 61 18 42 48 61 22 42 48 61 36
(M18x1,5)
M20
46 52 65 20 46 52 65 25 46 52 65 40
(M20x1,5)
272
ANEXE
Prezoane de
Prezoane de Prezoane de
înşurubat în aliaje
d înşurubat în oţel înşurubat în fontă
moi
b1) b2) b3) e b1) b2) b3) e b1) b2) b3) e
(M22)
50 56 69 22 50 56 69 28 50 56 69 44
(M22x1,5)
M24
54 60 73 24 54 60 73 30 54 60 73 48
(M24x2)
(M27)
60 66 79 25 60 66 79 35
(M27x2)
M30
66 72 85 30 66 72 85 38
(M30x2)
(M33)
72 78 91 32 72 78 91 42
(M33x2)
M36
78 84 97 35 78 84 97 45
M36x3
(M39)
84 90 103 38 84 90 103 50
(M39x3)
M42
90 96 109 42 90 96 109 52
(M42x3)
(M45)
96 102 115 45 96 102 115 58
(M45x3)
M48
102 108 121 48 102 108 121 60
(M48x3)
(M52)
110 116 129 52 110 116 129 65
(M52x3)
Dimensiunile înscrise între paranteze se vor evita
b1) – pentru l  125 mm;

b2) – pentru 125  l  200 mm;
b3) – pentru l  200 mm
Simbolizare:
prezon cu diametrul filetului M16, cu lungimea l = 80 mm şi lungimea
filetului prizonier e = 16 mm, grupa de caracteristici mecanice 8.8
Prezon M16 80/16 STAS 4551 - 80 gr.8.8
273
Anexa 57
Piuliţe hexagonale
– dimensiuni în mm –
Tabelul 1. Valori preferenţiale ale filetelor
d M3 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 M48

p 0,5 0,7 0,8 1 1,25 1,5 1,75 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5
D 6,01 7,66 8,79 11,05 14,38 17,77 20,03 26,75 32,95 39,55 50,85 60,79 71,3 82,6
m 2,4 3,2 4,7 5,2 6,8 8,4 10,8 14,8 18 21,5 25,6 31 34 38
s 5,5 7 8 10 13 16 18 24 30 36 46 55 65 75
Tabelul 2. Valori nepreferenţiale ale filetelor
d M3,5 M14 M18 M22 M27 M33 M39 M45 M52

p 0,6 2 2,5 2,5 3 3,5 4 4,5 5
D 6,58 23,36 29,56 37,29 45,2 55,37 66,44 76,95 88,25
m 2,80 12,8 15,8 19,4 23,8 28,7 33,4 36 42
s 6 21 27 34 41 50 60 70 80
Simbolizare:
Piuliţă hexagonală M12 SR EN ISO 4032:2002 gr.8
274
ANEXE
Anexa 58
Piuliţe hexagonale joase
(extras SR EN ISO 4035:2003) – dimensiuni în mm -
Tabelul 1. Valori preferenţiale ale filetelor
d M3 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 M48

p 0,5 0,7 0,8 1 1,25 1,5 1,75 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5
D 6,01 7,66 8,79 11,05 14,38 17,77 20,03 26,75 32,95 39,55 50,85 60,79 71,3 82,6
m 1,8 2,2 2,7 3,2 4 5 6 8 10 12 15 18 21 24
s 5,5 7 8 10 13 16 18 24 30 36 46 55 65 75
Tabelul 2. Valori nepreferenţiale ale filetelor
d M3,5 M14 M18 M22 M27 M33 M39 M45 M52

p 0,6 2 2,5 2,5 3 3,5 4 4,5 5
D 6,58 23,36 29,56 37,29 45,2 55,37 66,44 76,95 88,25
m 2 7 9 11 13,5 16,5 19,5 22,5 26
s 6 21 27 34 41 50 60 70 80
Simbolizare:
Piuliţă hexagonală M10 SR EN ISO 4035:2003 gr.8
275
Anexa 59
Piuliţe hexagonale înalte
Filet, d
s D m
normal fin
M3 - 5,5 6,08 4,5
M4 - 7 7,74 6
M5 - 8 8,87 7,5
M6 - 10 11,05 9
M8 M8x1 13 14,38 12
M10 M10x1,25 17 18,9 15
M12 M12x1,25 19 21,1 18
M16 M16x1,5 24 26,75 24
M20 M20x1,5 30 33,53 30
M24 M24x2 36 39,98 36
M30 M30x2 46 51,28 45
M36 M36x3 55 61,31 54
M42 M42x3 65 72,61 63
M48 M48x3 75 83,91 72
Simbolizare:
Piuliţă hexagonală M10 STAS 4372 - 89 gr.8
276
ANEXE
Anexa 60
Piuliţe precise cu autoblocare. Piuliţă hexagonală, cu
inel de material plastic.
(extras SR EN ISO 10512:2002) – dimensiuni în mm –
d s h
M8x1 13 8
M10x1 17 10
M10x1,25 17 10
M12x1 19 12
M12x1,25 19 12
M12x1,5 19 12
M14x1,5 22 14
M16x1x5 24 16
M18x1,5 27 18,5
M18x2 27 18,5
M20x1,5 30 20
M20x2 30 20
M22x1,5 32 22
M24x1,5 36 22
M24x2 36 24
M27x1,5 41 27
M27x2 41 27
M30x1,5 46 30
M30x2 46 30
M33x2 50 33
M36x3 55 36
M42x3 65 42
M48x3 70 48
277
Anexa 61
Piuliţe crenelate
Filet d d
s Dmin m m1 m2 D2 n
normal fin şplint
M4 - 7 7,74 5 3,2 2,7 - 1,2 1
M5 - 8 8,87 6 4 3,8 - 1,4 1,2
M6 - 10 11,05 7,5 5 4,16 - 2 1,6
M8 M8x1 13 14,38 9,5 6,5 5,35 - 2,5 2
M10 M10x1,25 17 18,9 12 8 6,8 - 2,8 2,5
M12 M12x1,25 19 21,10 15 10 8,6 17 3,5 3,2
M16 M16x1,5 24 26,75 19 13 11,1 22 4,5 4
M20 M20x1,5 30 33,53 22 16 12,4 28 4,5 4
M24 M24x2 36 39,98 27 19 15,7 34 5,5 5
M30 M30x2 46 51,28 33 24 19,1 42 7 6,3
M36 M36x3 55 61,31 38 29 22,3 50 7 6,3
M42 M42x3 65 72,61 46 34 27,1 58 9 8
M48 M48x3 75 83,91 50 38 29,5 65 9 8
Simbolizare:
Piuliţă B M20 STAS 4073 – 90 gr.6
(Forma B, precisă, filet 20)
278
ANEXE
Anexa 62
Şaibe plate
 Ra 1,6 pentru h  3 
 
  Ra 3,2 pentru 3  h  6
 
 Ra 6,3 pentru h  6 
Dimensiuni preferenţiale Dimensiuni nepreferenţiale

Diam. Diam.
nominal nominal
d1 d2 h d1 d2 h
al al
filetului filetului
3 3,2 7 0,5 3,5 3,7 8 0,5
4 4,3 9 0,8 14 15 28 2,5
5 5,3 10 1 18 19 34 3
6 6,4 12 1,6 22 23 39 3
8 8,4 16 1,6 27 28 50 4
10 10,5 20 2 33 34 60 5
12 13 24 2,5 39 42 72 6
16 17 30 3 45 48 85 8
20 21 37 3 52 56 98 8
24 25 44 4
30 31 56 4
36 37 66 5
42 45 78 8
48 52 92 8
Simbolizare: pentru şurub M10 - Şaibă 10 SR EN ISO 7089:2002
279
Anexa 63
Şaibe Grower (elastice)
(extras SR 7666-2:1994)
Mărimea d1 g
d2
(d şurub) nominal ab. limită nominal ab. limită
3 3,1 4,7 1
+0,48
4 4,1 6,1 1,2
0
5 5,1 7,5 1,4
6 6,1 +0,58 8,9 1,6  0,2
8 8,2 0 12,2 2
10 10,2 15,2 2,5
12 12,2 +0,7 18,2 3
14 14,2 0 20,6 3,2
16 16,3 23,3 3,5
18 18,3 26,3 4
20 20,5 29,5 4,5  0,24
+0,84
22 22,5 31,5 5
0
24 24,5 35,5 5,5
27 27,5 39,5 6
30 30,5 43,5 6,5
33 33,5 47,5 7
36 36,5 52,5 8
+1,0
39 39,5 56,5 8,5  0,29
0
42 42,5 60,5 9
45 45,5 64,5 9,5
48 48,5 68,5 10
Simbolizare:
pentru şurub M12 cu filet pe dreapta, varianta N, material OLC 55A
Şaibă Grower N12 SR 7666-2:1994
280
ANEXE
Anexa 64
Găuri de trecere (diametre)
(extras SR EN 20273:2003) – dimensiuni în mm –
diametrul Găuri de trecere dn

filetului d strânse H12 mijlocii H13 largi H14
2,5 2,7 2,9 3,1
3 3,2 3,4 3,6
4 4,3 4,5 4,8
5 5,3 5,5 5,8
6 6,4 6,6 7
8 8,4 9 10
10 10,5 11 12
12 13 13,5 14,5
14 15 15,5 16,5
16 17 17,5 18,5
18 19 20 21
20 21 22 24
22 23 24 26
24 25 26 28
27 28 30 32
30 31 33 35
33 34 36 38
36 37 39 42
42 43 45 48
48 50 52 56
281
Anexa 65
Găuri filetate. Lungimi de înşurubare
(extras STAS 9025-81) – dimensiuni în mm -
Cota b se determină în funcţie de lungimea l adoptată, ţinând seamă

de condiţiile specifice constructive şi funcţionale
Cotele e,x şi t sunt în conformitate cu STAS 3508/1-80 - Ieşirea şi
degajarea filetului. Filet metric ISO de uz general
Limita de Grupa de caracteristici mecanice a org. de

curgere a asamblare
materialului
piesei în care
este executată 4.6 4.8 5.6 5.8 6.6 6.8 6.9 8.8 10.9 12.9 14.9
gaura filetată c
(c)
daN/mm2 lungimea de înşurubare
12,7…19,6 1,5d 1,75d 1,75d 2d 2d - - - - - -
19,6…26,5 1d 1,25d 1,25d 1,5d 1,5d 2d 2d 2d - - -
26,5…34,3 1d 1d 1d 1,25d 1,25d 1,5d 1,75d 1,75d 2d - -
34,3…42,2 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1,25d 1,5d 1,5d 2d 2d
42,2…53 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1,25d 1,25d 1,5d 1,75d
53…63,7 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1,25d 1,5d
63,7…73,5 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1,25d
peste 73,5 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d 1d
282
ANEXE
Anexa 66
Grupe de caracteristici mecanice ale organelor de

asamblare filetate
Simbolul grupei de
Rezistenţa Limita de Categorii
caracteristici Exemple de
la rupere curgere de
mecanice materiale
r [MPa] c [MPa] execuţie
şurub piuliţă
4.6 240 OL37, OL42
4 400
4.8 320 OLC 10
- precise
OLC15,
- semi -
5.6 300 OLC25,
precise
5 500 OLC35
- grosolane
OLC
5.8 400
normalizat
OL52,
6.6 360
6 600 - precise OLC45
6.8 480 - semi - OLC45
6.9 540 precise OLC55
8 800
8.8 640 18MoCrNi13
33MoCr11
10.9 10 1000 900
34MnCrNi15
precise
12.9 12 1200 1080 34MnCrNi15
14.9 11 1400 1200 28TiMnCr12
283
Anexa 67
Îmbinări prin pene tangenţiale
(extras STAS 1010 – 80) – dimensiuni în mm –
Pană Canal
t1 (în t2 (în
t c r
d butuc) arbore)
b b1 b2
ab. ab. ab.
nom. min max nom. nom. max min
lim. lim. lim.
60 19,3 19,3 19,6
63 19,8 19,8 20,2
7 7 7,3
65 20,1 20,1 20,5
70 21 21 21,4
71 22,5 22,5 22,8
75 23,2 23,2 23,5
0,6 0,8 0,6 0,4
80 8 24 8 8,3 24 24,4
0
85 24,8 24,8 25,2
-0,09 0 +0,2
90 25,6 25,6 26
-0,2 0
95 27,8 27,8 28,2
100 9 28,6 9 9,3 28,6 29
110 30,1 30,1 30,6
120 33,2 33,2 33,6
125 10 33,9 10 10,3 33,9 34,4
130 34,6 34,6 35,1
140 37,7 37,7 38,3
11 1,0 1,2 11 11,4 1,0 0,7
150 39,1 39,1 39,7
0
160 42,1 42,1 42,8
-0,11 0 +0,3
170 12 43,5 12 12,4 43,5 44,2
-0,3 0
180 44,9 44,9 45,6
284
ANEXE
Pană Canal
t1 (în t2 (în
t c r
d butuc) arbore)
b b1 b2
ab. ab. ab.
nom. min max nom. nom. max min
lim. lim. lim.
190 49,6 49,6 50,3
14 1,0 1,2 14 14,4 1,0 0,7
200 51 51 51,7
220 0 57,1 57,1 57,8
16 16 16,4
240 -0,11 59,9 59,9 60,6
1,6 2,0 1,6 1,2
250 64,6 64,6 65,3
18 18 18,4
260 66 66 66,7
0 +0,3
280 72,1 72,1 72,8
20 20 -0,3 20,4 0
300 74,8 74,8 75,5
320 81 81 81,6
22 0 22 22,4
340 83,6 2,5 3,0 83,6 84,3 2,5 2,0
-0,13
360 93,2 93,2 93,8
390 26 95,9 26 26,4 95,9 96,6
400 98,6 98,6 99,3
L = (1,1...1,5)lb lb – lungimea butucului
Simbolizarea penei tangenţiale:

Pană tangenţială 8x24x100 STAS 1010 – 80
(t = 8, b = 24, l = 100)
285
Anexa 68
Coeficientul de serviciu
Tipul maşinii antrenoare
Motor Turbină hidraulică Motor cu combustie internă cu
electric Motor cu
Nr. Regimul de lucru al maşinii sau combustie
trei doi un
crt. antrenate hidraulic internă cu patru
cilindri cilindri cilindru
Turbină cu sau mai mulţi
aburi cilindri
Coeficientul de serviciu Cs
1
Funcţionare foarte uniformă,
fără şocuri şi suprasarcini;
porniri rare Exemple:
- generatoare pentru iluminat
cu încărcare uniformă
- transmisii uşoare
- ventilatoare şi pompe
centrifuge de mică putere 1,55...1,75 1,75...1,90 2,00...2,25 2,35...2,55 2,75...2,95
- transportoare orizontale cu
bandă, cu sarcină uniformă
- maşini unelte rotative şi maşini
textile de mică putere
- maşini de morărit, cu mers
uniform şi maşini de prelucrare
a lemnului
2 Funcţionare uniformă, şocuri
mici şi rare, suprasarcini uşoare
şi de scurtă durată
Exemple:
- generatoare pentru iluminat
cu încărcare uşor neuniformă
de putere
- elevatoare şi ascensoare de
mică putere
- Transmisii grele
- ventilatoare de mare putere 1,65...1,85 1,95...2,15 2,25...2,45 2,55...2,75 2,95...3,15
- pompe centrifuge rotative
- compresoare şi
turbocompresoare - instalaţii
de transportat cu lanţuri, cu
sarcină uniformă
- maşini unelte rotative de
mare putere
- cricuri
- agitatoare mecanice
- maşini textile grele
3 Funcţionare neuniformă, şocuri
moderate, suprasarcini relativ
importante şi de scurtă durată
Exemple:
- ascensoare de mare
capacitate - cuptoare
rotative -
poduri rulante cu capacitate
medie de ridicare 1,85...2,05 2,15...2,35 2,45...2,65 2,75...2,95 3,15...3,35
- transportoare înclinate sau
orizontale, cu sarcini inegale
- maşini de rectificat
- maşini de tăiat
- concasoare cu bile
- maşini unelte cu mişcare
inversă - laminoare de tip
continuu sau finisoare
286
ANEXE
Tipul maşinii antrenoare

Motor Turbină hidraulică Motor cu combustie internă cu
electric Motor cu
Nr. Regimul de lucru al maşinii sau combustie
trei doi un
crt. antrenate hidraulic internă cu patru
cilindri cilindri cilindru
Turbină cu sau mai mulţi
aburi cilindri
Coeficientul de serviciu Cs
4
Funcţionare neuniformă, şocuri
mari şi frecvente, suprasarcini
mari şi frecvente, inversări de
sens frecvente şi rapide
Exemple:
- compresoare şi pompe cu
piston, cu volant mic
- pompe cu plunger
2,15...2,45 2,45...2,75 2,75...3,05 3,15...3,45 3,55..3,85
- teleferice de persoane
- poduri rulante pentru oţelării
- ventilatoare de mină
- mecanisme de escavat
- prese de brichetat
- maşini vibratoare şi maşini de
forjat - mori de ciment
5 Funcţionare foarte neuniformă,
şocuri mari şi repetate,
suprasarcini foarte mari,
inversări de sens foarte
frecvente şi rapide
Exemple:
- compresoare şi pompe cu
piston fără volant 2,65...3,05 3,00...3,35 3,25...3,65 3,65...4,00 4,00..4,45
- generatoare pentru sudare
- prese cu răcire cu lichid
- laminoare degrosisoare
- concasoare şi site vibratoare
- maşini de tăiat cu mişcare
alternativă
- ştanţe şi prese cu piston
6 Funcţionare extrem de
neuniformă, şocuri extrem de
mari şi foarte dese, suprasarcini
extrem de mari, inversări de
sens foarte frecvente şi rapide
Exemple:
- laminoare
4,50...6,00
- utilaje pentru construcţii de
drumuri
- generatoare de frecvenţă
pentru sudare
- alte maşini speciale
287
Anexa 69
Cuplaje elastice cu bolţuri. Parametri principali
Mărimea cuplajului 1…10: parametri - d, Mn, d1, d0, d2, d3, d4, d5
Moment nominal Mn Nm
Variantă Material
Diametrul nominal d H7
N B
Mărimea cuplajului
OT 60-3 Fc 200
Material
OT
60 - 3 d1 d2
d3 d4 d5
OT Fc H8 H8
sau
60 - 3 200
Fc d0
200
Turaţie, rot/min,
max.
16 16
1 20; 20 5600 11...15 37 33 19,2;
24 10 23,2
28 27,1
2 45 5000 11...27 11...24 45 41
30 6000 - 27,5 M6
35 33
3 112 4500 12 13...34 13...31 55 50
40 35,6
45; 41,6;
4 236 4000 16...44 16...41 65 60
50 15 46,6
5 55 500 5600 3600 3000 16...54 16...48 76 70 52,5
60; 56,7;
6 900 5000 3000 2650 32...59 90 82
70 66,7 M8
80; 75,6;
7 1500 4500 2650 2250 30 32...79 32...70 112 104
85 80,6
90 86,6
8 2240 4000 2250 2000 32...88 130 122
100 93,1
110; 105,1;
9 3350 3600 2000 1800 40 42...108 150 141 M12
120 115,1
125 55... 55... 122,1
10 4750 3300 1800 1650 53 160 152
130 123 110 -
288
ANEXE
Mărimea cuplajului 11…22: parametri - d, Mn, d1, d0, d2, d3, d5
Variantă Material
N B
Diametrul nominal
OT 60-3 Fc 200
Moment nominal
Material
cuplajului
Mn Nm
Mărimea
OT 60
d H7
-3 d1 d2
OT Fc d3 d5
sau H8 H8
60 - 3 200
Fc d0
200
Turaţie, rot/min,
max.
11 140 7500 3000 1650 1500 58 60…138 60…125 185 165
12 160 11200 2800 1500 1250 71…158 71…150 205 185 M20
69
13 180 17000 2500 1250 1120 71…178 71…160 235 215
14 200 25000 2250 1120 1000 88 90…198 90…180 260 240
M30
15 220 35500 2000 1000 850 108 110…218 110…200 280 260
16 250 60000 1750 850 750 138 140…245 140…220 325 300
17 280 80000 1500 750 168 170…275 170…245 375 350 M36
18 320 125000 1300 630 188 190…315 190…280 400 370
19 340 180000 1200 560 217 220…335 220…320 430 400
380 -
20 280000 1050 500 257 260…375 260…360 490 460
400 M48
21 450 400000 850 400 331 340…445 340…420 550 520
22 500 600000 700 360 357 360…495 360…460 630 600
289
Mărimea cuplajului 1…10: parametri – D, D1, Db, l, l1, l2, l3, l4, l5, l6, l7
Semicuplaj Semicuplaj
Mărimea cuplajului
P; Pf; P; Pf;
Ki Ki Pf; Cf Ki
C Cf C Cf
D
D1 Db l l1 l4 l5 l6
H8
l2 l3 l7
28
1 88 62 40 28 14 22 32 40 10
36
42
2 98 71 48 33 19 32 37 50 6,5±1 15
10,5 2
58
3 112 85 62 38 24 40 42 58 18
4 127 100 76 82 48 34 54 52 72 5,51 22

5 158 118 84 57 43 58 63 88 10,51 28
3
6 180 140 105 105 72 48 75 78 105 14,5 30
9,5±1
7 212 172 130 86 64 94 130 40
130
100
8 264 205 150 96 59 104 145 45
4
9 295 236 180 165 116 79 130 124 175 20,3 12,7±2
55
150 195
10 335 270 195 136 99 144
200 150 - 195 - 55 -
290
ANEXE
Mărimea cuplajului 11…22: parametri – D, D1, Db, l, l1, l2, l3, l4, l5, l6, l7
Semicuplaj
cuplajului
Mărimea
D P; C Pf; Cf P; C Pf; Cf
D1 Db l l1 l4 l5 l6 l7
H8
l2 l3
11 400 200 155 305 215 95 118 165 188 24 ± 2

12 440 175 340 245 115 138 185 208 31,5 5 28
240 23,5 ± 2
13 465 195 365 275 135 158 205 228
14 540 214 420 305 138 162 228 252
280 41,7 27,5 ± 2 8 32
15 590 244 470 335 168 192 258 282
16 715 330 272 550 380 180 205 290 315
39 ± 2
17 800 312 630 430 220 245 330 355 47 10
380 35
18 990 352 820 490 260 285 370 395 38 ± 2
19 1100 392 900 520 282 305 412 435 43 ± 2
450
12
20 1250 1050 610 440 332 362 462 492 42 ± 2
62
42
21 1480 1240 685 540 490 365 392 515 542
43 ± 3 15
22 1730 1490 760 540 415 442 565 592
Mărimea cuplajului 1…10: parametri – s, z, M, M1, m, n, L, L1

Variantă Variantă
N B N B
Mărimea cuplajului
Perechi de semicuplaje
P – Pf Pf-Pf P – Pf Pf-Pf
n P– Cf Pf-Cf P– Cf Pf-Cf
s z m
M M1 buc. P – P P – Ki Pf-ki P – P P – Ki Pf-ki
P–C P–C
max. max. C– Pf Cf-Cf C– Pf Cf-Cf
C-C C-C
C- Cf Cf-Ki C- Cf Cf-Ki
C - Ki Ki-Ki C - Ki Ki-Ki
L L1
1 66 74 82
4
2 2 76 89 102
- 58 - 32 -
3 6 86 102 118
4 10 107 127 147
5 3 8 129 154 179 149 174 199
6 20 92 112 52 12 160 187 214 180 207 234
7 16 192 228 264 212 248 284
8 4 10 212 253 294 237 278 319
9 25 132 157 75 12 252 303 354 277 328 379
10 14 292 343 394 317 368 419
291
Mărimea cuplajului 11…22: parametri – s, z, M, M1, m, n, L, L1
Variantă Variantă
Mărimea cuplajului
N B N B
Perechi de semicuplaje
n
s z m P – Pf P – Pf
M M1 buc. P – P Pf-Pf P – P Pf-Pf
P– Cf P– Cf
max. max. P–C Pf-Cf P – C Pf-Cf
C– Pf C– Pf
C-C Cf-Cf C - C Cf-Cf
C- Cf C- Cf
L L1
11 4 8 334 357 380 364 387 410
12 30 205 235 119 10 375 398 421 405 428 451
5
13 14 415 438 461 445 468 491
14 10 462 486 510 497 521 545
6 260 295 145
15 35 14 522 546 570 557 581 605
16 354 12 587 612 637 622 647 672
7
17 319 186 14 667 692 717
18 18 748 773 798
8
19 12 832 855 878
- 379 - 211 -
20 16 933 963 993
21 9 14 1039 1066 1093
421 233
22 18 1139 1166 1193
292
ANEXE
Anexa 70
Toleranţe geometrice. Simboluri şi valori
Simbolurile caracteristicilor tolerate

Tipul Simbolul
Denumirea toleranţei
toleranţei toleranţei
Toleranţa la rectilinitate
Toleranţa la planitate
Toleranţe Toleranţa la circularitate

de formă Toleranţa la cilindricitate
Toleranţa la forma dată a profilului
Toleranţa la forma dată a suprafeţei
Toleranţa la paralelism
Toleranţe
de Toleranţa la perpendicularitate
orientare Toleranţa la înclinare
Toleranţa la poziţia nominală
Toleranţe Toleranţa la concentricitate şi coaxialitate
de poziţie
Toleranţa la simetrie
Toleranţa bătăii radiale
circulare
Toleranţe frontale
de bătaie
totale frontale
293
Toleranţe la rectilinitate, la planitate, la forma dată a profilului şi a

suprafeţei (extras STAS 7391/1 – 74)
Dimensiunea Clasa de precizie

nominală I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
[mm] Toleranţe în m
până la 10 0,25 0,4 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40
10...16 0,3 0,5 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50
16...25 0,4 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60
25...40 0,5 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80
40...63 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100
63...100 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120
100...160 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160
160...250 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
250...400 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250
400...630 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
630...1000 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400
1000...1600 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500
1600...2500 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600
2500...4000 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800
4000...6300 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 1000
6300...10000 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 1200
Toleranţe la circularitate şi cilindricitate (extras STAS 7391/2 – 74)

până la 3 0,3 0,5 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50
3...6 0,4 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60
6...18 0,5 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80
18...50 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100
50...120 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120
129...260 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160
260...500 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
500...800 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250
800...1250 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
1250...2000 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400
294
ANEXE
Toleranţe la paralelism, la perpendicularitate şi la înclinare


până la 10 0,4 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60
10...16 0,5 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80
16...25 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100
25...40 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120
40...63 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160
63...100 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
100...160 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250
160...250 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
250...400 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400
400...630 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500
630...1000 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600
1000...1600 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800
1600...2500 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 1000
2500...4000 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 1200
4000...6300 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 1000 1600
6300...10000 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 1200 2000
Toleranţe la coaxialitate, la concentricitate şi la simetrie


până la 6 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
6...18 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250
18...50 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
50...120 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400
129...260 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500
260...500 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600
500...800 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800
800...1250 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 1000
1250...2000 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 1200
295


până la 6 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
6...18 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250
18...50 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
50...120 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400
129...260 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500
260...500 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600
500...800 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800
800...1250 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 1000
1250...2000 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800 1200
Toleranţa bătăii frontale


până la 10 0,4 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60
10...16 0,5 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80
16...25 0,6 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100
25...40 0,8 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120
40...63 1 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160
63...100 1,2 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200
100...160 1,6 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250
160...250 2 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300
250...400 2,5 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400
400...630 3 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500
630...1000 4 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600
1000...1600 5 8 12 20 30 50 80 120 200 300 500 800
1600...2500 6 10 16 25 40 60 100 160 250 400 600 1000
296
Bibliografie
Bibliografie
1 Chişiu, A., ş.a., Organe de maşini. Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1981
2 Crudu I., ş.a., Atlas. Reductoare cu roţi dinţate, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981
3 Drăghici, I., ş.a. Organe de maşini. Probleme. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980.
4 Drăghici, I., ş.a., Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini,
vol I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981
5 Drăghici, I., ş.a., Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini,
vol II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982
6 Gafiţeanu, M., ş.a., Organe de maşini. Vol.1. Editura Tehnică,
Bucureşti, 2001
7 Gafiţeanu, M., ş.a., Organe de maşini. Vol. 2. Editura Tehnică,
Bucureşti, 2002
8 Manolescu, N., ş.a., Manualul inginerului mecanic, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1976
9 Miklos, I., Organe de maşini. Organe de asamblare, Editura
Politehnica, Timişoara, 2001
10 Miklos, I., Miklos, Zs., Organe de maşini. Organe ale mişcării de
rotaţie şi susţinere ale acestora, Editura Politehnica Timişoara, 2002
11 Miklos, I., Miklos, Zs., Organe de maşini. Transmisii mecanice,
Editura Mirton, Timişoara, 2005
12 Muhs, D., ş.a., Roloff/Matek Organe de maşini, Vol I,II, Editura
MatrixRom, Bucureşti, 2008
13 Muşat, M., Stoica, G., Transmisii mecanice cu reductoare într-o
treaptă, îndrumar de proiectare, 2004
14 Rădulescu, Gh., Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini,
vol III, Editura Tehnică, Bucureşti, 1986
15 * * * Colecţie de standarde în vigoare
16 * * * Reductoare de uz general, documentaţie S.C. Neptun
Câmpina S.A
297

Reductoare de Turatie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Reductoare de Turatie PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MIKLOS IMRE ZSOLT

Editura PIM Iaşi

Conf. dr. ing. VASIU TEODOR

Şef lucrări dr. ing. CIOATĂ VASILE GEORGE

Activitatea de proiectare în construcţia de maşini are ca scop fie

3.6.4.2. Verificarea angrenajului la oboseală datorată solicitării

6.2.2. Calculul asamblărilor cu penelor disc............................................. 124

Să se proiecteze un ansamblu mecanic format dintr-un motor

Figura 1.1. Schema cinematică

1.1. Date iniţiale

Raportul de transmitere al transmisiei cu element flexibil, itc [-]

1.2. Cerinţele proiectului

5.2. Predimensionarea angrenajului (distanţa dintre axe, modul)

Parametrii mecanici ce caracterizează un reductor sunt: raportul

2.2. Clasificarea reductoarelor de turaţie

 după numărul treptelor de reducere a turaţiei:

Schemele cinematice ale principalelor tipuri de reductoare cu axe

imax = 8, pentru dantură dreaptă;

Figura 2.5 Figura 2.7

Figura 2.9 Figura 2.11

 reductoare cilindrice, cu axele arborilor orizontale şi coaxiale,

Figura 2.12 Figura 2.13

 reductoare conico - cilindrice, cu axele arborilor orizontale şi carcasa

Reductoare cu două trepte

Figura 2.15 Figura 2.16

2.3. Componenţa reductoarelor de turaţie

3.1. Calcule cinematice preliminare

Figura 3.1. Ansamblu cu reductor cu o treaptă

Figura 3.2. Ansamblu cu reductor cu două trepte

Pentru reductorul cu două trepte este necesară repartizarea

Valoarea obţinută se rotunjeşte la cea mai apropiată valoare din

Valoarea obţinută se rotunjeşte la cea mai apropiată valoare din

Abaterea raportului de transmitere se calculează cu relaţia:

Dacă abaterea raportului de transmitere nu se încadrează în

Tabelul 3.1. Mărimile cinematice aferente arborilor ansamblului

3.2. Cauzele ieşirii din uz a angrenajelor

Ruperea dinţilor prin oboseală este

Figura 3.3. Ruperea dinţilor

Figura 3.4. Ruperea dinţilor prin oboseală Figura 3.5.

Distrugerea flancurilor dinţilor este cauzată de următorii factori:

stratul superficial al flancurilor dinţilor, determinată de mărimea solicitării

3.3. Alegerea materialelor roţilor dinţate

Caracteristicile mecanice ale mărcilor de oţel recomandate

Tabelul 3.2. Recomandări pentru alegerea materialelor roţilor dinţate

3.4. Ipoteze preliminare de calcul

Figura 3.6.Curba de sarcină

unde: Pi (Ti) şi ti sunt conform fig. 3.6.

3.5. Proiectarea angrenajelor cilindrice

3.5.1. Dimensionarea preliminară a angrenajului

Dimensionarea preliminară a angrenajului cilindric, din condiţia de

3.5.1.1. Distanţa dintre axe din condiţia de rezistenţă la oboseală

În conformitate cu DIN 3990, tensiunea de contact se poate

Făcând înlocuirile pentru:

respectiv distanţa dintre axe necesară din condiţia de rezistenţă la

sau se alege în conformitate cu Anexa 6

Z – factorul gradului de acoperire, la predimensionare: Z = 1,4...1,8

KA - factorul de utilizare, se alege în conformitate cu Anexa 6

K H  - factorul repartiţiei frontale a sarcinii pe dinte , la

3.5.1.2. Distanţa dintre axe din condiţia de rezistenţă la oboseală

În conformitate cu DIN 3990, tensiunea de încovoiere se poate

Făcând înlocuirile pentru:

respectiv distanţa dintre axe necesară din condiţia de rezistenţă la