INSTITUTUL DE RELAȚII INTERNAȚIONALE DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI ȘTIINȚE POLITICE

CATEDRA ȘTIINȚE POLITICE

Lucru individual

Disciplina: Metodologia cercetării științifice.

A elaborat : Păduraru Valentina,studenta

an. I master, Studii Diplomatice.

CHIŞINĂU-2018

1
 CUPRINS

Introducere

Bibliografie

2
 INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei

Fenomenul traficului de ființe umane sau al comerţului cu oameni a apărut pentru
prima oară încă în perioada antică cunoscînd apogeul manifestării sale în epoca sclavagistă,
perioada în care vînzarea şi cumpărarea de oameni reprezenta o relaţie economică dominantă
și caracteristică epocii date.
În ultimul deceniu, fenomenul traficului de fiinţe umane reprezentînd una dintre cele
mai extinse forme de manifestare a criminalității, a devenit o problemă majoră, atât la nivel
naţional cât si internaţional, implicând un număr mare de persoane, cu profunde implicaţii de
ordin social şi economic, înregistrînd astfel proporții inacceptabile pentru socetatea noastră.
Traficul de fiinţe umane a cunoscut o creştere constantă în ultimii ani, demonstrând
încălcarea profundă a drepturilor fundamentale ale omului şi devenind o problemă ce se
agravează constant.
Cu regret, traficul de ființe umane nu a fost în totalitate suprimat nici în zilele noastre,
în care orientarea spre respectarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor omului reprezintă o
componentă esenţială a filozofiei sociale păstrîndu-se sub nişte forme atenuate şi deghizate.
Traficul de persoane a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai abordate subiecte pe
agendele politice, cit şi în mass-media internaţională. Astfel, nu există ţară care să nu fie
afectată de acest fenomen. Se estimează că anual până la patru milioane de persoane devin
victime ale traficului de ființe umane . Dintre acestea, majoritatea fiind constituind din femei
şi copii.
Deşi fenomenul traficului de ființe umane ia amploare în întreagă lume, nu doar în
Republica Moldova, el se manifestă cu precădere în zonele în care lipsesc o legislaţie
corespunzătoare şi un sistem de cooperare eficient între instituţiile de stat şi societatea civilă
pentru prevenirea și combaterea acestui flagel.
În acest context, se impune formularea unor politici coerente pentru prevenirea şi
combaterea traficului de fiinţe umane, un proces care întâmpină însă o serie de dificultăţi atît
pe plan național cît și internațional, în primul rând, din necunoaşterea dimensiunilor reale ale
fenomenului de către întreaga societate, datorată mobilităţii foarte mari, intensei circulaţii
peste frontiere a persoanelor, iar, în al doilea rând, din obscuritatea fenomenului, asigurată de
menţinerea manifestărilor sale în contextul unor activităţi aparent legale, deși realitatea denotă
altceva.

3
 Pe parcursul ultimilor ani traficul de fiinţe umane, fiind un fenomen nou, a devenit
pentru Republica Moldova o problemă naţională, un fenomen alarmant care, pe zi ce trece i-a
proporţii tot mai mari.
Republica Moldova se află printre primele locuri în Europa în ce priveşte numărul de
persoane traficate, ca raportare la numărul total al populţiei, în consecinţă această problemă
reprezintă una din cele mai strigente şi mai actuale.
Moldovenii sunt acum bine informaţi în ceea ce priveşte riscurile plecării
în străinătate,
dar sunt gata de orice pentru a scăpa de situaţia grea din ţara lor astfel continuînd să cadă în
capcanele traficanţilor.
Traficul de ființe umane reprezintă o activitate criminală care se soldează cu urmări
dezastruoase nu numai pentru victime ci şi pentru întreaga societate. Prin urmare, necesitatea
studierii şi criminalizării traficului de ființe umane, este dictată de amploarea pe care a
înregistrat-o acest fenomen în ultimii ani în Republica Moldova, cunoscând profunde
conotații de ordin social dar și economic, ameninţând încălcarea drepturilor fundamentale ale
omului şi punând în pericol chiar securitatea demografică a ţării.
Drept urmare, autoritățile publice au început să manifeste mai multă receptivitate față
de aceste inițiative fiind ulterior întreprinse o serie de măsuri de ordin legislativ orientate spre
îmbunătăţirea cadrului juridic dar şi celui instituţional de prevenire şi combatere a
fenomenului traficului de fiinţe umane, dintre care menţionăm operarea de modificări în
Codul penal şi adoptarea Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea componenţei nominale a
Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi a Planului naţional de
acţiuni pentru combaterea traficului de fiinţe umane, nr.1219 din 09.11.2001. Astfel, la
30.07.2001, în Codul penal a fost inclus art. 113/2 „Traficul ilicit de fiinţe umane”, ceea ce a
însemnat o altă etapă în reglementarea juridico-penală a relaţiilor sociale în vederea
interzicerii comerţului cu fiinţe umane şi reprimarea ulterioară a unor eventuale acțiuni de
acest tip.
Însă, adoptarea la 18.04.2002 a actualului Cod penal al Republicii Moldova , pus în
aplicare la 12.06.2003, a instituit o nouă abordare juridico-penală, la nivel naţional, a
fenomenului în cauză, în conformitate cu standardele internaţionale în materie, traficul de
fiinţe umane fiind interzis prin două norme separate: art. 165 „Traficul de fiinţe umane şi art.
206 „Traficul de copii”.

4
 Incriminarea acestei fapte este efectul direct al angajamentului asumat de Republica
Moldova pe plan internaţional de a preveni şi combate traficul de persoane pe toate căile,
inclusiv prin intermediul mijloacelor juridico-penale. Analiza fenomenului traficului de
persoane este de o importanţă deosebită nu numai pentru Republica Moldova, dar şi pentru
alte ţări. Astfel, Guvernul Republicii Moldova are obligația de a asigura tuturor persoanelor
protecţia necesară în conformitate cu angajamentele sale pe plan naţional şi internaţional.
Cu toate că la ora actuală traficul de ființe umane este conştientizat de către opinia
publică, societatea percepe în continuare superficial fenomenul, esenţa lui nefiind totalmente
înţeleasă.
În acest sens un rol determinant le revine organizaţiilor internaţionale guvernamentale
şi neguvernamentale în domeniul protecţiei drepturilor omului şi prevenirii traficului de fiinţe
umane, precum şi societății civile din Republica Moldova care continuă campania de
sensibilizare a autorităţilor dar în același timp şi a opiniei publice asupra proporţiilor şi
consecinţelor acestui fenomen macabru, solicitînd cu insistenţă autorităților statale
intensificarea activităţii de prevenire şi combatere a traficului de ființe umane.
Fenomenul traficului de fiinţe umane, care cuprinde traficul de femei, dar în același
timp şi pe cel de copii, a ajuns să se plaseze în ultimul timp, în topul mai multor statistici atât
naţionale cît şi internaţionale, fapt care prejudiciază din imaginea Republicii Moldova, ca stat
independent, democratic şi suveran.
Traficul de persoane a afectat întreaga comunitate internaţională, devenind una dintre
cele mai complexe probleme, a cărei soluţionare necesită o abordare multidisciplinară şi
consolidarea eforturilor la nivel internaţional ale tuturor „actorilor”: organe de drept şi
judiciare, societate civilă, instituții statale, organizaţii internaţionale .
Însemnătatea sporită a apărării penale a libertăţii şi demnităţii persoanei,
activizarea eforturilor colectivităţii mondiale în vederea contracarării faptelor
îndreptate împotriva acestor valori sociale, creşterea rolului legii penale în procesul de
prevenire şi combatere a infracţiunilor privind traficul de ființe umane, precum şi
gradul insuficient de investigare a problemei ştiinţifice corespunzătoare în Republica
Moldova, toate acestea au condiţionat necesitatea unei analize a cauzelor ce determină
apariția și evoluția fenomenului traficului de ființe umane cît și a reglementărilor naţionale şi
internaţionale existente, stabilind de asemenea rolul societății civile, instituțiilor naționale și
internaționale în ceea ce privește prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, o
analiză susţinută de recomandarea unor soluţii de perfecţionare a reglementărilor în

5
materie din legislaţia Republicii Moldova.

Scopul şi obiectivele temei

Scopul tezei de faţă constă în efectuarea studiului asupra fenomenului de trafic de
fiinţe umane din punct de vedere criminologic, în dimensiunile sale calitative și cantitative, cu
particularizarea situației actuale naționale în domeniu.
Scopul conturat mai sus îşi găseşte concretizarea în următoarele obiective:
 definirea și analiza trăsăturilor fenomenului de trafic de ființe umane;
 studierea și explicarea cauzelor care determină apariția și evoluția fenomenului
traficului de ființe umane;
 efectuarea analizei statistice a traficului de ființe umane în Republica Moldova ;
 cercetarea metodelor de prevenire și combatere a traficului de ființe umane;
 stabilirea contribuției societății civile, instituțiilor naționale/internaționale în
prevenirea și combaterea fenomenului de trafic de ființe umane;
 formularea recomandărillor – destinate legiuitorului din Republica Moldova de
perfecţionare a cadrului normativ privind traficul de ființe umane, recomandări care să
corespundă aspiraţiilor de sincronizare pe plan internaţional a eforturilor de
eficientizare continuă a prevenirii şi combaterii fenomenului traficului de ființe umane.

Nivelul de cercetare științifică al temei

Această lucrare este una relevantă deoarece conţine o investigare aprofundată a
traficului de ființe umane, astfel au fost examinate reglementările existente la nivel naţional şi
internaţional şi a fost efectuată analiza aspectelor criminologice ale traficului de ființe umane.
În ceea ce priveşte literatura în domeniu putem menționa că deşi există unele articole
referitoare la traficul de ființe umane, marea majoriatate a acestora abordează latura juridico-
penală a traficului de ființe umane și nu cea criminologico-juridică, dat fiind faptul că nu sunt
monografii sau alte lucrări ştiinţifice care să analizeze aprofundat fenomenul traficului de
fiinţe umane sub aspectul criminologico-juridic. Însă totuși există realizate cercetări în
domeniul respectiv atît de doctrinari din Republica Moldova cît si Romînia, astfel Gheorghe
Botnaru, Valeriu Bujor şi Octavian Bejan în lucrarea Caracterizare criminologică şi
juridico-penală a traficului de fiinţe umane. Mihaela Vidaicu și Igor Dolea în suportul de curs
Combaterea traficului de fiinţe umane (drept material și drept procesual), analizează traficul
de ființe umane din punct de vedere juridico-penal și din punct de vedere procesual, însă

6
aspectele criminologico-juridice ale traficului de ființe umane nu sunt analizate atît de
detaliat. Deşi această temă a mai fost abordată considerăm că este binevenită şi necesară o
analiză detaliată a traficului de ființe umane.
Această lucrare presupune o analiză a aspectelor criminologice ale traficului de ființe
umane, a materialelor acumulate în cadrul altor lucrări , monografii cu referinţă la traficul de
fiinţe umane în Republica Moldova, a rapoartelor statistice şi analitice ale autorităţilor,
instituțiilor naţionale şi internaţionale care au competenţe în domeniu, precum şi ale
organizaţiilor non-guvernamentale. De asemenea, prin această lucrare s-a încercat a stabili
contextul în care a apărut fenomenul traficului de fiinţe umane în Republica Moldova,
estimarea nivelului şi tendinţele traficului de fiinţe umane în Republica Moldova şi,
tangenţial, la nivel global , analiza cauzelor de apariție a acestui fenomen cît și a metodelor
de prevenire dar și de combatere acestuia, cît și analiza mecanismului şi aspectelor
victimologice ale traficului de ființe umane.
Nu trebuie neglijată nici recepţionarea experienţei legislative pozitive a altor state.
Aplicarea metodei comparative la studierea reglementărilor referitoare la traficul de ființe
umane: 1) evaluarea întregului potenţial al legislaţiei naţionale în materie; 2) punerea în
aplicare a celor mai bune realizări legislative din întreaga lume în ceea ce privește traficul de
ființe umane; 3) identificarea unor noi tendințe în dezvoltarea reglementărilor referitoare la
traficul de ființe umane.

La pregătirea studiului, de asemenea, au fost utilizate metode ştiinţifice

particulare de cercetare: analitică, istorică, logico-formală, deductivă, de drept
comparativ.

Metoda istorica

Se imbina cu istoria dezvoltarii sociale (deci si

institutionale) si prezinta importanta prin dezvaluirea sensului
evenimentelor trecute, a regularitatilor ce conduc la
succesiunea acestora, regularitati ce-si exercita influenta si
7
asupra dreptului, determinand modificari in continutul
reglementarilor si fizionomiei specifice institutiilor juridice.
Fiecare lege corespunde unei necesitati reale a vietii si exprima
o anumita stare a moravurilor. In general, dreptul reflecta
evolutia sociala si exprima nivelul vietii culturale a unei
societati.

Teoria generala a dreptului si stiintele de ramura

abordeaza dimensiunea istorica a conceptelor si categoriilor cu
care opereaza. Astfel, plecand de la datele pe care le ofera
istoria, in cercetarea institutiilor juridice stiinta dreptului,
constatand vechimea lor, le urmareste evolutia, configuratia,
functiile, etc.. De asemenea, originea si aparitia statului  si
dreptului nu pot fi studiate fara sa se porneasca de la studiile
elaborate de istorici. Sunt situatii in care, pe baza unor date
istorice, se realizeaza reconstituirea imaginii unor institutii ale
dreptului, activitate ce permite o analiza retrospectiva cu
implicatii in intelegerea pozitiei respectivelor institutii in dreptul
actual. (Nicolae Popa, op.cit., pag. 34-35. )

Metoda comparativa a determinat aparitia si

recunoasterea, in cele mai multe sisteme de invatamant juridic
a unei ramuri stiintifice numita dreptul comparat, indeosebi ca
urmare a amplificarii interdependentelor economice, culturale
institutionale si militare dintre state.

In forma initiala, conceptia asupra necesitatii dreptului

comparat apare in primele decenii ale sec XX, o data cu criza
evidenta a liberalismului-cand se avanseaza si primele idei
referitoare la o forma metodologica universala de studiere a
dreptului. Apar apoi lucrari ce pun bazele atat pentru o metoda
a dreptului comparat, cat si ale unei stiinte autonome a
dreptului comparat. (L. J Constantinesco, R. David, V.D.
Zlatescu).

Scopurile specifice ale metodei comparative sunt determinate

de raporturile existente intre proprietatile obiective ale
categoriilor comparate. Comparatia presupune utilizarea unor
instrumente logice precum: clasificari, definitii, analogii. Stiinta
8
dreptului comparat a fixat deja anumite reguli care vizeaza
utilizarea metodei comparative in drept, printre care :

1. A compara exclusiv ceea ce este comparabil; regula

presupune in primul rand constatarea referitoare la apartenenta
sistemelor comparate la acelasi tip istoric de drept. Daca
sistemele de drept din care fac parte institutiile si procedurile
comparate sunt din punct de vedere ideologic opuse, procesul
comparativ nu este relevant decat in sensul stabilirii
diferentelor  A se vedea V.D. Zlatescu, Regulile metodei
comparative in studiul dreptului, Studii de Drept Romanesc, I,
1989).

2. Termenii supusi comparatiei trebuie analizati in conexiunile

lor reale, in contextul social, politic, cultural din care au
rezultat. De aici apare necesitatea ca in procesul de comparare
sa se plece de la cunoasterea principiilor de drept si a
regularitatii care comanda sistemele de drept comparate.

3. In aprecierea termenului de comparat sa se tina seama nu

numai de sensul initial al normei, ci si de evolutia anterioara in
timp, in procesul aplicarii normei. In acest proces-mai ales cand
textul supravietuieste unor perioade social-istorice diferite,
forma initiala a regulii de conduita poate evolua intr-atat incat
sensul normei apare complet diferit.

4. La baza tuturor comparatiilor trebuie sa stea descoperirea

unui numar suficient de indici comuni, a caror existenta permite
discutia despre o identitate de fenomene.

In concluzie, comparatia faciliteaza constructia tipologiilor

juridice si clasificarilor, iar in procesul de legiferare, prin
aceasta metoda, se asigura furnizarea de informatii (pentru
legiuitor), in legatura cu reglementarile cuprinse in alte sisteme
de drept sau in documente juridice internationale.

Metoda deductiva, cu forma sa tipica de manifestare

silogistica. Intr-o lunga traditie, pornind de la o definitie initiala
a lui Aristotel, silogismul a fost identificat cu inferenta. In
prezent, este acceptata ideea ca silogismul reprezinta un gen
9
de inferenta clasica. Astfel inferenta obtine un caracter
universal, functionind in orice domeniu de cunoastere, de la
stiintele naturii pina la cele sociale si juridice, istorie si mituri,
considera K. Hubner

A. Metoda logica

Dreptul este o stiinta eminamente[4] deductiva. Atat in constructiile sale

teoretice – obtinute din aproape in aproape – cat si in practica juridica,
necesitatea argumentarii se prezinta ca o cerinta sine qua non.  Cunoasterea
pe cale deductiva pleaca si in drept de la premisa ca nu se poate dovedi
deductiv nimic decat pornind de la principii anterioare.

Metoda logica este de larga utilitate in orice act de gandire stiintifica. In

drept ea este o totalitate de procedee si operatiuni metodologice si
gnoseologice specifice, prin care se creaza posiilitatea surprinderii structurii si
dinamicii raporturilor necesare intre diferite componente ale sistemului juridic
al unei societati.

Inima oricarei deductii – analitice sau sintetice – este silogismul. Stiinta

eminamente sistematica, dreptul se apropie considerabil de matematica, astfel
ca cineva a putut defini dreptul ca o 'matematica a stiintelor sociale'. O
asemenea apropiere este posibila datorita caracterului pregnant logic al
dreptului. Obiectul lor fiind deosebit, matematica si dreptul au puncte comune
sub aspectul formei, decurgand din necesitatea stringenta a probei si formarii
ipotezelor. O norma procedurala de drept obliga pe acela care face o afirmatie
in fata instantei s-o dovedeasca, stabilind si reguli ce alcatuiesc tehnica
dovezii.

Principiile logicii formale nu se transpun mutatis mutandis  in domeniul

juridic. Ele capata o expresie specifica in drept. Exprimand o asemenea
realitate, Kalinowski defineste astfel logica juridica: 'Studiul gandirii juridice
discursive in toata intinderea acestuia, adica in toate operatiile ei intelectuale
pe care le efectueaza in elaborarea, interpretarea si aplicarea dreptului' [5].

Intr-un sens restrans, logica juridica priveste logica normelor, iar intr-un
sens larg, are in vedere elementele constructive de argumentare juridica. In
primul rand, aplicarea logicii formale in aprecierile privind fenomenele juridice
se circumscrie logicii deontice, ca logica a obligatiei si a normelor. In

10
preocuparile de logica juridica, se opereaza diferentieri intre propozitiile care
exprima reguli si cele care le explica si comenteaza[6]. Juristului - omului de
stiinta si practicianului – ii este necesar si util intregul aparat al logicii.

11
 BIBLIOGRAFIE

Acte normative
1. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18.04.2002, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 128-129/1012 din 13.09.2002.
2. Declaraţia ONU privind principiile fundamentale referitoare la administrarea justiţiei pentru
victimele infracţiunilor şi ale abuzului de putere, adoptată de Adunarea Generală ONU prin
Rezoluţia 40/34 din 20 noiembrie 1985.
3. Protocolul pentru prevenirea, suprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al
femeilor şi copiilor, adiţional Convenţiei ONU împotriva criminalităţii transnaţionale
organizate (Protocolul de la Palermo, 2000) adoptată la New York la 15 noiembrie 2000,
Ratificat prin Legea nr.17-XV din 17.02.2005, Publicat în Tratate internaţionale. Ediţie
oficială. Vol.35. – Chișinău, 2006.
4. Legea Nr. 241-XVI din 20.10.2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe
umane, publicat la 09.12.2005 în Monitorul Oficial Nr. 164-167.

Jurisprudenţă
5. HOTĂRÎRE Nr. 484 din  26.06.2014 cu privire la aprobarea Planului naţional de prevenire şi
combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2014 – 2016.
6. Hotărirea Parlamentului privind aprobarea Strategiei Sistemului Naţional de Referire pentru
protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane şi a
Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei Sistemului Naţional de Referire pentru
protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane pe anii
2009-2011 nr. 257-XVI din 05.12.2008, Publicat la 10.02.2009 în Monitorul Oficial Nr. 27-
29.
7. Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu privire la practica
aplicării legislaţiei în cauzele despre traficul de fiinţe umane şi traficul de copii, nr. 37 din
22.11.2004, Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, nr. 8, 2005.

Surse teoretice
8. Alexandrescu Gabriela, Păunescu Georgeta, Munteanu Daniela, Nicolâescu Daniela,
Niţulescu Iulia, Şerban Diana, Matei Petre, Barbu Bogdan, Dumitrescu Mircea, Nicolaescu

12
 Victor. Ghid de bune practici pentru asistarea copiilor victime ale traficului în scopul
exploatării sexuale, publicată de Organizaţia Salvaţi Copiii România în cadrul Proiectului
„Save the children Child Trafficking Regional Response for South East Europe, Bucureşti,
Martie 2004.
9. Bârsan C., Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole, vol. I, Drepturi
și libertăți, ed. All Beck, București, 2007.
10. Blanda, P., Traficul de femei şi copii, Ed. Pildner&Pildner, Târgovişte, 2003.
11. Brezeanu O., Prevenirea criminalităţii la început de mileniu, Bucureşti, 2001.
12. Chiriţa Valentin, art.şt:,, Măsuri special-criminologice de prevenire a traficului de femei’’.
13. Ciobanu I., Criminologie, vol. III., Ed. ,Cartdidact’’, Chişinău, 2006.
14. Cochinţu Ioniţa, Tutunaru Laura, Stoicu Narcisa Mihaela, Valea Daniela Cristina., art. șt .
,,Cooperarea internațională privind traficul de persoane’’.
15. Costache Jana, Catana Tatiana, Chiriță Oleg - Traficul de copii în scopul exploatarii sexuale
in Republica Moldova, Centrul pentru Prevenirea Traficului de Femei, Chișinău, 2003.
16. Cristina Iliev, art.șt.,,Traficul de ființe umane și asistența victimelor’’, Probleme actuale
privind combaterea traficului de femei (Materialele conferinței științifico-practice
internaționale, 2-3 iunie 2011), Chișinău.
17. Doru Ciocanu, „Traficul de fiinţe umane reflectat în presa din Moldova”, în Ghidul
jurnaliştilor care scriu despre traficul de fiinţe umane, Centrul Internaţional de Jurnalism.
18. Криминология. Под редакцией Орехова В.В. Санкт-Петербург, 1992.
19. Larii Iu., Criminologie, vol. I ; Ministerul Afacerilor Interne, Academia „Ştefan cel Mare”,
Chişinău, 2004.
20. Mateuţ Gheorghiță, Ştefăroiu Nicoleta, Petrescu Violeta E., Prună Raluca A., Târniceriu Radu
, Luca Sofica, Gafa Georgeta L, Dublea Aurel, Iovu Daniel, Onu Elena, Luca Cătălina,
Traficul de fiinţe umane. Infractor. Victimă. Infracţiune, Asociaţia Alternativei Sociale, Iaşi
2005.
21. Martîniuc Irina, art.șt. „Rolul ONG în prevenirea traficului de femei în Republica Moldova”
în Traficul de femei: fenomen şi crimă, Probleme actuale privind combaterea traficului de
femei (Materialele conferinței științifico-practice internaționale, 2-3 iunie 2011), Chișinău,
2011.
22. Mămăligă I., „Instrumentele juridice internaţionale-mijloc de combatere a traficului cu fiinţe
umane”, în Legea şi viaţa, nr.11, 2005.

13
23. Spânu Mariana, Introducere în asistenţa socială a familiei şi protecţia copilului, Ed. Tehnică,
Chişinău, 1998.
24. Toader, Drept penal, partea specială, Ed. All Back, Bucureşti 2002.
25. Tomozei TudorTraficul de femei : fenonen şi crimă, Chişinău 2001.
26. Ungureanu Georgeta, Cudriţescu Gianina, Lixandru Cristina, Voicu Camelia, Femeia
contemporană – între deziderat şi realitate, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2004.
27. Valeriu Bujor .„О сущности преступности”, Editura „Lyceum”, Chişinău, 1988; Octavian
Bejan şi Valeriu Bujor, Interes şi crimă, Chişinău, 2004; Valeriu Bujor, Esenţa fenomenului
crimă (criminalitate), Legea şi viaţa, nr.10/1994.
28. Vidaicu Mihaela., Dolea Igor. Combaterea traficului de fiinţe umane (drept material şi drept
procesual). Chişinău, Ed., „Nova Imprim” SRL, 2009.
29. Viorelia Rusu, Ana Revenco, Daniella Misail-Nichitin, Asistenţa socială victimelor traficului
de persoane, în special femei, Îndrumar practic pentru asistenţi sociali și psihologi, Centrul
Internaţional pentru Protecţia și Promovarea Drepturilor Femeii “La Strada”, Ediţia a II-
a,Chișinău 2005.
30. Alianţa globală împotriva traficului de femei (GAATW); Standarde de drepturi fundamentale
pentru tratarea persoanele traficate; ianuarie 1999.
31. Centrul de Prevenire a Traficului de Femei, Raport de activitate (iunie 2006 – decembrie
2008), Chişinău, 2008.
32. Organizaţia de Femei din Moldova „Iniţiativa Civică”,Traficul de femei: fenomen şi crimă,
Chişinău 2007.
33. Raportul național„Monitorizarea situației în domeniu traficului de ființe umane - analiza stării
şi dinamicii infracționale pentru anul 2015”, Centrul pentru combaterea traficului de
persoane , Chișinău 2016.
34. Raportul național„ Asupra politicii de prevenire și combatere a traficului de ființe umane
pentru anul 2015”, Centrul pentru combaterea traficului de persoane , Chișinău 2016.
35. Raportul naţional cu privire la implementarea Planului național de prevenire și combatere a
traficului de ființe umane pentru perioada anilor 2014-2016 și realizările în domeniu pentru
anul 2016, Comitetul Naţional pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane.
36. Raport de activitate (iunie 2006 – decembrie 2008), Centrul de Prevenire a Traficului de
Femei, Chişinău, 2008.
37. Raportul Centrului pentru prevenirea traficului de femei, Traficul de copii în scopul
exploatării sexual, 2003.

14
38. UNICEF, Ghid de prevenire a traficului de fiinţe umane, 2004.
39. Salvaţi Copiii, Raport privind traficul de copii, România, martie 2004.
40. Traficul de copii în scopul exploatării sexuale. Raportul Centrului pentru prevenirea traficului
de femei, 2003.
41. Traficul de persoane: Cifre, Tendinţe, Oameni, perioada 2001-2003, Organizaţia
Internaţională pentru Migraţie.
42. Tratate internaţionale. Ediţie oficială. Vol.35. Chișinău, 2006.
Resurse internet
43. Les médias comme instrument de lutte contre la criminaliteé organisée,
www.ec.europa.eu/anti_fraud/ olafoafcn/laudati_fr.2010.
44. www.cathaesisline.ro/fundatia-catharsis/files/TRAFICUL 2009, Problema traficului de
persoane.
45. www.lastrada.md/TF/sondaj
46. www.migraţie.md
47. www.mai.gov.md.
48. antitrafic.gov.md
49. www.antitrafic.ro/materiale-informative/profilul-recrutorului --a93.html
50. www. Osce.org/ moldova Traficul de fiinţe umane. Ambasadorul William Hill, Şeful Misiunii
OSCE în Moldova, Chişinău, 17 noembrie 2003.
51. Petrescu Claudia, Traficul de femei–o problemă a societăţii moderne, www.revistacalitatea
vieţii.ro/2005/cv-3-4-05/4.pdf.
52. www.winrock.org.
53. violențadomestica.adevarul.ro/victimele-traficului-de-persoane-sunt-deja-victime-ale-unui-
mediu-in-care-exista-violența-domestica.
54. www.contabilsef.md, Moldova va fi afectată de criza economică mondială, prognozează
experţii.

15