Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiete examen.
Se dau 6 intrebari(1pct. Fiecare)+ 3pct(aplicatie)+1pct oficiu= 10
1. Cum se fundamenteaza deciziile privind nivelul preturilor la nivel microeconomic ?
Preţul rezultă din confruntarea cererii şi ofertei pe piaţă, în condiţii de concurenţă.
Într-un asemenea mediu, preţul se formează prin negociere între agenţii economici participanţi la tranzacţii,
tinzând către un preţ de echilibru al celor două mărimi complexe care se confruntă permanent pe piaţă: cererea
şi oferta
Asadar, la nivel microeconomic:
a. Preturile sunt instrumentele care pun in miscare mecanismul productiei de marfuri
b. Preturile exprima, cuantifica si recunosc valoarea reala a marfurilor produse de ag economici
si valorificate prin intermediul schimburilor
Cu ajutorul preturilor se exprima in bani cheltuielile, veniturile si rezultatele financiare obtinute in urma
activitatii de productie de catre agentul economic
• Marimea pretului ii preocupa deopotriva pe producatori si pe cumparatori
– Producatorul decide nivelul pretului de oferta pentru produsele sale pe baza previzionarii
acestuia prin antecalcul, cu dorinta de a-si pune la adapost profitul
– Cumparatorul cauta pretul pe care si-l poate permite ptr consumul final sau pentru un nou
ciclu de productie si decide asupra nivelului cererii individuale
• Pretul final se stabileste prin negociere si devine ferm odata cu trecerea lui in contract
• In luarea deciziilor, producatorul are urmatoarea dilema:
– Oferta mare cu preturi mici
– Oferta deficitara cu preturi mari
• Prin urmare decizia privind pretul este elementul fundamental al conducerii si urmareste:
Asigurarea
i. Asigurarea rentabilitatii procesului de productie
ii. Asigurarea diferentierii preturilor in f-tie de valoarea de intrebuintare
iii. Asigurarea autonomiei in negocierea preturilor pe piata
Formarea liberă a preţurilor în condiţiile economiei de piaţă implică o multitudine de poziţii decizionale
descentralizate la nivelul agenţilor economici.
Producătorii propun cumpărătorilor un preţ de ofertă, influenţat de condiţiile concrete în care s-a obţinut
producţia.
Cumpărătorii apreciază produsele şi serviciile oferite şi propun preţuri de cerere, pe baza evaluărilor referitoare
la performanţele produselor
Pe baza informaţiilor privind mişcarea preţurilor, tarifelor, salariilor, cursului de schimb, impozitelor, ratei
dobânzii, fiecare agent economic îşi recalculează preţul.
Rezultatul este, de fiecare dată, noua mărime a preţului de ofertă ce urmează să fie supusa negocierii
2. Cum se fundamenteaza deciziile privind nivelul preturilor la nivel macroeconomic ?
La nivelul pietei unui podus - pretul (P) este determinat de evolutia raportului dintre
Cerere (C) si Oferta (O) prin negociere si consens, in coditiile asigurarii concurentei
– Cand C>O se manifesta mai puternic concurenta intre cumparatori è P creste
– Cand C<O se manifesta mai puternic concrenta intre producatoriè P scade
La nivel macroeconomic pretul este un regulator al pietei, dar numai in urmatoarele conditii:
– Existenta mai multor producatori si cumparatori
– Existenta diversificarii sortimentale a unui bun
– Comportarea intreprinderilor ca entitati rationale
– Decizia apartine exclusiv ag. economici
– Interventia statului sa fie facuta prin alte instrumente decat pretul
– O buna organizare a pietelor de desfacere
– De asemenea, la nivel macroeconomic - pretul mijloceste si in procesul complex al formarii si
repartizarii veniturilor catre diferitele verigi participante in lantul productie/circulatie/ valorificare
– De subliniat ca : Succesiunea schimburilor face ca ceea ce pentru unii este venit pentru altii sa fie
cheltuiala
3. Cand se justifica interventia statului in deciziile de stabilire a preturilor si care sunt formele de
interventie?
Se justifica prin:
a. Cresterea excesiva a preturilor/tarifelor la unele bunuri/servicii vitale ptr populatie
b. Aparitia unor situatii de monopol/oligopol
c. Existenta penuriei de resurse de materii prime
d. Necesitatea acordarii protectiei anumitor resurse
e. Riscul ruinarii unor producatori indigeni
Modalitati de interventie:
Directa:
Stabilirea unor preturi fixe sau limite de preturi
1
Inghetarea preturilor pe anumite perioade
Indirecta:
Cand exista Oferta excedentara
Blocare importuri; stocarea surplusului;
Cand exita Oferta deficitara
Rationalizarea consumului;marirea importurilor; facilitati fiscale
4. Care sunt serviciile de utilitate publica si autoritatile care le reglementeaza modul de stabilire a
tarifelor?
Servicii publice/monopoluri naturale/servicii de retea
a. Apa si canalizare/Energie termica/Salubritate/Transport local
b. Energie electrica/Gaze naturale
c. Comunicatii/Posta
d. Sanatate/Invatamant
Autoritati de reglementare (Anrsc, Anre, Ardgn,etc)
5. Care sunt factorii despre care ne putem informa prin intermediul preturilor?
Functia de informare, de stimulare a productiei si a circulatiei marfurilor
• Factorii despre care ne putem informa prin preturi sub aspectul nivelului / marimii, structurii si dinamicii
lui, pot fi:
– Obiectivi: piata, raportul cerere/oferta, nivelul cheltuielilor de productie si rata profitului, etc
– Normativi: legi, HG, ordine referitoare la preturi, cheltuieli, dobanzi, taxe, etc
6. Cum descrieti funcia preturilor de masurare a consumurilor de munca sociala de evidenta si calcul?
Ca instrument sintetic de masura a activitatilor pretul mijloceste realizarea schimbului de marfuri,
evaluarea cheltuielilor de productie si a rezultatelor acesteia, da posibilitatea efectuarii de analize
privind situatia economico-financiara a agentilor economici
Spre deosebire de alte instrumente sau unitati fizice de masura (metru, kg etc.) pretul actioneaza ca
instrument de masura numai dupa adoptarea unei decizii privind nivelul sau pentru fiecare produs în
parte.
- costul participarii la circuitul social de bunuri este expresia in bani a intrebuintarii factorilor reclamati
de producerea/comercializarea bunului;
- costul participarii poate fi o marime anticipata/ planificata sau una efectiva;
- in evidenta faptelor este importanta cunoasterea preturilor mijloacelor de munca, a materiilor prime, a
fortei de munca.
- costul participarii poate fi o marime anticipata/ planificata sau una efectiva;
7. Din ce motive sunt considerate preturile ca fiind parghia economica de baza?
Preturile sunt considerate pârghia economica de baza, cu continutul cel mai complex, din urmatoarele
motive:
Preturile cuprind in structura lor alte categorii valorice considerate la rândul lor ca pârghii
economice sau financiare (salariul, dobânda, impozitele, profitul, comisioanele, etc.)
Asemenea categorii valorice nu îndeplinesc decât un rol potential de pârghie economica sau
financiara, actiunea lor în sensul dorit fiind conditionata de realizarea mai întâi a pretului ca întreg.
Pretul armonizeaza aceste categorii valorice, conditionându-le actiunea
pretul ne permite:
redistribuirea unei parti din venitul net
reglarea raportului dintre cerere si oferta;
8. Descrieti pe scurt sub-functia de redistribuire a unei parti din venitul net a functiei de parghie
economica a preturilor.
Plecand de la premiza ca preturile au la baza o anumita valoare, cu care ele coincid temporar, rezulta
ca orice pret diferit de valoare duce la o redistributie intre vanz si cump;
Are loc o redistribuire cu statul prin: TVA, cote parti de la stat, diferente de pret de la buget (subventii,
compensatii);
9. Descrieti pe scurt sub-functia de reglare a raportului dintre cerere si oferta.
P se formeaza din interactiunea continua dintre Cerere/Oferta
Gradul de libertate in ajustarea si modificarea P influenteaza promtitudinea reglajului dintre C/O
Cresterea/descresterea cererii/ofertei in f-tie de pret se realizeaza dupa reguli obiective
10. Care sunt criteriile dupa care se clasifica preturile?
a)DPDV al tipului de concurenta în care preturile se formeaza pe piata,
DPDV al modului de negociere
DPDV al momentului de calcul
din punct de vedere al unitatii de masura sub care se comercializeaza bunurile si serviciile,
din punct de vedere al modului de înscriere în contractele comerciale
2
11. Clasificati preturile dupa doua criterii principale.
DPDV al momentului de calcul
– preturi postcalculate
– preturi antecalculate
– preturile prognozate
DPDV al modului de negociere
– preturi de tranzactie
– preturi prestabilite
preturi prin negocieri publice programate
DPDV al tipului de concurenta :
– preturi formate în conditii de libera concurenta
– preturi care se stabilesc în regim de monopol, oligopol sau alte forme de
concurenta imperfecta
12. Care sunt legaturile dintre diferitele categorii de preturi?
Legaturile dintre preturi exprima raporturile dintre diferitele categorii de pret ale aceluiasi produs, din
punctul de vedere al elementelor de structura.
• Existenta unui sistem de preturi impune asigurarea unor legaturi precise între diferitele categorii de
pret ale unui produs, în functie de fazele circuitului economic pe care acesta îl parcurge. (De exemplu,
legatura dintre pretul cu ridicata si pretul cu amanuntul se realizeaza prin adaosul comercial si taxa pe
valoarea adaugata)
• Datorita existentei acestor legaturi, modificarea preturilor dintr-o categorie antreneaza modificari ale
elementelor din aval, si, prin acestea, modificari ale preturilor din celelalte categorii
13. Care sunt relatiile de determinare reciproca dintre diferitele categorii de preturi?
In categoria relatiilor dintre preturi distingem:
– relatii de compunere
– relatii de corelare
– relatii de interdependenta
Relatiile de compunere
– Majoritatea preturilor participa la formarea altor preturi
Compunerea poate sa fie: directa sau indirecta
a)directa
∑ Qij * pj + VAi = Qi * pi
j=1
Qi - cantitatea de marfa Mi obtinuta
Qij - cantitatea de marfa Mj folosita la obtinerea cantitatii Qi de marfa Mi
Pi - pretul unei unitati de marfa Mi
Pj - pretul unei unitati de marfa Mj
VAi – Valoarea adaugata in procesul obtinerii cantitatii Qi de marfa Mi
b) indirecta Este o problema de asa-zisa conexiune inversa
Conexiunea inversa poate fi reprezentata ca o spirala in care un pret participa odata la formarea unui
alt pret, si din nou, prin demultiplicare, la formarea altui pret, intr-o masura din ce in ce mai mica
Gradul de participare indirecta este continut in diferenta
Dij = bij – aij
Unde: bij – consumul total (direct si indirect) din bunul j ptr obtinerea unei unitati de bun i, iar
aij – consumul specific din bunul j ptr obtinerea unei unitati de bun i
Interdependentele dintre preturi exprima relatiile complexe dintre nivelul preturilor unor produse
si nivelul costurilor si preturilor produselor la realizarea carora sunt folosite.
Interdependentele dintre preturi se manifesta sub forma unor influente care pot fi:
In lant - se caracterizeaza prin transmiterea efectelor într-un singur sens
– Reciproce - sunt caracterizate prin transmiterea influentelor în sens flux-reflux, de la preturile
materiilor prime la costurile si preturile produselor finite, si, de la acestea, la preturile altor
produse, dar si la preturile materiilor prime (de ex.: modificarea preturilor la combustibili
determina modificarea tarifelor de transport si, de aici, modificarea preturilor la numeroase
produse, dar si modificarea preturilor la combustibili)
14. Care este relatia dintre nivelul preturilor si cel al productivitatii muncii?
Existenta noastra are doua surse:
a) Mediul inconjurator, si
b) Munca, mai mult sau mai putin imbelsugata, in f-tie de cat muncim (Q) si cum muncim (W)
W se considera a fi eficienta cu care este cheltuita munca vie in procesul de obtinere a bunurilor
• Se noteaza cu W (work) si se exprima ca raport intre productia obtinuta (R: masurata in unitati
naturale, nat-conventionale, banesti sau de timp de munca incorporata) si munca vie T (ore-munca sau
ore-om)
3
• Se poate exprima si ca raport intre T/R: semnifica un consum specific de forta de munca pentru
obtinerea unui produs
5
26. Care este stadiul armonizarii legislatiei romanesti cu cea a UE privind concurenta?
Armonizarea legislatiei este absolut necesara pntru buna functionare a pietei interne unice
Legislaţia Uniunii Europene ar putea fi definită ca fiind „totalitatea regulilor, indiferent de sursa lor, care
guvernează activitatea şi politicile Uniunii Europene”.
Sistemul integrat de reglementari al UE poarta denumirea de acquis comunitar
Partea legislativă care reglementează concurenţa la nivel Comunitar este cuprinsă în Titlul VI – Reguli
comune referitoare la concurenţă, taxe şi interpretarea legislaţiei, Capitolul 1 – Reguli referitoare la
Concurenţă, al Tratatului de Fundamentare al UE
Romania si-a armonizat legislatia nationala in perioada pregatirii pentru aderare in cadrul a 31 capitole
distincte, incepand cu 15 feb. 2000
27. Care sunt masurile de protejare a concurentei in cadrul achizitiilor publice?
In domeniul achizitiilor publice cerintele directivelor europene au fost transpuse prin OG nr.34/2006,
aprobata prin Legea nr 337/2006
Prin HG 925/2006 s-au aprobat normele tehnice de implemenare a prevederilor din ordonanta
S-a constituit o Autoritate nationala de reglementare si monitorizare a achizitiilor publice ANRMAP
S-a constituit un Sistem electronic de achizitii publice (SEAP)
28. Care sunt masurile de protejare a concurentei in domeniile reglementate?
Interpretarea corecta a cerintelor si folosirea metodelor adecvate de evaluare in domeniul achizitiilor
publice sunt esentiale in pastrarea si promovarea competitiei
Reglementarile in domeniul promovarii produselor si serviciilor vor trebui revizuite pentru diminuarea
riscurilor
Scopul noii legislatii il constituie:
• Promovarea concurentei intre operatorii economici;
• Garantarea tratamentului egal si nediscriminarea operatorilor economici;
• Asigurarea transparentei si integritatii procesului de achizitie publica;
• Asigurarea utilizarii eficiente a fondurilor publice prin aplicarea procedurilor de atribuire
29. Care sunt masurile de protejare a concurentei in domeniul ajutoarelor de stat?
Ajutorul de stat nu trebuie sa distorsioneze mediul concurential
Legislatia romaneasca a fost armonizata cu reglementarile CE – in ce priveste autorizarea, acordarea,
controlul, monitorizarea si raportarea
Exista reglementari specifice de acordare a ajutorului de stat care trebuiesc cunoscute si respectate
Schemele de ajutor de stat vor permite continuarea interventiei statului in economie pentru sprijinirea
IMM-urilor, a activitatii de cercetare-dezvoltare, a dezvoltarii regionale, a protectiei mediului, etc
6
• după modul de alegere a bazei de calcul : indici cu bază fixă (raportarea diferitelor
niveluri ale indicatorului la nivelul de bază ales) şi indici cu bază mobilă (se obţin prin
raportarea fiecărui nivel al indicatorului studiat la nivelul precedent)
• Preturile medii – urmaresc nu numai modificarea preturilor nominale ci si a celor din structura
sortimentala a productiei si a desfacerii produselor, prin compararea evolutiei lor in timp;
• Calculul preturilor medii se poate face ca medie aritmetica sau medie armonica (inversia mediei
aritmetice)
• Pentru asigurarea comparabilităţii în timp a indicatorilor privind producţia este necesară exprimarea lor
atât în preţuri curente cât şi în preţuri constante, respectiv comparabile:
– Preturile constante – sunt unitati conventionale de masura cu ajutorul carora se recalculeaza
indicatorii valorici, pt a se putea face comparatii in timp. Se calculeaza pornind de la preturile
unui an luat ca baza - pt un anumit interval de timp (max 5 – 10 ani);
– Preturile comparabile – sunt folosite la determinarea dinamicii indicatorilor valorici pe o
perioada mai mare decat preturile constante.
Problema
Un produs parcurge in circuitul sau de la materia prima pana la consumatorul final 4 etape. In tabelul
de mai jos se prezinta datele necesare pt. stabilirea preturilor negociate si a celor facturate.
Se cere completarea tabelului determinand urmatorii indicatori
- Pret de vanzare negociat
- Pret de vanzare facturat
- TVA pe etape, TVA datorat la bugetul de stat
Din PC
PC care fara PV TVA datorat PV
Stadiul facturat TVA TVA VA negociat TVA colectat la buget facturat
I 251 40,1 211 100 310,9244 59,07563025 19 370
II 370 59,1 311 150 460,9244 87,57563025 28,5 548,5
III 548,5 87,6 461 120 580,9244 110,3756303 22,8 691,3
IV 691,3 110 581 80 660,9244 125,5756303 15,2 786,5
Rezolvare