Sunteți pe pagina 1din 9

Tema 11.

Impozite indirecte
1. Caracteristica impozitelor indirecte.
2. Taxele de consumaţie.
3. Monopolurile fiscale.
4. Taxele vamale.
5. Caracteristica generală a taxelor.

1. Caracteristica impozitelor indirecte


Impozitele indirecte sunt acele impozite care se stabilesc asupra vânzări
bunurilor sau a prestării unor servicii. Ele nu se stabilesc direct şi normativ asupra
contribuabililor.
Plătitorii impozitelor indirecte sunt toţi acei care consumă bunuri din
categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea, profesia sau situaţia
personală a acestora. Impozitele indirecte sunt prevăzute în cote proporţionale
asupra valorii mărfurilor vândute şi a serviciilor prestate ori în sume fixe pe unitate
de măsură. Acest tip de impozite nu asigură o repartiţie echilibrată a sarcinilor
fiscale. Indiferent de mărimea veniturilor obţinute de consumatori, cota de aplicare
a impozitelor este unică. Însa raportat la întregul venit de care dispune
cumpărătorul, impozitul indirect capătă un caracter regresiv. Astfel, cu cat o
persoana beneficiază de venituri mai mici, cu atât suportă mai greu sarcina fiscală
a impozitelor indirecte. Aceste impozite afectează puterea de cumpărare a
consumatorilor şi deci contribuie la scăderea nivelului de trai al populaţiei. Din
categoria impozitelor indirecte fac parte: taxele de consumaţie, monopolurile
fiscale, taxele vamale, taxele de timbru şi înregistrare.

2.Taxele de consumaţie
Taxele de consumaţie sunt impozite indirecte cuprinse în preţul de vânzare al
mărfurilor produse şi realizate în interiorul ţării. Mărfurile asupra cărora se percep
taxele de consumaţie sunt, în general, cele de larg consum (zahărul, pâinea, uleiul,
berea etc.).
Taxele de consumaţie îmbracă forma taxelor pe anumite produse, denumite
accize, fie forma unor taxe generale pe vânzări, când se percep la vânzarea tuturor
mărfurilor.
Accizele sunt aşezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi
care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele. Astfel accizele se instituie asupra
unor produse care au o cerere neelastică cum sunt: vinul, berea, ţigările, produsele
petroliere. Taxele de consumaţie pe produs (accizele) se calculează fie în sumă
fixă, fie în baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de vânzare.
Produsele provenite din impozit trebuie să fie impuse cu aceleaşi taxe ca şi
produsele indigene, iar cele destinate exportului sunt, de regulă, scutite de impozit.
Cotele la accize diferă de la o ţară la alta şi de la produs la produs. Accizele sunt
deseori utilizate ca instrumente pentru înfăptuirea unor efecte sociale (reducerea
consumului de alcool, al produselor din tutun etc.).

Accizele în Republica Moldova


Conform titlului IV al Codului Fiscal al Republicii Moldova , accizele
reprezintă un impozit general de stat, stabilit pentru unele mărfuri de consum,
Subiecţi ai impunerii sunt: persoanele fizice şi juridice, care prelucrează,
fabrică sau importă mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova,.
Obiecte ale impunerii sunt mărfurile supuse accizelor şi licenţele pentru
activitatea în domeniul jocurilor de noroc.
Baza impozabilă o constituie:
- pentru mărfurile supuse accizelor:
a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul
importului, sunt stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA, dacă pentru aceste
mărfuri sunt stabilite cote ad-valorem în procente ale accizelor;
c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, dacă pentru mărfurile în cauză
sunt stabilite cote ad-valorem în procente ale accizelor;

Cotele accizelor se stabilesc:


a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii. Spre exemplu, accizele la
un şir de mărfuri constituie, după cum urmează, pentru: un litru de şampanie -–2
lei; un litru de bere – 0,80; ţigarete fără filtru – 3 lei; o tonă de benzină auto –1800
lei; o tonă de motorină –750 lei etc.
b) ad-valorem în procente de la valoarea de piaţă a mărfii . Astfel, la un şir
de mărfuri cotele de acciz constituie pentru:; icre roşii – 20%, icre negre – 25% din
valoarea în lei, articole de giuvaergie din metale preţioase – 10% din valoarea în
lei;
Notă. Cotele accizelor sunt expuse conform Codului Fiscal, dar unele din acestea
sunt periodic modificate.
Modul de calculare şi termenele de achitare a accizelor. Subiecţii impunerii
care expediază (transportă) mărfuri supuse accizelor din încăperea de acciz
(totalitatea încăperilor unde aceste mărfuri se fabrică sau se depozitează),
calculează accizele şi le achită până la momentul expedierii mărfurilor din
încăperea de acciz, conform cotelor stabilite. Accizele la mărfurile importate se
calculează şi se achită de către subiecţii impunerii o dată cu achitarea taxelor
vamale
Mărfurile supuse accizelor, cum sunt vodca, lichiorurile şi alte băuturi
spirtoase, vinurile din struguri ect., comercializate pe teritoriul Republicii Moldova
sau importate şînt posibile marcării obligatorii cu timbru de acciz. Marcarea se
efectuează în timpul fabricării mărfurilor, pînă la importarea acestora sau pînă la
expedierea lor din încăperea de acciz.
a) Înlesniri la plata accizelor.
Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri supuse accizelor:
a) definite ca ajutoare umanitare în modul stabilit de guvern;
b) definite ca asistenţă tehnică, acordată de organizaţiile de stat sau
internaţionale;
c) destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice în Republica
Moldova;
Accizele nu se achită în cazul în care subiectul exportă mărfuri supuse
accizelor
Înregistrarea subiecţilor impunerii. Persoanele juridice şi persoanele fizice
care preconizează să se ocupe cu fabricarea mărfurilor posibile impunerii cu
accize, sînt obligate să primească certificatul de acciz pînă a începe desfăşurarea
activităţii în cauză, în baza cererii depuse
În afară de accize se întâlnesc şi taxele generale pe vânzări, ca regulă, sub
forma impozitului pe cifra de afaceri. Din punct de vedere al verigii la care se
încasează, impozitul pe cifra de afaceri poate îmbrăca forma impozitului cumulativ
şi forma impozitului unic.
Impozitul cumulativ presupune ca mărfurile să fie impuse la toate verigile
prin care trec din momentul ieşirii lor în producţie şi pînă cînd ajung la
consumator. Acest impozit se mai numeşte impozit “bulgăre zăpadă”, deoarece în
cazul lui se percepe impozit de la impozit.
Impozitul pe cifra de afaceri unic se încasează o singură dată indiferent de
numărul verigilor prin care trece o marfă, de la producător la consumator.
Din punct de vedere al bazei de calcul, impozitul pe cifra de afaceri cunoaşte
forma impozitului pe cifra de afaceri netă.
Impozitul pe cifra de afaceri brută se calculează prin aplicarea cotei de
impozit asupra întregii valori a mărfurilor vândute, care include şi impozitul plătit
la verigile anterioare. În cazul mărfurilor exportate, în unele ţări se restituie
exportatorilor impozitul aferent mărfurilor vândute în străinătate.
Impozitul pe cifra de afaceri netă se aplică numai asupra diferenţei dintre
preţul de vînzare şi preţul de cumpărare, adică doar asupra valorii adăugate de
către fiecare participant la procesul de producţie şi circulaţie al mărfii respective.
Acest impozit e mai progresiv ca cel anterior, deoarece rămîne neschimbat
indiferent de numărul de verigi prin care trece. Acest impozit în multe ţări
europene poartă denumirea de taxă pe valoare adăugată. Ca regulă taxa pe valoare
adăugată se aplică în cote procentuale de la preţul de vînzare din stadiul respectiv,
obţinîndu – se astfel taxa asupra preţului de vînzare din care se deduce taxa
aferentă preţului de vînzare din stadiul anterior. Taxa pe valoare adăugată este
vărsată la buget de către fiecare întreprindere şi se suportă de către consumatorii
mărfurilor respective odată cu răscumpărarea lor.

Taxa pe valoarea adăugată în Republica Moldova


Taxa pe valoarea adăugată(TVA), conform Titlului 3 al Codului Fiscal al
Republicii Moldova, este un impozit general de stat, care reprezintă o formă de
colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care
sînt supuse impozitării pe tot teritoriul Republica Moldova, precum şi a unei părţi
din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova .
Subiecţii impozabili sînt persoanele fizice şi juridice care sunt înregistrate
sau trebuie să fie înregistrate ca plătitori de TVA, inclusiv acele persoane ce
importă mărfuri şi servicii cu excepţia persoanelor fizice ce importă mărfuri de uz
sau consum personal, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită în legea
bugetului pe anul respectiv.

Subiecţii impozabil

a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,


nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin
intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care sînt înregistraţi
sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.;

b) persoanele juridice şi fizice, nerezidenţii care desfăşoară activitate de


întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente
conform art.5 pct.15), care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care
importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare nu depăşeşte limita
stabilită de legislaţia în vigoare;

c) persoanele juridice şi fizice, cu excepţia organizaţiilor social-politice,


nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin
intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care importă servicii,
indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistraţi în calitate de plătitori de
T.V.A.

Obiecte impozabile constituie:


a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd
rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;
b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz
sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte
limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;
c) importul serviciilor în Republica Moldova

Nu constituie obiecte impozabile:

a) livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere sau


în cadrul regimului de antrepozit vamal;

b) venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui contract de
leasing;

c) livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate


şi/sau de promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,5% din venitul din vînzări
obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare,
iar pentru întreprinderile nou-create pe parcursul anului, în mărime lunară de 0,5%
din venitul din vînzări obţinut în luna precedentă, cu ajustarea la sfîrşit de an a
sumei respective;

d) transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic;

e) valoarea nominală a tichetelor de masă percepută de către operatori şi de către


unităţile comerciale/de alimentaţie publică, cu excepţia valorii serviciilor prestate
de către operatori unităţilor comerciale/de alimentaţie publică şi angajatorilor în
condiţiile Legii nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă;

f) livrarea bunurilor materiale fungibile în procesul de împrospătare şi înlocuire a


acestora conform prevederilor Legii nr.589/1995 privind rezervele materiale de stat
şi de mobilizare. 

Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:


Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:
a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi
serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
b) cote reduse în mărime de:
- 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie (190120000, 190540, 190590300,
190590600, 190590900), la laptele şi produsele lactate (0401, 0402, 0403, 0405,
040610300 şi 040610500 – cu un conţinut de grăsimi de maximum 40% din greutate),
livrate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii
care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);
- 8% – la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în
Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, Muncii
şi Protecţiei Sociale, la alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi
220890910, destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului
contingentului anual stabilit de Guvern, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii
Moldova, precum şi medicamentele preparate în farmacii conform prescripţiilor
magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase) autorizate;
- 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la
poziţiile tarifare 3005, 300610, 300620000, 300630000, 300640000, 300660000,
300670000, 370790, 380894, 382100000, 382200000, 4014, 401511000, 481890100,
900110900, 900130000, 900140, 900150, 901831, 901832, 901839000;
- 8% – la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atît la cele
importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la serviciile de
transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
- 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul
Republicii Moldova;
- 8% – la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei
termice şi apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la materia primă
livrată în scopul producerii biocombustibilului solid, sub formă de produse din activitatea
agricolă şi silvică, reziduuri vegetale agricole şi forestiere, reziduuri vegetale provenite
din industria alimentară, reziduuri de lemn, precum şi la energia termică produsă din
biocombustibil solid, livrată instituţiilor publice;
- 15% – la serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-
apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică,
camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, care se atribuie la secţiunea I a
Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei;
- 15% – la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice,
preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să
permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la
secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei.
c) cota zero - la mărfurile şi serviciile livrate la export.

Modul de calculare şi achitare a TVA:


Valoarea impozabilă a livrării reprezintă valoarea livrării achitate sau care
urmează a fi achitată (fără TVA), iar la mărfurile importate – valoarea lor vamală,
inclusiv impozitele ce urmează a fi achitate la import cu excepţia TVA.
Subiecţii impozabili sînt obligaţi să declare şi să achite la buget pentru fiecare
perioadă fiscală suma TVA, care se determină ca diferenţa dintre TVA încasată de
la consumatorii căror li s – au livrat mărfuri şi TVA plătită furnizorilor la
momentul procurării bunurilor şi serviciilor.

Livrările scutite de TVA


TVA nu se aplică pentru livrările de mărfuri şi servicii ce au ca obiect:
1) locuinţa, pământul şi terenul pe car se găseşte locuinţa;
2) produsele alimentare şi ne alimentare pentru copii, conform
listei aprobate în legea bugetului pe anul respectiv;
3) proprietatea de stat răscumpărată în procesul privatizării;
4) mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţămînt, legate de
procesul instructiv de producţie şi educativ;
5) serviciile(acţiunile) întreprinse de către autorităţile abilitate,
pentru care se aplică taxa de stat (acordarea licenţelor, înregistrarea brevetelor)
ect.;
6) serviciile medicale contra plată efectuate de către persoanele
juridice şi fizice, conform legislaţiei, le este permisă practicarea medicinii.
7) Servicii financiare inclusiv acordarea sau transmiterea
creditelor, operaţiile legate de evidenţa conturilor de depozit, operaţii legate de
circulaţia valutei mijloacelor băneşti, operaţiile legate de emiterea hîrtiilor de
valoare, operaţiile de asigurare şi asigurare ect.;
8) Serviciile oficiale poştale;
9) Lucrările de cercetări ştiinţifice efectuate din mijloacele
bugetare
10) Servicii rituale
11) servicii legate de închirierea spaţiului locativ
12) serviciile prestate de transportul în comun ect.
Administrarea TVA
Subiectul ce desfăşoară o activitate de întreprinzător este obligat să se
înregistreze la Serviciul Fiscal de Stat(SFS) ca contribuabil al TVA, dacă el aq
efectuat într – o perioadă de oarecare 12 luni consecutive livrări de mărfuri,
servicii în sumă ce depăşeşte 1200000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de
impozitare. SFS eliberează subiectului impozabil certificat de înregistrare,
impozitare. În cazul suspendării livrărilor supuse TVA, subiectul impozabil este
obligat să informeze despre asta SFS, iar acesta la rîndul său este obligat să
anuleze înregistrarea contribuabilului TVA. În n caz că în ultimele 12 luni volumul
livrărilor nu a depăşit plafonul stabilit şi în continuare el nu va fin depăşit,
subiectul impozabil poate solicita anularea înregistrării.

3. Monopolurile fiscale
Statul instituie monopolurile asupra producţiei şi vînzării unor mărfuri ca:
tutun, sare, alcool, cărţi de joc şi alte produse specifice. Monopolurile fiscale în
funcţie de sfera lor de cuprindere pot fi depline sau parţiale. Monopolurile fiscale
depline se instituie de către stat asupra producţiei dar şi asupra comerţului cu
ridicata şi cu amănuntul a unor mărfuri.
În schimb, monopolurile parţiale se instituie fie numai asupra producţiei şi
comerţului cu ridicata, fie numai asupra comerţului cu amănuntul.
Printre ţările în care monopolurile fiscale aduc încasări relativ importante,
putem menţiona: Italia(asupra tutunului, chibriturilor); Germania(asupra băuturilor
alcoolice); Spania (asupra tutunului şi alcoolului).
Veniturile realizate de stat de pe urma monopolurilor fiscale sînt formate pe
de o parte din profitul creat în procesul de producere a acestor mărfuri, iar pe de
altă parte, din impozitul indirect cuprins în preţ, care se încasează de la
consumatorii mărfurilor respective. Deoarece numai statul vinde astfel de mărfuri,
el poate stabili un preţ în care să fie inclus şi un asemenea impozit.

4.Taxele vamale
Taxele vamale se percep de stat asupra importului, exportului şi tranzitului de
mărfuri.
Taxele vamale de export se întâlnesc cu o frecvenţă redusă, deoarece statele
sînt interesate în calea cea mai importantă sursă de realizare a resurselor valutare.
Taxele vamale de tranzit se instituie asupra mărfurilor care fac obiectul
comerţului exterior, cu ocazia trecerii acestora pe teritoriul unei terţe ţări. În
condiţiile actuale taxele vamale de tranzit nu se practică decît în cazuri rare.
În prezent taxele vamale cel mai des întâlnite sînt cele asupra importului de
mărfuri.
Taxele vamale de import se percep asupra valorii mărfurilor importante, în
momentul în care trece frontiera ţării importatoare. Taxele vamale au un rol de
egalizare, deoarece conduce la apropierea nivelului preţului mărfii importate de
nivelul preţului mărfii (similare ) indigene. Perceperea taxelor vamale de import
conduce la majorarea preţului produsului importat, care astfel ajunge la un nivel ce
depăşeşte frecvent preţul acestuia din ţara exportatoare.
După forma lor de exprimare, taxele vamale pot fi de trei feluri:
1. Taxe vamale ad – valorem, care se exprimă ca procent din valoarea
mărfurilor importate;
2. Taxe vamale specifice, care sînt stabilite ca sumă fixă pe unitatea fizică
de marfă importată (tonă, bucată ect.);
3. Taxele vamale compuse, ce apar ca o combinaţie a primelor două.
În funcţie de nivelul lor taxele vamale grupează în:
1. taxe vamale în condiţia clauzei naţiunii cele mai favorizate se aplică la
importul de mărfuri pe care o ţară (membră a Acordului General pentru Tarife şi
Comerţ) îl efectuează din ţările membre ale aceluiaşi organism, sau din alte ţări cu
care acesta are acorduri bilaterale, pe baza cărora îşi acordă reciproc clauza naţiunii
celei mai favorizate;
2. taxele vamale autonome se aplică la importul pe care o ţară îl
efectuează din ţri cu care nu întreţine relaţii bazate pe clauza naţiunii celei mai
favorizate. Aceste taxe au un nivel mai ridicat ca cele din prima categorie;
3. taxele vamale preferenţiale se practică în relaţiile comerciale dintre
ţările care fac parte din diferite uniuni vamale închise. Taxele vamale preferenţiale
au un nivel mai redus decît cele în regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate.
Practicarea de către stat a unei politici vamale înseamnă, de fapt, reducerea
sau chiar eliminarea taxelor vamale la importul de mărfuri efectuat în alt stat, care
beneficiază de asemenea preferinţe.

5. Caracteristica generală a taxelor.


Taxele sînt plăţi efectuate de persoane fizice şi juridice pentru serviciile
prestate acestora de instituţiile publice. Taxele întrunesc o serie de atribute
specifice impozitelor, şi anume: obligativitatea, nerambursabilitatea, dreptul de
urmărire în caz de neplată.
După natura lor taxele pot fi:
- taxe judecătoreşti, încasate de instanţele jurisdicţionale pentru acţiunile
introduse spre judecare de către diferite persoane fizice şi juridice;
- taxe de notariat, care se plătesc pentru eliberarea, legalizarea sau
autentificarea de acte, copii etc, încasate de notariate;
- taxe de consulare, care sînt încasate de consulate pentru eliberarea
certificatelor de origine, acordarea de vize ş.a.;
- taxe de administraţie, care se încasează de diferite organe ale administraţiei
de stat pentru eliberări de permise, autorizaţii, legitimaţii etc. la cererea
anumitelor persoane.
După operaţiunea care se efectuează şi urmează a fi taxată, taxele pot fi:
- taxe de timbru;
- taxe de înregistrare.
Taxele de timbru se percep la efectuarea de către instituţiile publice a unor
operaţii, cum sînt: autentificarea de acte, eliberarea unor documente (de exemplu,
buletine de identitate, paşapoarte etc), legalizări de acte etc. încasarea acestor taxe se
face prin aplicarea de timbre fiscale.
Taxele de înregistrare se percep la vînzări de imobile, la constituirea,
fuzionarea sau lichidarea societăţilor de capital Aceste taxe se percep şi asupra
fiecărei operaţii de vînzare şi, respectiv, cumpărare la bursă etc
Atît taxele de timbru, cît şi cele de înregistrare pot fi stabilite fie ad valorem
(atunci cînd acţiunile sau faptele supuse taxării sînt evaluate în formă monetară şi
cînd taxa se calculează prin aplicarea unor cote procentuale la valoarea respectivă),
fie în sume fixe, în toate celelalte cazuri. încasarea taxelor se poate face în
numerar sau prin aplicarea de timbre fiscale.

!!!!!! Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea


activităţii de întreprinzător achită T.V.A. pînă la sau în momentul prezentării
declaraţiei vamale, adică pînă la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul
Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare
depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro în cazul transportului terestru sau de
430 de euro în cazul transportului aerian şi maritim achită T.V.A. în funcţie de
valoarea impozabilă a mărfurilor (limita neimpozabilă nu micşorează valoarea
impozabilă a mărfurilor).