Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STUDIU DE CAZ
Botnari Adelina
Gr. MK2001
Chișinău, 2020
1
Cuprins
I Analiza teoretică
1.1 Introducere………………………………………………………………………………..3
II Analiza practică
Concluzii……………………………………………………………………………………11
Anexă……………………………………………………………………………………….12
2
Studiul teoretic
1.1 Introducere
Scopul cercetării este analiza listei de valori care împing sau împiedică cumpărătorul să procure
un produs și împărțirea acestora în câteva segmente de consumatori cu preferințe asemănătoare.
-valoare;
-segmentare;
-consumator;
-metodă;
-personală;
-piață.
3
1.2 Aspecte generale privind valorile umane
Ce este valoarea? Care este geneza şi care sunt elementele constitutive ale valorii ? Aparent,
răspunsul la aceste interogații este foarte simplu. Mai ales cînd auzim în fiecare zi afirmații de tipul
următor: acel obiect este o valoare; persoana aceea reprezintă o valoare; acea carte nu are nici o valoare.
În realitate, însă, geneza şi elementele constitutive ale valorii, ca şi definirea acesteia sunt probleme
filosofice foarte delicate şi nu mai puțin dificile. Întrebîndu-ne asupra sensului vieții , ajungem tot la
formularea unor valori absolute, pe care dorim să le determinam, sa le cunoastem cat mai aproape. Deci,
pe lîngă problema cunoașterii valorii se adaugă și cea a realizarii valorii. Vedem ca valoarea se impune
spiritului nostru atît în cercetarea teoretică cît și în viața practică. Totodată ,valorile sînt realitate
artificială, construită de om în procesul realizării unor anumite scopuri.Aceasta înseamnă că axiologia
este o teorie a creației orientate spre finalitatea predominant conștientă, cu trasaturi extrem de
diferențiate, în funcție de domeniu.
Valorile îndeplinesc funcții multiple în viața socială, întrucît orientează, motivează și reglează
acțiunile , gîndirea și comportamentul uman, mobilizează energia umană și, totodată, servesc drept
criterii de apreciere a acestora, a eficienței acțiunilor umane, precum și ale evaluării produsului
realizat.Valoarea este proprie subiectului, fie că este plasată în sfera transcendentă a unor obiecte
(materiale sau ideale),fie că rezultă dintr-o interacțiune între subiect si obiect. Lumea valorilor este
creația omului și reprezintă o dimensiune esențială a existenței umane.Structura valorilor se referă la
modul în care sunt orînduite intern valorile , la ansamblul de relații specifice, relativ stabile, de
proprietăți și legi ce se statornicesc între diferitele lor componente, la dimensiunile valorii. Vorbind la
general despre valorile umane, atunci menționăm că valorile reprezintă criterii de prețuire (standarte,
etaloane) ale lucrurilor, faptelor, evenimentelor, persoanelor, relațiilor, ideilor, stărilor de spirit, la care
se raportează omul și în funcție de care își orientează atitudinile față de sine.
Valorile și principiile ne fac ceea ce suntem noi ca și oameni, iar acestea pot fi bune sau rele în
funcție de situație. Toate informațiile pe care le obținem sunt filtrate conform viziunii noastre care este
rezultatul combinației dintre modul de gândire, moralitate și rațiune. Umanitatea a fost creată cu ajutorul
valorilor, care în timp au devenit atât de numeroase și de complexe încât este foarte greu de stabilit care
sunt cele mai importante dintre ele, însă ne asumăm demararea unui demers în acest sens.
4
1.3 Tipuri de valori și clasificarea lor.
1. Valorile economice- prin valori economice se înțelege în general, conștiința utilității unui bun în
comparație cu altele. Problema valorilor economice a preocupat pe economiști din sec. al XVIII-lea.
Aristotel considera drept valoare ceea ce mulțumeste o trebuință. Trebuințele sunt fizice și psihice ,
de aceea deosebește 2 feluri de valori : valori morale , spirituale și valori materiale . Valorile
economice sunt materiale. Un lucru are cu atît mai multă valoare cu cît mulțumește o trebuință mai
imperioasă . Filosoful grec a distins două spețe de valori economice : valoare de schimb și valoare
de întrebuințare .
2. Valorile juridice – pot constitui obiectul unei științe a dreptului, a unei sociologii juridice și a
unei filosofii a dreptului. Dreptul ca știință se ocupă cu valorile juridice numai din punct de vedere
al formei și constituirii lor. În antichitate , normele juridice erau considerate ca porunci date de șeful
tribului, care era respectat drept reprezentant al lui Dumnezeu pe Pământ.
3. Valorile politice – se refera la stat, la cetate ca unitate. În antichitatea grecească, statul era
cetatea. Cetatea era valoarea supremă , individul fiind supus în mod absolut autorității statului.
Noțiunea de stat s-a impus și s-a lărgit din ce în ce mai mult, devenind ceea ce este acum.
5. Valori istorice- toate creațiile umane sunt menite să adauge ceva la patrimoniul dobandit de la
strămoși, alcătuind astfel tradiția culturală a unui neam.
6. Valorile estetice – se referă la plăcerea estetică. Cînd vorbim de valoare estetică întelegem un
obiect care are valoare și un subiect pentru care există acea valoare .Frumosul este valoarea estetică
centrală, la care se raportează toate celelalte. Prin specificul lor, valorile estetice sunt legate de
sensibil. Kant aprecia că arta “nu este reprezentarea unui lucru frumos , ci reprezentarea frumoasă a
unui lucru”..
7. Valorile religioase- Valorile religioase sunt și ele dintre cele mai vechi in ordinea aparitiei lor.
Valorile religioase sunt prin natura lor spirituale. Purtătorii lor sunt omul și conștiința sa,
5
comunitatea umană și spiritualitatea colectivă.Valorile religioase , ca toate valorile sprirituale sunt
valori scop. Se bazează pe credință și revelație, pe sentiment si trăire.
Valorile sunt, desigur, sociale, reprezentînd în viața fiecărui om principii, fundamentale în
alegere, în măsura în care le cunoaște și de intensitatea în care trăiește lăuntric ceea ce cunoaște. Spre
deosebire de normele sociale, caare ne prescriu cum să ne comportăm în situații tip,
1.4 Analiza metodei LOV
În ultimii ani, a existat un interes continuu în rândul cercetătorilor în utilizarea valorilor umane
ca bază pentru segmentarea pieței. Acest interes este determinat de faptul că valorile sunt mai strâns
legate de comportament decât de trăsăturile de personalitate și că valorile sunt mai puțin numeroase și
mai direct legate de motivații decât de atitudini. Lista valorilor (LOV) este o abordare comună a
segmentării: deobicei, marketerii, utilizează valoarea de vârf pentru a incadra consumatorii la diferite
segmente.
Ea a fost definite de psihologul pe consum American Lynn R. Kahle. El a contribuit la
numeroase concepte în psihologia consumatorilor printre care: ipoteza meciului, consumatorul cu rol
relaxant, rolul valorilor sociale în consum, coerența atitudinii- comportament, procese de gândire a
consumatorilor In cadrul acestei analize, valorile individuale sunt organizate în contextul unei ierarhii
globale. Acest studiu utilizează un nou model de măsurare care identifică segmente valori derivate dintr-
un clasament al elementelor LOV. Segmentele de sistemul reflectă faptul că mai multe valori vor afecta
comportamentul unui individ. De asemenea, este construită o hartă a valorilor, care permite identificarea
dimensiunilor care stau la baza segmentelor sistemului e valori. Datele dintr-un sondaj național arată că
segmentele de valori ale sistemelor de valori și valorile hartă au valabilitate în concordanță cu structura
psihologică a valorilor umane, recent surprinsă de S. H. Schwartz și W. Bilsky.
Metodologia de masurare aplicata in analiza scalei LOV a fost introdusa in 1983 si au fost
prezentate detalii despre modelul de masurare si estimare introdus. Metode de incadrare a
consumatorilor intr-un segment sunt diverse, dar analiza LOV, insasi prin denumire ne transmite prin ce
se face ea remarcata. Multe dintre aceste studii de segmentare s-au bazat pe o singură observație, valoare
(valoarea cea mai înaltă) de la fiecare individ pentru a defini segmentele. În acest studiu, se evidențiază
avantajele identificării segmentelor sistemului de valori pe baza sistemelor de valori latente (nevăzute),
împărțite de grupurile de consumatori, oferind astfel o mai bună înțelegere a motivațiilor care conduc
credințele, atitudinile și comportamentul fiecărui segment.
6
1.5 Descrierea valorilor LOV
3. Relații calde cu oamenii- valoarea de baza care reprezintă orice persoană care pune aspect pe
relațiile cu cei din jur, în special ce ține de avantaje sau însăși de principia, astfel noi transmitem un
model care ne caracterizează,
4. Autoîmplinire- este un sentiment care apare atunci când toate nevoile au fost satisfăcute, omul
tinde să-și dezvolte propriul potențial. Având la îndemână toate instrumentele, ei înteleg că acum își
pot realize cele mai înalte aspirații.
5. A fi foarte respectat- fiecare persoană simte nevoia de a fi respectat și de a se simți valoros. În
companiile de success trebuie create astfel de condiții pentru clienți pentru ca aceștia să nu se simtă
subestimați. Îndeplinind acest tip de nevoie vom crea o atmosferă plăcută și productivă.
7. Siguranța- se manifestă prin sentiment de liniște și încredere pe care îl dă cuiva faptul de a se ști
la adăpost și înafara oricărui pericol, lipsa de primejdie.
8. Respect față de sine felul în care tu te respecți pe tine determină nu doar respectul celor din jur
ci si așa cum vei vedea toate rezultatele tale din viața de zi cu zi sunt strîns legate de respectul pe
care tu ți-l acorzi ție.
9. Realizări personale – fixarea un scop sau dorință unui lucru și l-ai îndeplinit. De exemplu ai
absolvit universitatea, avansare în carieră sau împliniri pe plan familial.
7
Studiul Analitic
În baza unui eşantion de 50 persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 24 ani. Chestionarele au fost
împărţite la universitate şi în cercurile de prieteni. Acestea au fost completate în mod anonim cu scopul
de a se completa cât mai sincer. Ca suport atât teoretic cât şi practic am utilizat exemplul primit de la
coordonatorul ştiinţific şi am realizat calculele conform paşilor sugeraţi în cadrul orelor:
Conform calculelor cea mai importantă valoare este Respectul față de sine cu o medie de 8.54, fiind
urmată de Auto-împlinire cu 8.28, realizări personale 8.02 și siguranță 7.84,iar pe ultimul loc se
clasează „A nu fi singur” cu un scor de 5.9, celelalte valori ca aventura, plăceri și distracții, a fi
foarte respectat plasându-se la mijlocul clasamentului cu un scor aproximativ egal.
1 (1*10+2*1+3*5+4*3+5*4+6*2+7*3+8*6+9*5+10*11)/5
1.A nu fi singur 1 5 3 4 2 3 6 5 11
0 0=5,9
(1*1+2*1+3*5+4*5+5*7+6*3+7*6+8*8+9*10+10*4)/50
2.Aventura 1 1 5 5 7 3 6 8 10 4
=6,54
4.Auto-împlinire 0 0 3 1 3 1 6 3 16 17 (3*3+4*1+5*3+6*1+7*6+8*3+9*16+10*17)/50=8,28
5.A fi foarte
1 6 0 4 6 4 3 9 7 10 (1*1+2*6+4*4+5*6+6*4+7*3+8*9+9*7+10*10)/50=6,78
respectat
6.Plăceri și
3 0 5 2 5 6 6 8 9 6 (1*3+3*5+4*2+5*5+6*6+7*6+8*8+9*9+10*6)/50=6,68
distracții
7.Siguranță 2 0 1 1 4 2 9 8 6 17 (1*2+3*1+4*1+5*4+6*2+7*9+8*8+9*6+10*17)/50=7,84
8.Respect față de
2 0 0 0 0 6 3 7 8 24 (1*2+6*6+7*3+8*7+9*8+10*24)/50=8,54
sine
9.Realizări
2 0 5 1 3 0 1 6 10 22 (1*2+3*5+4*1+5*3+7*1+8*6+9*10+10*22)/50=8,02
personale
Una dintre cele 3 dimensiuni factoriale sunt valorile interne individuale, din care face parte Aventura,
Auto-împlinire, Respect faţă de sine si Realizările personale. Iar la calcularea acestora rezultatele nu
diferă foarte mult, adică respectul faţă de sine se menţine pe prima poziţie cu 427, dar la o diferenţa nu
foarte mica de autoimplinire 414, în continuarea listei sunt realizările personale şi pe ultimul loc
aventura, ceea ce denotă caracterul de carierist si familist a segmentului dat,
4.Auto-
0 0 3 1 3 1 6 3 16 17 3*3+4*1+5*3+6*1+7*6+8*3+9*16+10*17=414
împlinire
8.Respect
2 0 0 0 0 6 3 7 8 24 1*2+6*6+7*3+8*7+9*8+10*24=427
față de sine
9.Realizări
2 0 5 1 3 0 1 6 10 22 1*2+3*5+4*1+5*3+7*1+8*6+9*10+10*22=401
personale
1.A nu fi
10 1 5 3 4 2 3 6 5 11 1*10+2*1+3*5+4*3+5*4+6*2+7*2+8*6+9*5+10*11=295
singur
5.A fi foarte
1 6 0 4 6 4 3 9 7 10 1*1+2*6+4*4+5*6+6*4+7*3+8*9+9*7+10*10=339
respectat
7.Siguranța 2 0 1 1 4 2 9 8 6 17 1*2+3*1+4*1+5*4+6*2+7*9+8*8+9*6+10*17=392
9
Aceste valori sunt cuprinse din “Relații calde cu oamenii” şi “Plăceri și distracții” iar conform
operaţiilor pentru eşantionul nostrum “Relaţiile calde cu oamenii” sunt mai importante decât “Plăcerile
si distracţiile” ceea ce este un paradox cu faptul că vârsta eşantionului este cuprinsă între 20 si 25 ani
ceea ce ar putea fi explicată de o incertitudine în completare sau diversitatea caracterelor existente.
3.Relații calde cu
2 2 1 1 7 2 7 8 10 10 1*2+2*2+3*1+4*1+5*7+6*2+7*7+8*8+9*10+10*10=363
oamenii
6.Plăceri și
3 0 5 2 5 6 6 8 9 6 1*3+3*5+4*2+5*5+6*6+7*6+8*8+9*9+10*6=334
distracții
2.3 S-a efectuat ierarhizarea valorilor în funcție de importanța pentru a stabili ponderea
scorurilor medii a celor 9 valori și coeficientul de pondere.
În cel din urmă pas, s-a efectuat o ierarhizare în funcţie de importanţa valorilor ,stabilită în urma
calculelor, care ne-ar facilita crearea segmentelor de piaţă. În conformitate cu rezultatele primite am
realizat următoarea ierarhizare:
I. Respect fata de sine
II. Auto-implinire
III. Realizari personale
IV. Siguranta
V. Relatii calde cu oamenii
VI. A fi foarte respectat
VII. Placeri si distractii
VIII. Aventura
IX. A nu fi singur
10
1
1.A nu fi singur 10 1 5 3 4 2 3 6 5 5,9 8,96 52,86
1
1
4. Auto-împlinire 0 0 3 1 3 1 6 3 16 8,28 12,58 104,16
7
5. A fi foarte 1
1 6 0 4 6 4 3 9 7 6,78 10,3 69,83
respectat 0
6. Plăceri și
3 0 5 2 5 6 6 8 9 6 6,68 10,15 67,8
distracții
1
7. Siguranță 2 0 1 1 4 2 9 8 6 7,84 11,91 93,37
7
8. Respect față de 2
2 0 0 0 0 6 3 7 8 8,54 12,97 110,76
sine 4
9. Realizări 2
2 0 5 1 3 0 1 6 10 8,02 12,18 97,68
personale 2
Concluzii
11
1. Valorile și principiile ne fac ceea ce suntem noi ca și oameni, iar acestea pot fi bune sau rele(valori
sau pseudo-valori) în funcție de situație. Toate informațiile pe care le obținem sunt filtrate conform
viziunii noastre care este rezultatul combinației dintre modul de gândire, moralitate și rațiune.
2. Valorile se clasifică în funcție de: gradul de generalitate a aprecierilor de valoare, sensul acestora,
suportul lor, raporturile dintre ele, cerințele de satisfăcut.Şi se întâlnesc valori juridice valori politice;
valorile etice; valorile estetice.
3. Valorile LOV au fost definite de psihologul american pe consum Lynn R. Kahle si se diferențiază de
celelalte prin faptul că oferă o mai bună înțelegere a motivațiilor care conduc credințele, atitudinile și
comportamentul fiecărui segment deoarece se bazează pe o întreagă listă de valori și nu doar pe una
singură
4. Lista valorilor (LOV) este o abordare comună a segmentării: deobicei, marketerii, utilizează valoarea
de vârf pentru a încadra consumatorii la diferite segmente.
Recomandări:
Bibliografie:
12
Articole:
Journal of Consumer Research, Vol. 19, No. 1 (Jun., 1992), pp. 119-132, accesat la 13 noiembrie, tradus
în româna;
Cărți:
Resurse Internet
Anexe
13
Exemplul unui formular rezolvat de un student care face parte din eșantionul ales.
Valori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A nu fi singur +
2. Aventura +
3. Relații calde cu
oamenii +
4.Auto-împlinire +
5. A fi foarte respectat +
6. Plăceri și distracții
7. Siguranță +
9. Realizări personale +
14