Biochimie Tot 3 Lipide

Eicisanoizii (efectele biologice):

-leucotrienele sunt implicate în procesele inflamatorii

2. Hiperlipidemia alcoolică:

-se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficat

3. LDL

-transportă colesterolul spre țesuturi

4.Catabolismul VLDL

-se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol

5. Diferențele între oxidare și biosinteza acizilor grași:

-în oxidare sunt utilizate NAD+ și FAD, dar în sinteză NADPH

6.Produsele dehidrogenării Acyl-Coa:

-trans-enoyl-CoA + FADH2

7.Lipogeneza e stimulată de:

-concentrația crescută de insulină în sînge

8. Vitamina D:

-folosită la sinteza CALCITRIOL

9.Biosinteza acizilor grași:

-intermediarii sunt legați de grupa SH a ACP

10. Biosinteza Eicosanoizilor:

-sinteza prostaciclinelor predomină în endoteliul vascular, inimă

11. Catabolismul chilomicronilor:

-lipoproteinlipaza este activată de insulină

12. Substratele principale pentru sinteza Sfingolipidelor sunt:

-palmitoil CoA și serină

13. Sinteza FOSFATIDILSERINEI:

-Serina liberă interacționează cu CDP-dyacilglicerol

14. Sinteza FOSFATIDILINOZITOL are loc prin:

-Serina liberă și CDP-diacylglicerol

15. Indicați enzima participantă în transportul acetyl-CoA din mitocondrie în citosol:

-citrat liaza

16.Acizii biliari:

-sunt sintetizați din colesterol

17.Biosintezacolesterolului:

-necesită NADPH

-acetil CoA servește ca substrat

18.Vitamina K

-tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K

19.beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA este utilizată în:

-sinteza Colesterolului

-sinteza corpilor cetonici

20. Catabolismul chilomicronilor:

-resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatocite

21. LDL

-conțin aproape 45% colesterol

-conțin apoB100
-transportă colesterolul spre țesuturi

23.VLDL

-sunt degradate de lipoproteinlipaza

24.Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"):

-are loc acumulare de grăsimi neutre în ficat

25. Gangliozidele

-conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)

26. Obezitatea:

- predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II

27. Obezitatea:

-activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută

28. O cale de sinteză a fosfatidiletanolamina

-decarboxilarea fosfatidilserinei

29.Mecanismele biochimice ale dislipidemiei diabetice:

-amplificarea sintezei VLDL

30. Vitamina A

-include retinolul, retinalul și acidul retinoic

-are acțiune antioxidantă

31. Ciclooxigenaza

-participă la sinteza prostaciclinelor și tromboxanilor

-posedă activitate dioxigenazică și peroxidazică

32. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

-este realizat de sistemul-navetă al citratului

33. Proteinele membranelor biologice:

-formează legături atît cu lipidele, cît și cu glucideme membranare(carbohidrați)

34. Reacția 4 în beta-oxidarea acizilor grași:

-clivarea

-breakdown of ketoacid-CoA

35. Succesiunea beta-oxidării:

-Dehidrogenare-hidratare-dehidrogenare-clivare

36. A 3-a reacție a beta-oxidării acizilor grași:

-beta-hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

37.Glicolipidele:

-reprezintă ceramida legată de mono sau oligozaharide

38.Acizii grași predominanți în celulele umane:

-PALMITIC,oleic,stearic (unul din ei)

39.Utilizarea corpilor cetonici:

-acumularea lor conduce la cetoacidoză

-sursă de energie pentru mușchi scheletici și miocard

40. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastrointestinal necesită:

-acizi biliari

-lipaza pancreatică și intestinală

41.Proprietățile principale ale membranelor:

-asimetrie

-fluiditate!

42.Beta-oxidarea Acizilor Grași:

-se desfășoară în matricea mitocondrilor

-constă în scindarea completă a acil-coa pînă la acetil-coa

43. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:

-se scurtează cu 2 atomi de C

44.Acid-gras Sintaza

-complex multienzimatic

45.Glicerol-3-fosfat se formează:

-prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului

46. Acizii grași esențiali(indispensabili) pentru corpul uman:

-linoleic

352. V Metab lipidelorA3 Lipidele sunt:

a) [ ] substanţe organice solubile în apă

b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă
c) [x] substanţe organice solubile în solvenţi organici
d) [ ] omogene după structură
e) [x] substanţe organice insolubile în apă
353. V Metab lipidelorA3Funcţiile lipidelor:

a) [x] energetică
b) [x] izolatoare
c) [ ] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] contractilă
354. V Metab lipidelorA3Clasificarea structurală a lipidelor:

a) [ ] protoplasmatice
b) [ ] de rezervă
c) [x] saponifiabile
d) [ ] neutre
e) [x] nesaponifiabile
355. V Metab lipidelorA3După rolul biologic lipidele se clasifică în:

a) [x] structurale
b) [x] de rezervă
c) [ ] saponifiabile
d) [ ] neutre
e) [ ] nesaponifiabile
356. V Metab lipidelorA3După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:

a) [x] amfifile
b) [ ] esenţiale
c) [ ] saponifiabile
d) [x] neutre
e) [ ] nesaponifiabile
357. V Metab lipidelorA3În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi:

a) [ ] caprinic
b) [ ] caproic
c) [x] oleic
d) [x] palmitic
e) [x] stearic
358. V Metab lipidelorA3Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

a) [ ] lignoсeric
b) [ ] oleic
c) [ ] palmitoleic
d) [x] linolenic
e) [x] linoleic
359. V Metab lipidelorA1Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

a) [ ] stearic (С18)
b) [x] arahidonic (С20:4)
c) [ ] nervonic (С24:1)
d) [ ] palmitic (С16)
e) [ ] oleic (С18:1)
360. V Metab lipidelorA1Care din acizii graşi enumeraţi posedăcea mai mică temperatură de topire?

a) [ ] lignoceric(C24)
b) [ ] miristic (C14)
c) [x] butiric (C4)
d) [ ] caprilic (C8)
e) [ ] lauric (C12)
361. V Metab lipidelorA3Acilglicerolii:

a) [ ] sunt constituenţi ai membranelor biologice

b) [x] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [x] reprezintă o formă de stocare a energiei
d) [ ] sunt mai grei decât apaşi se dizolvă în ea
e) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
362. V Metab lipidelorA3Glicerofosfolipidele:

a) [ ] sunt insolubile în solvenţi organici

b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [x] sunt componentele membranelor biologice
363. V Metab lipidelorA3 Lecitinele şi cefalinele:

a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

b) [x] sunt lipide structurale
c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei
d) [ ] sunt grasimi neutre
e) [ ] au rol energetic
364. V Metab lipidelorA3Fosfatidilcolina:

a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă
c) [ ] se mai numesc şi cefaline
d) [x] rol structural - constituienţi a membranelor biologice

e) [x] rezultă prin metilarea fosfatidiletanolaminelor

365. V Metab lipidelorA1Fosfatidiletanolamina:

a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei

b) [ ] conţine sfingozina
c) [ ] conţine ceramida
d) [ ] se mai numeşte şi lecitină
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare
366. V Metab lipidelorA3Fosfatidilcolina şi fosfatidiletanolamina:

a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor

b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celulare
c) [ ] reprezintă o rezervă de energie
d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică
367. V Metab lipidelorA1Care din compuşii de mai jos au caracter acid?
a) [ ] lecitinele
b) [ ] cefalinele
c) [x] fosfatidilserina
d) [ ] trigliceridele
e) [ ] cerebrozidele
368. V Metab lipidelorA1Sfingomielinele conţin:

a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic

b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
c) [ ] polialcool ciclic, ceramida
d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină
e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol
369. V Metab lipidelorA3Sfingozina:

a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat

b) [x] e component al sfingomielinei
c) [x] este constituent al glicolipidelor
d) [ ] este baza structurală a glicerofosfolipidelor
e) [ ] nu intră în structura ceramidei
370. V Metab lipidelorA3Cerebrozidele:

a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creierului

b) [ ] nu conţine sfingozină
c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucoza
d) [ ] conţin oligozaharide
e) [x] din ele se formează sulfatidele
371. V Metab lipidelorA1Gangliozidele:

a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol

b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucoză
d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză
e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor
372. V Metab lipidelorA1Glicolipidele:

a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharide

b) [ ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sulfuric
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) [ ] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic
373. V Metab lipidelorA3Colesterolul:

a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului

b) [x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3
c) [x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5
d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3
e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil
374. V Metab lipidelorA3Acizii biliari:

a) [x] se sintetizează din colesterol

b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina
d) [x] sunt compuşi polari
e) [x] participă la emulsionarea grăsimilor
375. V Metab lipidelorA1Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului

b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi
376. V Metab lipidelorA3Proprietătile principale ale membranei:

a) [ ] simetria
b) [x] fluiditatea
c) [x] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor
e) [ ] monostratul lipidic
377. V Metab lipidelorA3Proteinele membranelor biologice:

a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale

b) [x] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare
c) [ ] posedă numai capacitate de mişcare laterală
d) [x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară,
antigenică
e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+
378. V Metab lipidelorA3Glucidele membranelor biologice sunt:

a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasma

b) [x] fixate covalent de lipide sau proteine
c) [ ] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidice
d) [ ] responsabile de permeabilitatea membranei
e) [x] responsabile de comunicarea intercelulară
379. V Metab lipidelorA3Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:

a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi esenţiali

b) [x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
e) [ ] sunt sursăde intermediari pentru sinteza bilirubinei
380. V Metab lipidelorA3Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

a) [ ] are loc în stomac

b) [x] are loc în duoden
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric
e) [x] se digeră doar lipidele emulsionate
381. V Metab lipidelorA1Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:

a) [x] lipazele pancreatice şi intestinale

b) [ ] lipoproteinlipaza
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] colesterolesteraza
382. V Metab lipidelorA3Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:

a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele

b) [x] colesterolesteraza scindează colesterolul esterificat
c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina
d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .
383. V Metab lipidelorA3Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:

a) [x] 2-monogliceridelor
b) [x] acidului fosforic
c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă scurtă
d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă
e) [ ] bazelor azotate
384. V Metab lipidelorA3Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-intestinal:

a) [x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă

b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ
c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară
d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv
385. V Metab lipidelorA3Referitor la micelele lipidice sunt corecte afirmatiile:

a) [ ] se absorb numai în duoden

b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi colesterol
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă scurtă
e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor
386. V Metab lipidelorA3Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:

a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta

b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
d) [ ] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii
387. V Metab lipidelorA3Chilomicronii:

a) [ ] se sintetizează în ficat
b) [ ] se secretă din intestin direct în sînge
c) [x] apoproteina de bază este apoB48
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul
e) [x] transportă trigliceridele exogene
388. V Metab lipidelorA3Catabolismul chilomicronilor:
a) [x] resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatocite
b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB
c) [x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza

d) [x] lipoproteinlipaza este activată de insulină

e) [ ] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă
389. V Metab lipidelorA3VLDL:

a) [x] apoproteina principală este apoB100

b) [ ] transportă trigliceridele exogene

c) [ ] sunt sintetizate în enterocitele intestinale

d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide
e) [ ] au rol antiaterogen
390. V Metab lipidelorA3Catabolismul VLDL:

a) [x] sunt degradate de lipoproteinlipază

b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL
c) [ ] insulina inhibă catabolismul VLDL
d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol
e) [ ] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază
391. V Metab lipidelorA3LDL :
a) [x] contin apoB100
b) [ ] procentul colesterolului este foarte mic
c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
d) [ ] se sintetizează în enterocite
e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi
392. V Metab lipidelorA3HDL:
a) [x] sunt sintetizate si secretate de hepatocite şi enterocite
b) [x] transportă colesterolul de la ţesuturi spre ficat
c) [ ] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice
d) [ ] sunt lipoproteine proaterogene
e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintăun risc aterogen înalt
393. V Metab lipidelorA1Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):
a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP
b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PPi
d) [ ] AG + ATP + HSCoA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P
e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P
394. V Metab lipidelorA3Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi

b) [ ] se petrece în mitocondrii
c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
e) [ ] activarea este o reacţie reversibilă
395. V Metab lipidelorA3Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul
beta-oxidării:
a) [ ] necesită energie
b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
e) [ ] AG sunt transportaţi de malic enzimă
396. V Metab lipidelorA3Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):
a) [x] se desfăsoară în matricea mitocondriilor
b) [ ] se oxidează AG liberi
c) [ ] se desfăsoară în citotozol
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA
e) [ ] malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi
397. V Metab lipidelorA1Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4
reacţii. Ordinea lor corectă este:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare
398. V Metab lipidelorA1Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a) [ ] are loc decarboxilarea substratului

b) [ ] are loc hidratarea substratului
c) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
d) [x] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
e) [ ] are loc dehidratarea substratului
399. V Metab lipidelorA1Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor
graşi) sunt:

a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
b) [x] trans-enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] trans-enoil-CoA + NADH + H+
400. V Metab lipidelorA3A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) [x] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
d) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA
401. V Metab lipidelorA1Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:
a) [ ] enoil-CoA + H2O
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
e) [ ] cetoacil-CoA
402. V Metab lipidelorA1A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:
a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA
403. V Metab lipidelorA1Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această
reacţie:
a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza
404. V Metab lipidelorA1Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:
a) [ ] hidroliza beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrolaza
b) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrataza
c) [ ] dehidratara beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA dehidrataza
d) [x] scindarea beta-cetoacil-CoA tiolaza
e) [ ] oxidarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA oxidaza
405. V Metab lipidelorA3În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele
modificări:

a) [x] se oxidează
b) [ ] se reduc
c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon
d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA
406. V Metab lipidelorA1Câte spire parcurge(1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de
ATP (3) se formează la oxidarea completă a acidului palmitic (C16):

a) [ ] 6 8 131
b) [ ] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
d) [ ] 5 6 121
e) [ ] 8 9 143
407. V Metab lipidelorA3Utilizarea acetil-CoA:

a) [x] se oxidează în ciclul Krebs

b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
d) [ ] se include în gluconeogeneză
e) [x] se utilizează în cetogeneză
408. V Metab lipidelorA1Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:
b) [ ] prezenţa trano moleculă de FAD suplimentară
c) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentară
d) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
e) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi
409. V Metab lipidelorA3Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:
a) [ ] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculă de butiril-CoA şi una de acetil-CoA
b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+
e) [x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA
410. V Metab lipidelorA1Corpii cetonici sunt următorii compuşi:
a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic
411. V Metab lipidelorA3Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este un corp cetonic
b) [x] compusul reprezintă acidul acetoacetic
c) [ ] se utilizează în ficat
d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
e) [ ] concentraţia sangvină a compusului estemicşorată în diabetul zaharat
412. V Metab lipidelorA3Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:
a) [x] sinteza corpilor cetonici
b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare
d) [x] sinteza colesterolului
e) [ ] sinteza glucozei
413. V Metab lipidelorA3Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi
a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) [x] sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursă de energie
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului
d) [ ] pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoză
414. V Metab lipidelorA3Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:
a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici
b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici estescazutăîn diabetul zaharat insulino-dependent
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup
415. V Metab lipidelorA3Cetonemia:
a) [x] poate apărea în inaniţie
b) [ ] poate fi generată de o dietăsăracă în lipide
c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide
d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat
e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi
416. V Metab lipidelorA3Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetona
b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat
c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA
d) [ ] sinteza lui are loc in citozol
e) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat
417. V Metab lipidelorA3Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză - NADPH
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare - nu
418. V Metab lipidelorA3Biosinteza acizilor graşi:
a) [ ] are loc în mitocondrii
b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complex polienzimatic
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH
419. V Metab lipidelorA3Biosinteza acizilor graşi:
a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP
b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2
420. V Metab lipidelorA1Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport
din mitocondrie în citozol (2):
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrat
421. V Metab lipidelorA3Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor
graşi):
1. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):b) [x] este
realizat de sistemul-
a) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
c) [ ] pentru transport se utilizează GTP
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi (malic enzima)
e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza
422. V Metab lipidelorA3Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol
(biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
c) [x] enzima malică
d) [ ] succinat dehidrogenaza
e) [ ] fumaraza
423. V Metab lipidelorA3Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA

b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6
c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
d) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B1

e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

424. V Metab lipidelorA3Sintaza acizilor graşi:

a) [x] este un complex multienzimatic

b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) [ ] reprezintă un tetramer enzimatic
e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă intermediarii biosintezei
425. V Metab lipidelorA1Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a
sintezei acizilor graşi):

a) [ ] ATP ADP
b) [ ] AMP ATP
c) [ ] malonat AMP
d) [ ] acetoacetat citrat
e) [x] citrat palmitoil-CoA
426. V Metab lipidelorA3Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi servește NADPH
generat în:
a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici
b) [ ] glicoliză
c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
d) [ ] oxidarea acidului glucuronic
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei
427. V Metab lipidelorA3Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:
a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP
b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea -SH a cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATP
d) [x] reacţiile sunt catalizate de acetiltransacilaza şi maloniltransacilaza
e) [ ] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază
428. V Metab lipidelorA3Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor
graşi):
a) [x] este reacţia de condensare a acetilului cu malonilul
b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2
d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza
e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza
429. V Metab lipidelorA3Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor
graşi):
a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH
430. V Metab lipidelorA1Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a
acizilor graşi):
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2
c) [ ] enoil-ACP ehidrogenaza hidroxibutiril-ACP + NADP+
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+
431. V Metab lipidelorA3Prima spiră de sintezăa acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de
carbon:

a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP

b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP
d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon
e) [ ] utilizează 2 molecule de FAD
432. V Metab lipidelorA1Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA

b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-CoA + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-CoA
433. V Metab lipidelorA3Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos

b) [ ] se intensifică în inaniţie
c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
d) [x] este activată de insulină
e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată
434. V Metab lipidelorA3Glicerol-3-fosfatul se formează:
a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza
b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
e) [ ] în ţesutul adipos - se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului
435. V Metab lipidelorA1În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic:
a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid
b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină
c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid
d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina
436. V Metab lipidelorA1Intermediarul comun în sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:

a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic
437. V Metab lipidelorA1Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:
a) [ ] serina
b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
e) [ ] tetrahidrofolatul
438. V Metab lipidelorA3Sinteza fosfogliceridelor:
a) [x] se poate realiza de novo
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novoserveşte ATP-ul
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul
439. V Metab lipidelorA3Sinteza de novo a fosfogliceridelor:
a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
b) [ ] serina se activează, formând CDP-serină
c) [ ] CDP-serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
d) [x] acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid
e) [x] CDP-digliceridul interacţionează cu serina, formând fosfatidilserină
440. V Metab lipidelorA3Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a
fosfogliceridelor):
a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) [x] enzima este o decarboxilază
e) [ ] enzima este o carboxilază
441. V Metab lipidelorA3Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a
fosfogliceridelor):
a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei
b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei
d) [ ] ca cofactor serveşte derivatul vitaminei B6
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina
442. V Metab lipidelorA3Fosfatidilinozitolii:
a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile
b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi diacilgliceroli
c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi triacilgliceroli
d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat
e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat
443. V Metab lipidelorA3Biosinteza colesterolului:
a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesită NADPH
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol
444. V Metab lipidelorA1Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:
a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
c) [ ] ciclizarea scualenului
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA
445. V Metab lipidelorA3Reglarea biosintezei colesterolului:
a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei
e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei
446. V Metab lipidelorA3Ateroscleroza:

a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesterolului

b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage
c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene
d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza
447. V Metab lipidelorA3Obezitatea:
a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adipos
b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II
e) [ ] este prezentă în hipertiroidie
448. V Metab lipidelorA1Precursorul eicosanoizilor:
a) [ ] acidul arahic
b) [x] acidul arahidonic
c) [ ] acidul linolenic
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [ ] acidul behenic
449. V Metab lipidelorA3La eicosanoizi se referă:
a) [x] tromboxanii
b) [ ] endotelinele
c) [ ] endorfinele
d) [x] prostaciclinele
e) [x] leucotrienele
450. V Metab lipidelorA3Vitaminele liposolubile:
a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic
b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
e) [x] sunt derivaţi ai izoprenului
451. V Metab lipidelorA3Vitamina A:
a) [ ] includeα-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
d) [x] are acţiune antioxidantă
e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular
452. V Metab lipidelorA3Vitamina E:
a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [x] favorizează fertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos
453. V Metab lipidelorA3Vitamina K:
a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K
c) [x] posedă acţiune antihemoragică
d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX
şi X
454. V Metab lipidelorA3 Vitamina D:
a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman
b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală
455. V Metab lipidelorA3Metabolismul vitaminei D:
a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete
b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
c) [x] forma activă este calcitriolul
d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea colesterolului
e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii tiroidieni
456. V Metab lipidelorA3Calcitriolul:
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin
e) [ ] acţionează prin AMPc

1. Lipidele sunt:

a) [ ] substanţe organice solubile în apă

b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă

c) [x]substanţe organice solubile în solvenţi organici

d) [] omogene după structură

e) [x] substanţe organice insolubile în apă

2. Funcţiile lipidelor:

a) [ x] energetică

b) [ x] izolatoare

c) [ ] catalitică

d) [x] structurală

e) [ ] contractilă

3. Clasificarea structurală a lipidelor:

a) [] protoplasmatice

b) [] de rezervă

c) [x] saponifiabile

d) [] neutre

e) [ x] nesaponifiabile
4. După rolul biologic lipidele se clasifică în:

a) [x] structurale

b) [x] de rezervă

c) [] saponifiabile

d) [] neutre

e) [ ] nesaponifiabile

5. După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:

a) [x] amfifile

b) [] esenţiale

c) [] saponifiabile

d) [x] neutre

e) [ ] nesaponifiabile

6. În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii acizi graşi:

a) [ ] caprinic

b) [ ] caproic

c) [x ] oleic

d) [x] palmitic

e) [x] stearic

7. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

a) [ ] lignoсeric

b) [ ] oleic

c) [ ] palmitoleic

d) [x] linolenic

e) [x] linoleic

8. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?
a) [ ] stearic (С18)

b) [x] arahidonic (С20:4)

c) [] nervonic (С24:1)

d) [ ] palmitic (С16)

e) [] oleic (С18:1)

9. Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică temperatură de topire?

a) [ ] lignoceric(C24)

b) [ ] miristic (C14)

c) [x] butiric (C4)

d) [] caprilic (C8)

e) [ ] lauric (C12)

10. Acilglicerolii:

a) [] sunt constituenţi ai membranelor biologice

b) [x ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi

c) [x ] reprezintă o formă de stocare a energiei

d) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dezolvă în ea

e) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

11. Glicerofosfolipidele:

a) [] sunt insolubile în solvenţi organici

b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor grşi

c) [x ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei

e) [x] sunt componentele membranelor biologice

12. Lecitinele şi cefalinele:

a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

b) [x] sunt lipide structurale

c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei

d) [] sunt grasimi neutre

e) [x] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele cu generarea acidului fosfatidic

13. Fosfatidilcholina:

a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă

c) [ ] se mai numesc şi cefaline

d) [ x] sunt componente principale ale surfactantului pulmonar

e) [x] rezultă prin metilarea cefalinelor

14. Fosfatidiletanolamina:

a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei

b) [ ] conţine sfingozina

c) [ ] conţine ceramida

d) [ ] se mai numeşte şi lecitină

e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

15. Fosfatidilcholina şi fosfatidiletanolamina:

a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor

b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celulare

c) [ ] prezintă o rezervă de energie

d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică

16. Care din compuşii de mai jos au caracter acid?

a) [ ] lecitinele

b) [ ] cefalinele

c) [x] fosfatidilserina

d) [ ] trigliceridele
e) [ ] cerebrozidele

17. Fosfolipazele:

a) [ ] fosfolipaza D hidrolizează fosfolipidele până la acid fosfatidic şi acid gras

b) [ ] fosfolipaza A1 hidrolizează fosfolipidele cu generarea lizolecitinelor

c) [x] fosfolipazele D şi C scindează fosfatidiletanolamina în diacilglicerol, acid fosforic şi etanolamină

d) [x] fosfolipaza A2 hidrolizează fosfolipidele cu generarea de lizofosfatidă şi acid gras

e) [] sub acţiunea fosfolipazei D se eliberează 2 resturi de acizi graşi

18. Cardiolipina:

a) [ ] prezintă un lipid ce conţine azot

b) [x] conţine 2 resturi de fosfatidil legate prin glicerol

c) [x] este componentă a membranei interne mitocondriale

d) [] conţine colină

e) [ ] este un lipid de rezervă

19. Sfingomielinele conţin:

a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic

b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic

c) [ ] polialcool ciclic, ceramida

d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină

e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol

20. Sfingozina:

a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat

b) [x] e component al sfingomielinei

c) [x] este constituent al glicolipidelor

d) [] este baza structurală a glicerofosfolipidelor

e) [ ] nu intră în structura ceramidei

21. Cerebrozidele:

a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creierului

b) [] nu conţine sfingozină

c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucoza

d) [] conţin oligozaharide

e) [x] din ele se formează sulfatidele

22. Gangliozidele:

a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol

b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)

c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucoza

d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză

e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor

23. Gangliozidul conţine in structura sa:

a) [ ] acid N-acetilneuraminic (NANA), hexoze, acid fosforic, ceramidă

b) [ ] acid sialic, etanolamină, acid gras

c) [ ] glicerol, acid fosfatidic, NANA

d) [x] NANA, oligozaharid, sfingozină, acid gras

e) [ ] fosforilserină, NANA, sulfat, hexoze

24. Glicolipidele:

a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharide

b) [x ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sialic

c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide

d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic

e) [] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic

25. Care din compuşii de mai jos conţin fosfor:

a) [x] cardiolipina

b) [ ] sulfatidele

c) [ ] gangliozidele

d) [ ] cerebrozidele

e) [ ] ceramida

26. Colesterolul:

a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului

b) [x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3

c) [x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5

d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3

e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil

27. Acizii biliari:

a) [x] sunt derivaţi ai colesterolului

b) [ ] constau din 28 atomi de carbon

c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina

d) [x] sunt compuşi polari

e) [x] participă la emulsionarea grasimilor

28. Metabolismul acizilor biliari:

a) [x ] se sintetizează în ficat din colesterol

b) [] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în formele lor active

c) [x] se conjugă cu taurina în raţia alimentară bogată în proteine

d) [x] se conjugă cu glicina în raţia alimentară bogată în glucide

e) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă

29. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului

b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele

c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul

d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului

e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

30. Funcţiile membranelor biologice(1) şi componenta structurală, responsabilă de această funcţie (2):

a) [] receptoare de fosfolipide

b) [x] metabolică de proteine

c) [] permeabilitatea de triacilgliceroli

d) [x] compartimentalizarea de lipidele protoplasmatice

e) [ ] generarea mesagerilor secunzi de gangliozide

31. Caracteristicile principale ale membranei:

a) [] simetria

b) [x ] fluiditatea

c) [x ] asimetria

d) [ ] imobilitatea componentelor

e) [ ] monostratul lipidic

32. Membranele biologice sunt stabilizate de:

a) [x] interacţiuni hidrofobe

b) [x] forţele Van-der-Waals

c) [x] legături de hidrogen

d) [ ] legături peptidice

e) [ ] legături disulfidice

35. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:

a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi nesaturaţi esenţiali

b) [x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile

c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice

d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor

e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

36. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

a) [] are loc în stomac

b) [ x] are loc în duoden

c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară

d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric

e) [x ] se digeră doar lipidele emulsionate

37. Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:

a) [x] lipazele pancreatică şi intestinală

b) [ ] lipoproteinlipaza

c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D

d) [ ] lipaza gastrică

e) [ ] colesterolesteraza

38. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-intestinal:

a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele

b) [ ] colesterolesteraza scindează colesterolul liber

c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina

d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi

e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .

39. Activarea fosfolipazelor în tractul gastro-intestinal are loc prin:

a) [ ] fosforilare

b) [ ] defosforilare

c) [ ] conjugarea cu activatorul

d) [ ] interactiunea cu coenzima

e) [x] proteoliza limitata sub actiunea tripsinei

40. Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:

a) [x] monogliceridelor

b) [x] acidului fosforic

c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă mică

d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă

e) [ ] bazelor azotate

41. Sub ce formă se absorb componentele lipidice în tractul gastro-intestinal:

a) [ x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul – prin difuzie simplă

b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele – prin transport activ

c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie micelară

d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul – prin difuzie facilitată

e) [ ] acidul fosfatidic – prin transport pasiv

42. Referitor la micelele lipidice şi difuzia micelară sunt corecte afirmatiile:

a) [ ] se absorb numai în duoden

b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi colesterol

c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului

d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă mică

e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor

43. Formele în care se absorb produsele digestiei lipidelor:

a) [ ] glicerolul - fosforilat

b) [ ] acizii graşi cu catenă mică - în formă activă

c) [x] acizii graşi cu catenă mare - prin difuzie micelară

d) [x] acidul fosforic - în formă de săruri de Na+ sau K+

e) [x] monogliceridele - prin difuzie micelară

44. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:

a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta

b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale

c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite

d) [] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros

e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

45. Chilomicronii:

a) [] se sintetizează în ficat

b) [] se secretă din intestin direct în sînge

c) [ ] apoproteina de bază este apoB100

d) [ ] lipidul predominant este colesterolul

e) [x ] trasportă trigliceridele exogene

46. Catabolismul chilomicronilor:

a) [x ] resturile chilomicronice se supun hidrolizei in hepatocite

b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB

c) [ x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza

d) [ x] lipoproteinlipaza este activată de insulina

e) [] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

47. Hiperchilomicronemia primară (hiperlipoproteinemie tip I) se caracterizează prin:

a) [ ] valori majore de alfa-lipiproteine (HDL)

b) [x] cantităţi mari şi persistente de triacilgliceroli

c) [ ] ateroscleroză pronunţată

d) [x] risc înalt pentru pancreatite

e) [x] depuneri masive de trigliceride in ţesuturi

48. VLDL:

a) [ ] apoproteina principală este apoB48

b) [ ] reprezintă substrat pentru trigliceridlipaza hormon-sensibilă

c) [x] sunt sintetizate în ficat

d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide

e) [ ] au rol antiaterogen

49. Catabolismul VLDL:

a) [x ] sunt degradate de lipoproteinlipază

b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL

c) [] insulina inhibă catabolismul VLDL

d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol

e) [] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază

50. LDL :

a) [x ] contin apoB100

b) [ x] procentul colesterolului atinge cota de 45%

c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni

d) [] se sintetizează în ficat

e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi

51. Catabolismul LDL :

a) [] se catabolizează numai în enterocite

b) [ x] are loc prin intermediul receptorilor B,E

c) [x ] colesterolul furnizat celulelorde LDL inhibă sinteza endogenă de colesterol

d) [] colesterolul furnizat celulelor de LDL activează sinteza receptorilor B,E

e) [ ] activează enzima beta-hidroxi beta-metilglutaril-CoA reductaza

52. Hipercolesterolemia primară (hiperlipoproteidemia tipul II) se caracterizează prin:

a) [ ] niveluri majore de HDL circulant

b) [x] conţinut crescut de LDL plasmatic

c) [x] activarea beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductazei

d) [ ] risc înalt pentru pancreatite

e) [x] ateroscleroză pronunţată.

53. HDL:

a) [x ] sunt sintetizate ăi secretate de hepatocite şi enterocite

b) [x ] lecitincolesterolacil transferaza transformă HDL discoidale in mature

c) [] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice

d) [] sunt lipoproteine proaterogene

e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

54. Lipoproteinlipaza:

a) [ ] este o enzimă intracelulară

b) [ ] este activată de apoproteina B100

c) [ ] substratul ei este colesterolul esterificat

d) [x] apoproteina CII este activatorul enzimei

e) [ ] lipseşte în ţesutul adipos

55. LCAT (lecitincolesterolacil transferaza):

a) [] scindează trigliceridele

b) [x] este asociată cu HDL

c) [ ] în reacţia catalizată de LCAT se formează lizolecitină şi colesterol liber

d) [x] favorizează formarea HDL

e) [x] insuficienţa LCAT micsorează conţinutul esterilor de colesterol în HDL

56. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP

b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P

c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PP

d) [] AG + ATP + HSCOA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P

e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

57. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi

b) [ ] se petrece în mitocondrii

c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază

d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza

e) [] activarea este o reacţie reversibila

58. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:

a) [ ] necesită energie

b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II

c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi

d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă

e) [x] AG sunt transportaţi în formă de acil-carnitină

59. Structura (CH)3N+-CH2 -CHOH-CH2 -COO- corespunde:

a) [ ] ornitinei

b) [ ] putrescinei

c) [ ] sfingozinei

d) [] colinei

e) [x] carnitinei

60. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a) [x] se desfasoară în matricea mitocondriilor

b) [ ] se oxidează AG liberi

c) [ ] se desfasoară in citozol

d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA

e) [ ] acetil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

61. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă
este:

a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare

b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare

c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare

d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare

e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

62. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a) [ ] are loc decarboxilarea substratului

b) [ ] are loc hidratarea substratului

c) [] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă

d) [x ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă

e) [ ] are loc dehidratarea substratului

63. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:

a) [ ] acil-CoA + NADH + H+

b) [x] enoil-CoA + FADH2

c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2

d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+

e) [ ] enoil-CoA + NADH + H+

64. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] este o dehidratare

b) [ ] este o dehidrogenare

c) [x ] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza

d) [] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza

e) [ x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

65. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:

a)[ ] enoil-CoA + H2O

b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+

c) [x] beta-hidroxiacil-CoA

d) [ ] acil-CoA + NADH + H+

e) [ ] cetoacil-CoA

66. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA

b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA

c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA

d) [ ] decarboxilarea acil-CoA

e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

67. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza

b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza

c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza

e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

68. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizează această reacţie:

a) [ ] hidroliza cetoacil-CoA cetoacil hidrolaza

b) [ ] hidratarea cetoacil-CoA cetoacil hidrataza

c) [ ] dehidratara cetoacil-CoA cetoacil dehidrataza

d) [x] scindarea cetoacil-CoA tiolaza

e) [ ] oxidarea cetoacil-CoA cetoacil oxidaza

69. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:

a) [ x] se oxidează

b) [] se reduc
c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon

d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon

e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA

70. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează la
oxidarea completă a acidului palmitic (C16):

a) [ ] 6 8 131

b) [] 6 7 114

c) [x] 7 8 130

d) [ ] 5 6 121

e) [ ] 8 9 143

71. Utilizarea acetil-CoA:

a) [x] se oxidează în ciclul Krebs

b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor

c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi

d) [ ] se include in gluconeogeneză

e) [x] se utilezează in cetogeneză

72. Beta-oxidarea acizilor graşi în peroxizomi:

a) [ ] generează mai multe molecule de ATP

b) [x] este amplificată in diabet

c) [x] este caracteristică pentru acizii graşi cu catenă lungă

d) [x] enzima ce catalizează prima reacţie este oxidaza

e) [ ] aspirina inhibă beta-oxidarea peroxizomala

73. Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:

a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei

b) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentara

c) [x] prezenţa trans-Δ2-cis-Δ4-dienoil-CoA-reductazei

d) epimerazei ce modifică configuraţia grupei OH

e) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară

f) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

74. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a) [x] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o molecuă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA

b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12

c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs

d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+

e) [ x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

75. Corpii cetonici sunt urmatorii compuşi:

a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric

b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic

c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic

d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric

e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

76. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:

a) [x ] este un corp cetonic

b) [x] formula prezintă acidul acetoacetic

c) [ ] se utilizează in ficat

d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice

e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

77. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:

a) [x] sinteza corpilor cetonici

b) [ ] sinteza aminoacizilor

c) [ ] beta-oxidare

d) [x] sinteza colesterolului

e) [ ] sinteza glucozei

78. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat

b) [x] sunt utilizaţi efectiv de miocard, muşchii scheletici ca sursă de energie

c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului

d) [ ] pot fi convertiţi in piruvat, apoi in glucoza

e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoza

79. Beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA:

a) [x] se sintetizează din 3 molecule de acetil-CoA

b) [x] sub acţiunea liazei din acest compus se obţine acetoacetatul

c) [ ] se sintetizează din acetoacetat

d) [ ] hidroximetilglutaril-CoA-reductaza conduce la formarea lui

e) [x] este intermediar în sinteza colesterolului

80. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici

b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie

c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent

d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard

e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

81. Cetonemia:

a) [x] poate apărea în inaniţie

b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă in lipide

c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide

d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat

e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

82. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetona

b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat

c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA

d) [ ] sinteza lui are loc in citozol

e) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat

83. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea – în citozol

b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare – cu HSCoA

c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză – NADPH

d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei – nu

e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare – nu

84. Biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] are loc in mitocondrii

b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complexe polienzimatice

c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere

d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH

e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH

85. Biosinteza acizilor graşi:

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP

b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza

c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil

d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA

e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

86. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în
citozol (2):
a) [ ] butiril-CoA citrat

b) [ ] hidroxibutirat carnitină

c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat

d) [ ] acetil-CoA aspartat

e) [x] acetil-CoA citrat

87. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

a) [ ] transportul este activ

b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului

c) [ ] pentru transport se utilizează GTP

d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi

e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza

88. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

a) [ ] piruvat dehidrogenaza

b) [x] citratliaza

c) [x] enzima malica

d) [ ] succinat dehidrogenaza

e) [ ] fumaraza

89. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA

b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6

c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină

d) [x] în coenzimă vitamina H se fixează de gruparea NH2 a lizinei

e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

90. Sintaza acizilor graşi:

a) [ ] este um complex enzimatic cu organizare funcţională

b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA

c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)

d) [ ] reprezintă um tetramer enzimatic

e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă intermediarii biosintezei

91. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):

a) [ ] ATP ADP

b) [ ] AMP ATP

c) [ ] malonat AMP

d) [ ] acetoacetat citrat

e) [x] citrat palmitoil-CoA

92. Pentru sinteza malonil-CoA se utilizează CO2 marcat cu C14. Malonil-CoA este utilizat în sinteza
acidului palmitic. Care din atomii de C ai acidului palmitic vor fi marcaţi?

a) [ ] toţi atomii impari

b) [ ] numai carbonul carboxilic

c) [ ] toţi atomii pari

d) [ ] numai carbonul metilic terminal

e) [x] nici unul dintre atomii de carbon

93. Care dintre atomii de carbon ai acidului palmitic ar fi C14, dacă pentru sinteza lui sa utilizat acetil-
CoA marcat cu C14 la gruparea metil:

a) [ ] numai carbonul carboxilic

b) [ ] numai carbonul metilic terminal

c) [ ] toti atomii de carbon impari

d) [x] toti atomii de carbon pari

e) [ ] nici unul dintre atomii de carbon

94. Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi serveste NADPH generat în:

a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici

b) [ ] glicoliză

c) [x] reacţia catalizată de enzima malică

d) [ ] oxidarea acidului glucuronic

e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

95. Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:

a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP

b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea –SH a cisteinei

c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATP

d) [x] reacţiile sunt catalizate de aciltransacilaza şi maloniltransacilaza

e) [] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

96. Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] este reacţia de condesare a acetilului cu malonilul

b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi

c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2

d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza

e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza

97. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH

b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP

c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP

d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP

e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH

98. Enzima (1) şi produsul reacţiei (2) de transformare a beta-hidroxiacil-ACP (biosinteza propriu-zisă a
acizilor graşi):

a) [ ] beta-hidroxiacil-ACP hidrataza butiril-ACP

b) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrogenaza crotonil-ACP

c) [ ] beta-hidroxiacil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP

d) [x] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza trans-enoil-ACP

e) [ ] beta-hidroxiacil-ACP dehidrataza cis-enoil-ACP

99. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP (biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD

b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2

c) [ ] enoil-ACP reductaza hidroxibutiril-ACP + NADP+

d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH

e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

100. Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:

a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP

b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH

c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP

d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon

e) [x] forţa motrice a procesului este eliminarea CO2

101. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA

b) [ ] 7acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+

c) [ ] 8acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2

d) [ ] 8acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+

e) [x] acetil-ACP + 14 NADPH + 14H+ + 7malonil-ACP

102. Elongarea acizilor graşi (sinteza acizilor graşi cu catenă mai mare de C16):
a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine alimentară

b) [ ] nu este posibilă în organismul uman

c) [x] are loc in reticulul endoplasmatic

d) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-CoA

e) [x] unităţile dicarbonice se ataşază la capatul carboxilic al acidului gras

103. Sinteza acizilor graşi monoenici:

a) [ ] nu este posibilă în organismul uman

b) [ ] are loc prin saturarea acizilor graşi polienici

c) [x] se realizează prin desaturarea acizilor graşi saturaţi

d) [ ] reacţia este catalizată de reductază şi necesită NADH

e) [x] reacţia este catalizată de monooxigenaza microzomală şi necesită NADPH şi O2

104. Acizii graşi polienici:

a) [ ] acidul linoleic şi linolenic se sintetizează în organismul uman prin desaturarea acidului oleic

b) [ ] legăturile duble se întroduc între atomul C9 şi capătul metilic terminal

c) [x] acidul arahidonic se obţine prin desaturarea, elongarea şi desaturarea succesivă a acidului
linoleic

d) [ ] toţi acizii graşi polienici se sintetizează în organismul uman

e) [x] în cantităţi mari îi primim cu uleiurile vegetale

105. Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos

b) [ ] se intensifică în inaniţie

c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I

d) [x] este activată de insulină

e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată

106. Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] se produce din glicerol şi acizi graşi liberi

b) [x] substraturile necesită să fie activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoA

c) [ ] în sintă se utilizează acizii graşi liberi şi glicerol-3-fosfat

d) [ ] constă în ataşarea concomitentă a resturilor acil la grupările –OH ale glicerolului

e) [x] acidul fosfatidic este intermediar în sinteza trigliceridelor

107. Glicerol-3-fosfatul se formează:

a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza

b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza

c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului

d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului

e) [ ] în ţesutul adipos – se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

108. În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul fosfatidic:

a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid

b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină

c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid

d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol

e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

109. Intermediarul comun in sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:

a) [ ] monoglicerid

b) [ ] UDP-diglicerid

c) [x] acidul fosfatidic

d) [ ] CDP-diglicerid

e) [ ] acidul fosforic
110. Direcţionarea acidului fosfatidic spre sinteza trigliceridelor sau a fosfatidelor este determinată de:

a) [ ] aportul alimentar de trigliceride şi fosfolipide

b) [x] prezenţa substanţelor lipotrope

c) [x] starea funcţională a ficatului

d) [ ] prezenţa acidului fosforic

e) [ ] prezenţa glicerolului

111. Substanţele lipotrope:

a) [ ] glicerolul, acizii graşi saturaţi

b) [x ] colina, metionina, inozitolul

c) [x] vitaminele B6, B12, acidul folic

d) [ ] vitaminele liposolubile

e) [ ] favorizează sinteza trigliceridelor în ţesutul adipos şi în ficat

112. Nucleotidele cu rol specific în sinteza lipidelor sunt:

a) [ ] adenilice

b) [ ] timidilice

c) [x] citidilice

d) [ ] guanidilice

e) [x] uridilice

113. 567) Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:

a) [ ] serina

b) [ ] cisteina

c) [x] S-adenozilmetionina

d) [ ] S-adenozilhomocisteina

e) [ ] tetrahidrofolatul

114. 567) Sinteza fosfogliceridelor:

a) [x] se poate realiza de novo din acid fosfatidic şi serină

b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)

c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-ul

d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul

e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

115. Sinteza de novo a fosfogliceridelor:

a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină

b) [ ] iniţial serina se activează, formând CDP-serină

c) [ ] ulterior CDP-serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină

d) [x] iniţial acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid

e) [x] ulterior CDP-digliceridul interacţionează cu serina, formând fosfatidilserină

116. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei

b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei

c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei

d) [x] ca cofactor serveşte vitamina B6

e) [ ]ca cofactor serveşte biotina

117. Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de novo a fosfogliceridelor):

a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei

b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei

c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei

d) [ ] ca cofactor serveşte vitamina B6

e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina

118. Sinteza fosfatidilcolinei din produse gata (calea de rezervă):

a) [ ] colina interacţionează direct cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilcolina

b) [x] iniţial colina se activează, formând CDP-colină

c) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilcolină

d) [x] ulterior CDP-colina interacţionează cu digliceridul, formând fosfatidilcolină

e) [ ] ulterior CDP-colina interacţionează cu trigliceridul, formând fosfatidilcolină

119. Sinteza fosfatidiletanolaminei din produse gata (calea de rezervă):

a) [ ] etanolamina interacţionează direct cu acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină

b) [x] iniţial etanolamina se activează, formând CDP-etanolamină

c) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidiletanolamină

d) [ ] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu trigliceridul, formând fosfatidiletanolamină

e) [x] ulterior CDP-etanolamina interacţionează cu digliceridul, formând fosfatidiletanolamină

120. Fosfatidilinozitolii:

a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile

b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi diacilgliceroli

c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi triacilgliceroli

d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat

e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat

121. Precursorii sfingozinei sunt:

a) [ ] fosforilcholina

b) [ ] asparagina

c) [x] serina

d) [ ] stearoil-CoA

e) [x] palmitoil-CoA

122. Sfingozina:
a) [ ] este componentă a triacilglicerolilor

b) [ ] este componentă a fosfogliceridelor

c) [x] este componentă a glicolipidelor

d) [x] este componentă a sfingomielinelor

e) [x] induce apoptoza

123. La sinteza sfingomielinei participa:

a) [x] ceramida

b) [ ] enzima ceramidaza

c) [ ] UTP-colina

d) [ ] acidul fosfatidic

e) [x] CDP-cholina

124. La sinteza cerebrozidlor participă:

a) [ ] acidul fosfatidic

b) [x] ceramida

c) [ ] acizii sialici

d) [ ] CDP-glucoza

e) [x] UDP-galactoza

125. Sulfatidele:

a) [ ] se referă la sfingomieline

b) [ ] se referă la gangliozide

c) [x] se referă la cerebrozide

d) [x] ca sursă de sulfat serveste PAPS (fosfoadenozilfosfosulfatul)

e) [ ] ca sursă de sulfat serveşte sulfatul de kaliu

126. Catabolismul gangliozidelor:

a) [x] degradarea lor este catalizată de enzime lizosomale hidrolitice

b) [ ] la hidroliza gangliozidelor se obţine acid fosfatidic

c) [ ] la scindarea gangliozidelor participă fosfolipazele A2 şi C

d) [x] în urma scindării gangliozidelor se obţin acizi sialici

e) [ ] scindarea lor are loc cu consum de energie

127. Afecţiunea TAY SACHS:

a) [ ] este o glicogenoză

b) [x] este gangliozidoza GM2

c) [x] este cauzată de deficienţa enzimei lizozomale hexozaminidaza

d) [ ] are loc acumularea sfingomielinei în creier

e) [ ] se acumulează glicogen în rinichi

128. Maladia NIEMANN-PICK:

a) [x] este cauzată de defectul genetic al enzimei sfingomielinaza

b) [ ] este cauzată de defectul genetic al enzimei glicogen fosforilaza

c) [ ] are loc acumulare de glicogen în ţesuturi

d) [x] se manifestă clinic prin retard mental;

e) [ ] se manifestă prin hipoglicemie

129. În sinteza gangliozidelor participă:

a) [ ] CDP-glucoza

b) [x] cerebrozida

c) [x] CMP-NANA

d) [ ] CDP-glucoza

e) [ ] acidul fosfatidic

130. Biosinteza colesterolului:

a) [ ] are loc numai în ficat

b) [x] necesită NADPH

c) [x] substrat serveşte acetil-CoA

d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina

e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol

131. Reacţia limitanta în sinteza colesterolului este:

a) [ ] generarea acetoacetil-CoA

b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)

c) [ ] ciclizarea scualenului

d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului

e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

132. Reglarea biosintezei colesterolului:

a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza

b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza

c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic

d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei

e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

133. Metabolismul LDL (lipoproteine cu densitate joasă):

a) [ ] LDL sunt translocate în celulă, unde interacţionează cu LDL-receptorii citozolici

b) [x] LDL interacţionează cu receptorii membranari

c) [x] complexul LDL-receptor este translocat în celule prin endocitoză

d) [ ] colesterolul furnizat celulelor de LDL nu influenţează sinteza endogenă de colesterol

e) [x] deficitul ereditar de LDL-receptori cauzează hipercolesterolemia familială

134. Cauzele majorarii concentraţiei colesterolului în sânge:

a) [x] activitatea scăzută a lecitincolesterolacil transferazei

b) [ ] hipo- sau a-beta-lipoproteinemia familială

c) [ ] activitate înaltă a lipoproteinlipazei

d) [x] valori scăzute de HDL

e) [ ] sinteza sprită a acizilor biliari

135. Ateroscleroza:

a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesterolului

b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage

c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene

d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene

e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza

136. Obezitatea:

a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adipos

b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism

c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută

d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II

e) [ ] este prezentă în hipertiroidie

137. Hiperlipidemia alcoolică:

a) [ ] este cauzată de consumul excesiv de lipide

b) [x] are loc acumulare de NADH

c) [ ] are loc activarea beta-oxidării acizilor graşi

d) [x] se amplifică biosinteza trigliceridelor în ficat

e) [ ] este însoţită de amplificarea sintezei acizilor biliari

138. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei diabetice:

a) [x] diminuarea activitatii lipoproteinlipazei

b) [ ] activarea lecitincolesterolacil transferazei

c) [x] amplificarea sintezei VLDL

d) [ ] creşterea concentraţiei HDL

e) [x] glicozilarea lipoproteinelor

139. Dupa o alimentaţie abundendă în glucide are loc:

a) [ ] sinteza intensă de colesterol în ficat

b) [x] accelerarea sintezei de acizi graşi în ficat

c) [ ] activarea lipolizei

d) [ ] eliberarea acizilor graşi din fosfolipide

e) [x] intensificarea sintezei trigliceridelor şi VLDL în ficat

140. Degenerescenţa grasă a ficatului ("ficatul gras"):

a) [ ] este rezultatul acumulării fosfolipidelor în hepatocite

b) [x] are loc acumulare de grăsimi neutre în ficat

c) [ ] apare în surplusul de cholină in raţia alimentară

d) [x] este cauzată de insuficienţa metioninei, vitaminelor B12, B6

e) [ ] este cauzată de intensificarea sintezei apolipoproteinelor

141. În inaniţie are loc:

a) [ ] accelerarea lipogenezei

b) [x] cetogeneză intensă

c) [x] amplificarea lipolizei în ţesutul adipos

d) [ ] activarea biosintezei acizilor graşi

e) [ ] accelerarea sintezei fosfolipidelor

142. Lipogeneza este stimulată de:

a) [ ] concentratia înaltă de AMPc

b) [ ] nivel crescut de catecolamine

c) [x] flux abundent de glucoza in ficat

d) [x] permeabilitate crescută a membranelor pentru glucoză

e) [ ] concentraţia scăzută de insulină în sânge

143. Precursorul eicosanoizilor:

a) [ ] acidul arahic
b) [x] acidul arahidonic

c) [ ] acidul linolenic

d) [ ] acidul fosfatidic

e) [ ] acidul behenic

144. Eicosanoizii:

a) [x] sunt substanţe cu acţiune autocrină şi paracrină

b) [ ] sunt substante de natura proteica

c) [x] derivă de la acidul prostanoic - C20

d) [ ] sunt secretate de glandele endocrine

e) [ ] sunt derivaţi ai steranulii

145. La eicosanoizi se referă:

a) [x] tromboxanii

b) [ ] endotelinele

c) [ ] endorfinele

d) [x] prostaciclinele

e) [x] leucotrienele

146. Biosinteza eicosanoizilor:

a) [ ] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea fosfolipazei C din trigliceridele membranare

b) [x] acidul arahidonic este eliberat sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfolipidele membranare

c) [ ] are loc numai în celulele sistemului nervos

d) [x] în diferite celule se sintetizează diferite tipuri de prostaglandine

e) [ ] după sinteză prostaglandinele se depozitează în celule

147. Ciclooxigenaza:

a) [x] posedă activitate dioxigenazică şi peroxidazică

b) [ ] are activitate hidrolazică

c) [ ] participă la sinteza leucotrienelor

d) [x] participă la sinteza prostaciclinelor şi a tromboxanilor

e) [x] este o hemoproteină

148. Biosinteza eicosanoizilor:

a) [ ] din endoperoxizii prostaglandinici se obţin leucotrienele

b) [x] sinteza prostaciclinelor predomină în endoteliul vascular, inimă

c) [ ] aspirina activează cicloxigenaza

d) [x] aspirina diminuează sinteza prostaglandinelor

e) [x] profilul enzimatic al celulei determină tipul prostaglandinei sintetizate

149. Lipoxigenaza:

a) [ ] este prezentă în toate ţesuturile

b) [ ] participă la scindarea trigliceridelor din ţesutul adipos

c) [x] participă la sinteza leucotrienelor

d) [ ] participă la sinteza prostaglandinelor clasice, prostaciclinelor şi a tromboxanilor

e) [ ] este o hidrolază

150. Reglarea biosintezei eicosanoizilor:

a) [ ] corticosteroizii activează sinteza prostaglandinelor

b) [x] corticosteroizii inhibă fosfolipaza A2, diminuând biosinteza prostaglandinelor

c) [ ] aspirina activează sinteza leucotrienelor

d) [x] aspirina inhibă cicloxigenaza

e) [ ] aspirina inhibă lipoxigenaza

151. Eicosanoizii (mecanismul de acţiune):

a) [ ] acţionează extracelular

b) [x] modifică concentratia nucleotidelor ciclice

c) [x] moduleaza nivelul intracelular de Ca2+

d) [ ] modifică concentratia ionilor de Mg2+

e) [x] influenţează transcrierea genelor şi sinteza proteinelor

152. Eicisanoizii (efectele biologice):

a) [x] leucotrienele sunt implicate în procesele inflamatoare şi alergice

b) [ ] prostaciclinele reglează masa musculară

c) [x] agregarea plachetară depinde de echilibrul leucotriene/tromboxani

d) [ ] tromboxanii sunt utilizaţi ca agenţi antiulcerogeni

e) [x] participă la reglarea funcţiei de reproducere

153. Anionul superoxid:

a) [x] se obţine prin reducerea incompletă a oxigenului

b) [x] reprezintă o specie reactivă a oxigenului

c) [ ] protejază lipidele, proteinele, acizii nucleici de oxidare

d) [x] se transformă în H2O2 sub acţiunea superoxid dismutazei

e) [ ] H2O2 se obţine numai sub acţiunea superoxid dismutazei din anionul superoxid

154. Glutation peroxidaza:

a) [ ] participă la formarea H2O2

b) [x] participă la scindarea H2O2

c) [ ] catalizează reacţia de sinteză a glutationului

d) [x] catalizeaza reactia H2O2 + 2G-SH → 2H2O + G-S-S-G

e) [x] functionează în ansamblu cu glutation reductaza

155. Vitaminele liposolubile:

a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic

b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D

c) [ ] nu se depozitează în organismul uman

d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular

e) [x] sunt derivaţi izoprenici

156. Vitamina A:

a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic

c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei

d) [x] are acţiune antioxidantă

e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

157. Vitamina E:

a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic

c) [x] favorizează fertilitatea

d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural

e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

158. Vitamina K:

a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K

b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K

c) [x] posedă acţiune antihemoragică

d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă

e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X

159. Vitamina D:

a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman

b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală

c) [ ] este derivat al glicerolului

d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)

e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală

160. Metabolismul vitaminei D:

a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete

b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul

c) [x] forma activă este calcitriolul

d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea colesterolului

e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii tiroidieni

161. Calcitriolul:

a) [ ] este vitamina D de origine vegetală

b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol

c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei

d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin

e) [ ] acţionează prin AMPc

121. Glicerol-3-fosfatul este format:

a. prin fosforilare sub acțiunea enzimei glicerol fosforilazei 

b. prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului

c. prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului

d. exclusiv prin fosforilarea glicerolului în tesutul adipos

e. prin reducerea glicerat-3-fosfatului

122. Glicerol-3-fosfatul  este format:

a. prin fosforilare, sub acțiunea enzimei glicerol fosforilazei

b. prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului

c. exclusiv prin fosforilarea glicerolului în țesutul adipos 

d. prin fosforilare, sub acțiunea enzimei glicerol kinazei 

e. prin fosforilare, sub acțiunea enzimei glicerol fosfatazei 

 Urmatorul

123. Intermediar comun în sinteza trigliceridelor și glicerofosfolipidelor este:

a. UDP-diacilglicerolul

b. acid fosforic

c. CDP- diacilglicerolul

d. acidul fosfatidic

e. monoacilglicerolul
124. Lipogeneza este stimulată de:

a. concentrație ridicată de AMPc

b. permeabilitatea redusă a membranelor pentru glucoză

c. niveluri crescute de catecolamine

d. furnizare crescută de glucoză în ficat

e. concentrație scăzută a insulinei din sânge

125 Lipogeneza este stimulată de:

a. permeabilitate redusă a membranelor pentru glucoză

b. activitate fizică mare

c. concentrație mari de AMPc

d. concentrația ridicată a insulinei din sânge

e. niveluri crescute de catecolamine

126. Selectați afirmațiile corecte referitor la biosinteza triacilglicerolilor:

a. este catalizată de triacilglicerol sintetază

b. acizii grași liberi și glicerină liberă sunt folosiți la sinteză

c. glicerol-3-fosfatul și acizii grași activați sunt substratele sintezei

d. acidul fosforic liber este necesar în biosinteza trigliceridelor

e. toate resturile acil sunt atașate simultan la grupele -OH ale glicerinei

127. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a. este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza

b. produsul reacţiei este beta- cetoacil-CoA

c. este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza

d. este o dehidratare

e. este o dehidrogenare
128. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:
 a. este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza

b. este o dehidrogenare

c. produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

d. este o dehidratare

e. este catalizată de enzima enoil-CoA reductaza

129. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

a. hidratarea beta-cetoacil-CoA

b. decarboxilarea acil-CoA

c. dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA

d. dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

e. reducerea beta-cetoacil-CoA
130.Activarea acizilor  graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a. se petrece în mitocondrii

b. reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza

c. reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază

d. activarea este o reacţie reversibilă

e. este ultima etapă a oxidării AG în ţesuturi

131. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a. carnitina + ATP + AG  →   acilcarnitina + ADP

b. AG + ATP + HSCoA + H2O   →   acil-AMP +2Pi + HSCoA 

c. AG + ATP + biotina  →  acil-AMP + biotin-P

d. AG + ATP + HS-CoA   →   acil-CoA + AMP + PPi

e. coenzima Q + ATP + AG →   acil-CoQ +AMP + 2P

132. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a. constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetoacetat

b. se desfăsoară în  citozol

c. malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

d. se desfăsoară în matricea mitocondriilor

e. se oxidează AG liberi
133. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a. se oxidează AG liberi
 b. constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA

c. se desfăsoară în membrana internă a  mitocondriilor

d. malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

e. se desfăsoară în  citosol
134. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formează
la oxidarea completă a acidului stearic (C 18):

a. 6        8         131

b. 6        7         114

c. 8        9         146

d. 7        8         129

e. 5        6         121

135. În rezultatul unei spire de beta-oxidare a acizilor graşi se formează:

a. o moleculă de acetil-CoA

b. o moleculă de CO2

c. o moleculă de acetoacetil CoA

d. o moleculă de amoniac

e. o moleculă de acetonă 

136. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferă urmatoarele modificări:

a. se reduc

b. se alungesc cu 2 atomi de carbon

c. se elongează

d. se scurtează cu 4 atomi de carbon

e. se scurtează cu 2 atomi de carbon 

137. Numiți enzima ce catalizează a 3-a reacție a beta-oxidării acizilor grași:

a. tioesteraza

b. hidroxiacil-CoA reductaza

c. beta hidroxiacil-CoA dehidrataza

d. hidroxiacil-CoA dehidrogenaza  

e. transacilaza
138. Numiți enzima ce catalizează a 4-a reacție a beta-oxidării acizilor grași:

a. cetoacil-CoA hidrolaza

b. cetoacil-CoA dehidrataza   
 c. cetoacil-CoA hidrataza

d. cetoacil-CoA oxidaza

e. tiolaza
139. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a. propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de oxaloacetat

b. oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele K şi D

c. propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de malonil-CoA 

d. în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculă de propionil-CoA şi una de acetil-CoA

e. propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs  

140. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a. propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

b. propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de metil malonil-CoA 

c. oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele K şi D

d. propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs  

e. în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculă de butiril-CoA şi una de acetil-CoA

141. Oxidarea acizilor graşi nesaturaţi necesită:

a. prezenţa unei molecule de FAD suplimentară

b. prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei

c. o moleculă de NAD+ suplimentară

d. randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

e. o moleculă de HSCoA suplimentară

142. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:

a. trans-enoil-CoA + FADH2

b. hidroxiacil-CoA + NADPH + H+

c. acil-CoA + NADH + H+

d. trans-enoil-CoA + NADH + H+

e. cetoacil-CoA + FADH2
143. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării acizilor grași:

a. tioacil-CoA + NADH + H+              

b. beta-cetoacil-CoA + NADH + H+   

 c. trans-enoil-CoA + H2O                    

d. beta-oxoacil-CoA + FADH2

e. beta-hidroxiacil-CoA + NADH 
144. Produsul reacţiei a doua a  beta-oxidării acizilor graşi:

a. enoil-CoA + H2O      

b. beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+

c. acil-CoA + NADH + H+   

d. cetoacil-CoA

e. beta-hidroxiacil-CoA
145. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării acizilor grași:

a. dehidratara beta-cetoacil-CoA           

b. hidratarea beta-cetoacil-CoA             

c. oxidarea beta-cetoacil-CoA                

d. scindarea beta-cetoacil-CoA             

e. hidroliza beta-cetoacil-CoA         

146. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor
corectă este:

a. aditie, oxidare, reducere, hidratare

b. hidratare, oxidare, dehidratare, clivare

c. oxidare, dehidratare, reducere, clivare

d. dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

e. dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare

147. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a. are loc defosforilarea substratului

b. are loc dehidrogenarea substratului

c. are loc decarboxilarea substratului

d. are loc hidratarea substratului

e. are loc dehidratarea substratului

148. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a. are loc decarboxilarea substratului

b. are loc dehidratarea substratului

c. are loc defosforilarea substratului

 d. este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă

e. este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă

149. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării

a. necesită energie

b. AG pot fi transportaţi numai în stare liberă

c. AG sunt transportaţi de malic enzimă

d. procesul include malonil –CoA sintetaza

e. sistemul-navetă transportă numai AG activaţi

150. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:

a. procesul include malonil –CoA sintetaza

b. AG activați sunt transportați de sistemul-navetă citrat

c. AG pot fi transportaţi numai în stare liberă

d. necesită energie

e. AG sunt transportaţi sub formă de acil-carnitină

Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în mitocondrii în procesul beta-oxidării:

a. AG pot fi transportaţi numai în stare liberă

b. necesită energie

c. procesul include malonil –CoA sintetaza

d. în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II

e. AG sunt transportaţi în formă de malonil - CoA

152. Utilizarea acetil-CoA:

a. se include în gluconeogeneză

b. se utilizează pentru sinteza acizior nucleici

c. se oxidează în ciclul Krebs

d. se utilizează pentru sinteza aminoacizilor

e. se utilizează în glicogeneză
153. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizată pentru:

a. sinteza acizilor nucleici

b. sinteza colesterolului

c. beta-oxidare

d. sinteza glucozei
 e. sinteza aminoacizilor
154. Biosinteza colesterolului:

a. utilizează succinil-CoA și glicină ca substraturi

b. utilizează acetil-CoA și glicina ca substraturi

c. are loc numai la nivelul ficatului 

d. se intensifică după aportul alimentar de colesterol 

e. necesită NADPH
155. Biosinteza colesterolului:

a. utilizează succinil-CoA și glicină ca substraturi

b. se intensifică după aportul alimentar de colesterol

c. are loc numai la nivelul ficatului

d. utilizează acetil-CoA ca substrat

e. necesită NADH
156. Reacția reglatoare a sintezei colesterolului este:

a. formarea acetoacetil-CoA

b. formarea 5-pirofosfomevalonat

c. sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

d. ciclizarea scualenului

e. sinteza beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)

157. Referitor la reglarea biosintezei de colesterol, afirmațiile corecte sunt:

a. enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA sintetaza

b. glucagonul activează enzima prin reglarea defosforilării ei

c. enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductaza

d. enzimă reglatoare este activată de colesterol și de  acid mevalonic

e. insulina activează enzima prin reglarea fosforilării ei

158. Selectați afirmațiile corecte referitor la reglarea biosintezei colesterolului:

a. enzima  reglatoare este colesterolesteraza

b. enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA sintetaza

c. insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei

d. insulina activează enzima prin reglarea fosforilării ei

e. enzimă reglatoare este activată de colesterol și de acid mevalonic

159. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a. concentraţia corpilor cetonici este scăzută în boala Hartnup

 b. nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie

c. în inaniţie corpii cetonici sunt utilizați pentru sinteza glucozei

d. concentraţia corpilor cetonici este scăzută în diabetul zaharat insulino-dependent

e. în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici

160. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a. nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie

b. concentraţia corpilor cetonici este scăzută în diabetul zaharat insulino-dependent

c. concentraţia corpilor cetonici este scăzută în boala Hartnup

d. în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard

e. în inaniţie prelungită corpii cetonici se utilizează la sinteza glucozei

161. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:

a. beta-oxidare

b. sinteza glucozei

c. sinteza acizilor nucleici

d. sinteza corpilor cetonici

e. sinteza aminoacizilor
162. Corpii cetonici sunt următorii compuşi:

a. acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric

b. acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic

c. acidul beta - hidroxibutiric, acetona, acidul acetoacetic, 

d. acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

e. acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic

163. Hipercetonemia:

a. este cauzată de sinteza redusă a corpilor cetonici în ficat

b. este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

c. poate fi generată de o dietă săracă în lipide

d. este determinată de o raţie bogată în glucide

e. apare în diabetul zaharat insulino-dependent 

164. În foame are loc:

a. activarea biosintezei de fosfolipide 

b. activarea lipogenezei în țesutul adipos

c. activarea biosintezei acizilor grași 

 d. activarea biosintezei de vitamine 

e. activarea biosintezei corpilor cetonici 

165. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:

a. poate fi redus la beta-hidroxibutirat

b. este substrat în gluconeogeneză

c. se utilizează ca substrat energetic în ficat 

d. sinteza lui are loc in citozol

e. se sintetizează din malonil-CoA

166. Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:

a. se utilizează ca substrat energetic în ficat 

b. spontan prin decarboxilare generează acetona

c. poate fi redus la beta-hidroxipiruvat

d. sinteza lui are loc in citozol

e. se sintetizează din malonil-CoA

167. Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt corecte afirmaţiile:

a. este beta-hidroxibutiratul

b. concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

c. se sintetizează în ţesuturile extrahepatice

d. este acetoacetatul

e. se utilizează în ficat
168. Utilizarea acetil-CoA:

a. se utilizează la sinteza piruvatului 

b. se utilizează în cetogeneză

c. se include în gluconeogeneză

d. se utilizează pentru sinteza acizior nucleici

e. se utilizează pentru sinteza aminoacizilor

168. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

a. acumularea lor conduce la cetoacidoză

b. sunt utilizaţi doar de ficat

c. pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză

d. sunt utilizaţi eficient de țesutul adipos ca sursa de energie

e. necesită prezenţa malonil-CoA 

170. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi:
 a. sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursă de energie

b. pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză

c. necesită prezenţa lui malonil-CoA

d. sunt utilizaţi doar de ficat

e. acumularea lor conduce la ateroscleroză

171. Denumiți sursa de grupe metil în sinteza fosfatidilcolinei:

a. tetrahidrofolatul

b. S-adenozilmetionina

c. cisteina

d. serina

e. S-adenozilhomocisteina
172.Fosfatidilcolina:

a. deține rol energetic

b. capătul polar posedă sarcină negativă 

c. rezultă prin metilarea fosfatidiletanolaminelor

d. se mai numește şi cefalină

e. se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilar

173. Fosfatidiletanolamina:

a. se obține din 1,2-diacilglicerol și CDP-etanolamină

b. conţine sfingozina

c. se obţine din fosfatidicolină prin decarboxilare

d. reprezintă o formă de depozitare a energiei 

e. conţine ceramida

174. Fosfatidiletanolamina:

a. se obține din glicerol și CDP-etanolamină

b. conţine colesterol

c. reprezintă o formă de depozitare a energiei 

d. conţine sfingozina

e. în ficat se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

175. Fosfatidilinozitolii sunt sintetizați din:

a. inozitol liber și CDP-diacilglicerol

 b. inozitol liber și diacilglicerol

c. CDP-inozitol și diacilglicerol

d. inozitol-3-fosfat și CDP-diacilglicerol

e. inozitol-3-fosfat și diacilglicerol
176. Fosfatidilinozitolii:

a. sunt precursori ai mesagerilor secundari: inositolfosfații și monoacilglicerolii

b. sunt precursori a doi mesageri: inozitol și diacilglicerol

c. inozitolul este un compus ce conține azot și poate fi fosforilat

d. sunt precursori de vitamine solubile în grăsimi

e. sunt precursori ai mesagerilor secundari: inositolfosfații și diacilglicerolii

177.In sinteza fosfatidilcolinei participă:

a. cisteina

b. S-adenosilhomocisteina

c. UDP-diacilglicerolul

d. S-adenozilmetionina

e. metionina
178. O modalitate de sinteză a fosfatidilcolinei poate fi:

a. carboxilarea fosfatidiletanolaminei

b. transmetilarea fosfatidilserinei

c. transmetilarea fosfatidiletanolaminei

d. carboxilarea fosfatidilserinei

e. decarboxilarea fosfatidiletanolaminei

179. O modalitate de sinteză a fosfatidiletanolaminei poate fi:

a. carboxilarea fosfatidilserinei

b. decarboxilarea fosfatidilserinei

c. transmetilarea fosfatidilserinei

d. decarboxilarea fosfatidilcolinei

e. carboxilarea fosfatidilcolinei
180. Referitor la sinteza fosfatidilserinei sunt corecte afirmațiile:

a. este asigurată de reacția de schimb de bază, în care etanolamina din fosfatidiletanolamină este
inlocuită de serină liberă
 b. acidului fosfatidic interacționează cu GDP-serina

c. este asigurată de reacția de schimb de bază, în care colina fosfatidilcolinei este schimbată pe serină
liberă

d. acidul fosfatidic interacționează cu serina liberă

e. serina liberă interacționează cu GDP-diaciglicerol

181. Sinteza fosfatidiletanolaminei și fosfatidilcolinei necesită:

a. doar colină, care va fi transformată în etanolamină

b. colină și etanolamină din dietă sau din turnoverul fosfolipidelor din organism

c. colină și etanolamina sintetizată de novo la nivelul ficatului

d. colina și etanolamina provenită doar din turnoverul fosfolipidelor din organism 

e. colina și etanolamina provenită doar din dietă

182. Principalele substraturi pentru sinteza sfingolipidelor  sunt:

a. malonil-CoA și glicina

b. metilmalonil-CoA și glicina

c. palmitoil Co A și serina

d. palmitoilCoA și glicina

e. succnil-CoA și serina
183. Referitor la biosinteza sulfatidelor sunt corecte afirmațiile:

a. galactocerebrozida reacționează cu cisteină ca donator de sulfat

b. galactocerebrozida reacționează cu fosfoadenozin-fosfosulfatul (PAPS)

c. galactocerebrozida reacționează cu sulfatul

d. galactocerebrozida reacționează cu metionina ca donator de sulfat

e. galactocerebrozida reacționează cu PAPS și cisteină

184. Referitor la sinteza sfingomielinei sunt corecte afirmațiile:

a. GDP-colina interacționează cu ceramida

b. doar colina din fosfatidilcolină este transferată pe ceramidă

c. colina liberă interacționează cu ceramida

d. fosforilcolina din fosfatidilcolină  este transferată pe ceramidă

e. fosforiletanolamina interacționează cu ceramida

185. Selectați reacția corectă de formare a sphinganinei:

a. CH3- (CH2) 14-CO-SCoA + Ser + NADPH → CO2 + HS-CoA + sfinganină + NADP +

b. CH3- (CH2) 14-CO-SCoA + Ser + NADP + → CO2 + HS-CoA + sfinganină + NADPH

c. CH3- (CH2) 12-CO-SCoA + Gly + NADPH → CO2 + HS-CoA + sfinganină + NADP +

 d. CH3- (CH2) 14-CO-SCoA + Gly + NADP + → CO2 + HS-CoA + sfinganină + NADPH

e. CH3- (CH2) 12-CO-SCoA + Ser + NADH → CO2 + HS-CoA + sfinganină + NAD +

186. Sinteza glicolipidelor se relizează:

a. prin transferul oligozaharidelor pe ceramidă

b. prin transferul CDP-oligozaharidelor pe ceramidă

c. prin transferul monomerilor de CDP-glicozil pe ceramidă

d. prin transferul  monomerilor UDP-glicozil pe ceramidă

e. prin transferul monomerilor  glicozil libere pe ceramidă

187. Sinteza sfingolipidelor  necesită:

a. tiamin pirofosfat, NADPH și FADH2

b. piridoxal fosfat, NADPH și FAD

c. piridoxal fosfat, NADPH și FADH2

d. tiamin pirofosfat, NADPH și FAD

e. piridoxal fosfat, NADP și FADH2

188. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor:

a. acidul arahidonic este eliberat sub acțiunea fosfolipazei A 2 din fosfolipidele membranare

b. are loc numai în celulele sistemului nervos

c. după biosinteză prostaglandinele sunt stocate în celule

d. acidul arahidonic este eliberat sub acțiunea fosfolipazei C din trigliceridele membranare

e. are loc în glandele endocrine

189. Alegeți afirmația corectă cu privire la biosinteza eicosanoizilor:

a. leucotrienele sunt produse din endoperoxizi ai prostaglandinelor

b. aspirină activează ciclooxigenaza

c. sinteza prostaciclinei predomină în sistemul nervos

d. tipurile de prostaglandine sintetizate sunt aceleași în toate țesuturile

e. aspirina inhibă sinteza prostaglandinelor

190. Ciclooxigenaza:

a. participă la sinteza de  prostaglandine; prostacicline și tromboxani

b. este o hidrolază

c. este implicată în sinteza de leucotriene

d. are activitate izomerazică și transferazică

e. este o flavoproteină
191. Ciclooxigenaza:
 a. este o hidrolază

b. participă la biosinteza acidului arahidonic

c. este implicată în sinteza de leucotriene

d. este o nucleoproteină

e. are activitate dioxgenazică și peroxidazică

192. Ciclooxigenaza:

a. este implicată în sinteza de leucotriene

b. are activitate izomerazică și transferazică

c. este o hidrolază

d. este o hemoproteină

e. participă la sinteza acidului arahidonic

193. Eicosanoizii (efecte biologice):

a. sunt implicați în reglarea nivelului de glucoză din sânge

b. leucotrienele sunt implicate în procesele inflamatorii și alergice

c. prostaciclinele reglează masa musculară

d. tromboxanii sunt utilizați ca agenți antiulceroși

e. presiunea sângelui depinde de echilibrul leucotriene / tromboxani

194. Eicosanoizii (efecte biologice):

a. prostaciclinele reglează masa musculară

b. agregarea plachetară depinde de echilibrul prostacicline / tromboxani

c. tromboxanii sunt implicați în procesele inflamatorii și alergice

d. tromboxanii sunt utilizați ca agenți antiulceroși

e. tromboxanii sunt implicați în reglarea digestiei lipidelor

195. Eicosanoizii (mecanism de acțiune):

a. modifica concentrația de Mg2+

b. acționează extracelular

c. nu poate influența  transcrierea genei și sinteza proteinelor

d. reglează nivelul intracelular de K+

e. modifică concentrația nucleotidelor ciclice

196. Eicosanoizii (mecanism de acțiune):

a. nu modifică concentrația de nucleotide ciclice

 b. modifică concentrația de Mg2+

c. acționează extracelular

d. influențează  transcrierea genei și sinteza proteinelor

e. modulează nivelul intracelular al K+

197. Eicosanoizii:

a. sunt secretați de glandele endocrine

b. sunt derivați ai acidului arahidonic

c. sunt componente structurale ale membranelor celulare

d. sunt derivați ai ciclopentanoperhidrofenantrenei

e. sunt compuși proteici

198. Lipooxigenaza:

a. participă la sinteza de leucotriene

b. participă la scindarea trigliceridelor din țesutul adipos

c. este prezentă în toate țesuturile

d. este o hidrolază

e. este implicată în sinteza de prostaglandine, prostacicline și tromboxan

199. Precursorul eicosanoizilor este:

a. acidul behenic

b. acidul arahidonic

c. acidul linolenic

d. acidul fosfatidic

e. acidul arahic
200. Reglarea biosintezei eicosanoizilor:

a. aspirina inhibă lipooxigenaza

b. corticosteroizii activează sinteza leucotrienelor

c. corticosteroizi activează sinteza prostaglandinelor

d. corticosteroizii inhibă activitatea fosfolipazei A2,diminuând biosinteza de prostaglandine

e. aspirină activează cicloxigenaza

201. Următorul compus se referă la eicosanoizi:

a. histamina

b. endorfina
 c.  trombina

d. prostaciclina

e. endotelina
202.Următorul compus se referă la eicosanoizi:

a. leucotriena

b. trombina

c. endotelina

d. endorfina

e. histamina
203. Următorul compus se referă la eicosanoizi:

a. endorfina

b. endotelina

c. trombina

d. histamina

e. tromboxanul
204. Alegeți afirmația corectă cu privire la metabolismul vitaminei D:

a. formarea calcitriolului este diminuată  de hormonii tiroidieni

b. calcitriolul este sintetizat în piele prin hidroxilarea colesterolului

c. vitamina D este hidroxilată în ficat și rinichi

d. forma activă a vitaminei D este colecalciferolul

e. vitamina D este hidroxilată în ficat, mușchi și oase

205. Alegeți afirmația corectă cu privire la metabolismul vitaminei D:

a. forma activă a vitaminei D este colecalciferolul

b. forma activă a vitaminei D este calcitriolul

c. vitamina D este hidroxilată în ficat, mușchi și oase

d. vitamina D este sintetizată în oase în hipocalcemie

e. calcitriolul este sintetizat în piele prin hidroxilarea colesterolului

206. Calcitriolul:

a. este sintetizat prin două hidroxilări consecutive a colecalciferolului: în ficat și rinichi 

b. reglează nivelul de glucoză în sânge

c. inhibă biosinteza proteinei fixatoare de Ca, care favorizează absorbția Ca 2+ în intestinul subțire

d. mecanismul de acțiune include formarea intracelulară de AMPc 

e. este forma vegetală a vitaminei D

207. Calcitriolul:

a. reglează nivelul de sodiu și de potasiu în sânge

b. este sintetizată prin 3 hidroxilări consecutive ale colecalciferolului în piele

c. activează biosinteza proteinei fixatoare de Ca, care favorizează  absorbția Ca2+în intestinul subțire

d. mecanismul de acțiune include formarea intracelulară de AMPc

e.  are o acțiune anticoagulantă

208. Vitamina A:

a. este stocată în mușchi

b. are  acțiune antihemoragică

c. include α-, β-, γ-șiδ-tocoferolii

d. include retinol, acid retinoic și retinal

e. include colecalciferol
209. Vitamina A:

a. poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare

b. are acțiune antihemoragică

c. include colecalciferolul

d. joacă un rol important în procesul de vizibilitate

e. include α-, β-, γ-și δ-tocoferolii

210.Vitamina D:

a. este stocat în oase

b. este un derivat al glicerinei

c. în cantități mari provoacă rahitism

d. este utilizată pentru a produce calcitriol

e. nu este sintetizată în organismul uman

211. Vitamina D:

a. este stocat în cantități mari în oase

b. poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare

c. în cantități mari provoacă rahitism

d. nu este sintetizată în organismul uman

e. este un derivat al glicerinei

212. Vitamina D:

a. este derivat al colesterolului

 b. nu este sintetizat în organismul uman

c. favorizează fertilitatea

d. este stocat în cantitați mari în oase

e. este derivat al glicerinei

213. Vitamina E:

a. include retinol, acid retinoic și retinal

b. este cel mai puternic antioxidant neenzimatic natural

c. are  acțiune anti hemoragică

d. participă la absorbția calciului în intestinul subțire

e. include colecalciferol
214. Vitamina E:

a. poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare

b. are  acțiune antihemoragică

c. este stocată în cantitate mare în oase

d. include α-, β-, γ-și δ-tocoferoli

e. include retinol, acid retinoic și retinal

215. Vitamina E:

a. favorizează fertilitatea

b. are  acțiune antihemoragică

c. include colecalciferol

d. poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare

e. include retinol, acid retinoic și retinal

216, Vitamina K:

a. reglează nivelul de calciu și fosfat în sânge

b. participă la absorbtia calciului în intestinul subțire

c. participă ca coenzimă în reacția de carboxilare a acidului glutamic în timpul biosintezei factorilor de

coagulare II, VII, IX și X

d. nu poate fi obținută din surse exogene

e. are o acțiune anticoagulantă

217. Vitamina K:

a. vicasolul este  forma vegetală a vitaminei K

b. poate fi produsă în piele sub acțiunea luminii solare

c. participă la absorbția calciului în intestinul subțire

 d. tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K

e. are o acțiune anticoagulantă

218. Vitamina K:

a. joacă un rol important în procesul de vizibilitate

b. vicasolul este forma vegetală a vitaminei K

c. favorizează fertilitatea

d. are o acțiune antihemoragică

e. are o acțiune anticoagulantă

219. Vitamine liposolubile

a. includ retinol, tocoferoli, filochinona și colecalciferol

b. joacă un rol structural în ficat, piele și ochi

c. includ acidul ascorbic, biotina, acid folic, acid pantotenic

d. toate vitamine liposolubile se produc în corpul uman

e. nu poate fi obținută din surse exogene

220. Vitaminele liposolubile:

a. includ acidul ascorbic, biotina, acid folic, acid pantotenic

b. includ vitaminele A, E, K și D

c. sunt component structural ale membranelor celulare

d. nu pot fi obținute din surse exogene

e. sunt stocate în mușchi

221. "Ficat gras" sau steatoză hepatică:

a. are loc în rezultatul acumulării de grăsimi neutre în ficat

b. este rezultatul acumulării de fosfolipide în hepatocite

c. este cauzată de excesul de metionină, vitamina B12, B6 în dieta

d. este cauzată de excesul de colină în dietă

e. este cauzată de sinteza crescută a apo-lipoproteinelor

222. "Ficat gras" sau steatoză hepatică:

a. este rezultatul acumulării de fosfolipide în hepatocite

b. este cauzată de excesul de glucoză în dietă

c. este cauzată de sinteza intensivă a apo-lipoproteinelor

d. apare în rezultatul acumulării de colesterol în ficat

e. este cauzată de deficiența de colină, metionină, vitamina B12, B6 în dietă

223. Ateroscleroza:

a. este cauzată de creșterea nivelului plasmatic de HDL-colesterol 

b. LDL sunt lipoproteinele antiaterogene

c. este cauzată de acumularea de colesterol în eritrocite

d. chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene

e. LDL oxidate promovează ateroscleroza

224. Ateroscleroza:

a. LDL sunt lipoproteine antiaterogene

b. chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene

c. are loc acumularea de colesterol în macrofage 

d. constă în acumularea colesterolului în adipocite

e. este cauzată de nivelul crescut al HDL-colesterolului plasmatic

225. Hiperlipidemia alcoolică:

a. este însoțită de  amplificarea sintezei de acizi biliari

b. este amplificată biosinteza trigliceridelor în ficat 

c. are loc acumularea de NAD+

d. este cauzată de consumul excesiv de lipide

e. are loc activarea beta-oxidarării acizilor grași 

226. Hiperlipidemia alcoolică:

a. are loc activarea beta-oxidarării acizilor grași 

b. este însoțită de amplificarea sintezei de acizi biliari

c. este cauzată de consumul excesiv de lipide

d. are loc acumularea de NADH 

e. scindarea trigliceridelor are loc în ficat

227. În foame are loc:

a. activarea biosintezei acizilor grași 

b. activarea lipolizei în țesutul adipos

c. activarea biosintezei de vitamine 

d. activarea biosintezei de  fosfolipide 

e. inhibarea biosintezei corpilor cetonici

228.Mecanisme biochimice ale dislipidemiei din diabetul zaharat:

a. hidroxilarea lipoproteinelor

b. scăderea nivelului plasmatic de LDL

 c. amplificarea sintezei HDL

d. scăderea activității lipoprotein lipazei

e. activarea lecitin colesterol acil transferazei

229. Mecanismele biochimice ale dislipidemiei in diabetul zaharat:

a. se amplifică sinteza VLDL

b. crește activitatea lipoprotein lipazei 

c. are loc activarea lecitin colesterol acil transferazei

d. se intensifică biosinteza de fosfolipide in ficat

e. crește concentrația plasmatică a HDL

230. Obezitatea:

a. este prezentă în hipertiroidism

b. activitatea enzimei triglicerid lipaza este mare

c. se caracterizează prin acumularea excesivă de fosfolipide în țesutul adipos

d. predispune la boli cardiovasculare, diabet de tip II

e. este cauzată de hipoinsulinemie

231. Obezitatea:

a. se caracterizează prin acumularea excesivă de fosfolipide în țesutul adipos

b. este prezentă în hipertiroidism

c. este cauzată de hipoinsulinemie

d. previne bolile cardiovasculare, diabet de tip II

e. activitatea enzimei triglicerid lipaza este scăzută