Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
"Dacă e să avem un viitor mai bun pentru copiii noștri, ar trebui să le lăsăm drept moştenire o
planetă mai bună. Fie ca acest scop nobil să se unească în numele generațiilor viitoare!"
Nevena Stoilkov, profesoară la şcoala primară Milisav Nikolic
Pregătire lecţiei:
Pregătiţi fotografiile pentru a fi comparat de elevi
Printaţi sau proiectaţi fotografiile
Pregătiţi un proiector sau un televizor pentru a arată elevilor fotografiile
Dacă nu aveţi acces la un proiector sau un televizor, printaţi imaginile cu poluare din Anexa
1
Selectaţi studiile de caz pentru a fi folosite de elevi. Dacă aveţi internet, folosiţi cazurile din
Anexa 2
Oferiţi acces la harta globului
Citiţi Obiectivele globale pentru a explica cum se leagă poluarea de obiective specifice din
Anexa 5
*Traducere de Alexandru Gabor pentru Platforma PROF 21 în cadrul PROIECTULUI Prof21 – Dezvoltarea
competențelor profesorilor și managerilor școlari pentru o școală atractivă și inclusivă» (POCU/73/6/6/105288)
după The impact of pollution on our planet and our lives
http://cdn.worldslargestlesson.globalgoals.org/2016/06/18-The-Impact-of-Pollution-on-Our-Planet-and-Our-
Lives.pdf. Toate drepturile de autor sunt rezervate companiei non-profit Project Everyone (conform licenței
http://worldslargestlesson.globalgoals.org/asset-licence/). Materialele pot fi utilizate și redistribuite doar cu
menționarea sursei, iar conținutul acestora nu poate fi modificat.
2
World’s Largest Lesson este un proiect de educaţie colaborativă menit a sprijini anunţul făcut de
ONU privind Scopuri Globale ale Dezvoltării Durabile. Acest proiect e o dovadă vie a importanţei
celor 17 Obiective Globale din cadrul „Parteneriate pentru obiective” şi nu ar fi fost posibil fără
ajutorul partenerilor care lucrează cu noi.
Priviți selecția imaginilor referitoare la poluare din Anexa 1. Cereți elevilor să descrie tipul de
poluare și impactul asupra mediului pe care îl văd.
Grupaţi elevii în serii de câte patru. Fiecare elev din grup va avea un studiu de caz diferit, care
descrie cauzele și efectele unei forme de poluare (de exemplu, o scurgere de petrol, gazele de la
vehicule, pungile de plastic, depozitele de deșeuri, stațiile de alimentare cu combustibil fosil,
călătoriile
cu avionul, substanțele chimice agricole și poluarea cu apă industrială). Ar trebui să citească fiecare
informaţiile de la link-urile prezentate în Anexa 2 și să sublinieze cuvintele descriptive.
Elevii vor avea apoi câteva minute să se ajute reciproc cu orice termeni nefamiliari și să localizeze
studiul de caz pe o hartă globală (Anexa 4). După aceea, elevii pot să schimbe rolurile, explicând
studiul de grupului lor. Încurajați elevii să ia notiţe în timp ce ascultă.
3
Diferenţiere şi alternative
Elevii fără acces la internet pot utiliza cele 4 studii de caz din Anexa 3. Pentru a planifica această
activitate pentru elevii mai mici sau mai puțin pregătiți, pregătiți o listă de întrebări despre studiile
de caz. Alegeți întrebări diferite pentru a le adresa fiecărui elev după ce și-au explicat studiul de
caz.
Sprijiniţi elevii mai departe prin pregătirea unor declarații adevărate sau false pentru fiecare studiu
de caz. Cereți elevilor să decidă care este adevărată sau falsă și să noteze răspunsurile în timp ce îi
ascultă pe ceilalți elevi.
Cereți fiecărui grup să formuleze idei pentru a preveni forma de poluare despre care au citit. Dacă
e posibil, soluţiile ar trebui să se concentreze mai degrabă pe eliminarea cauzei poluării decât pe
tratarea efectelor. Permiteți elevilor să fie creativi şi ajutaţi-i cu idei pentru prevenirea poluării.
Cereți elevilor să elaboreze o diagramă care să arate efectele măsurilor pentru prevenirea poluării.
Elevii pot utiliza cuvinte, simboluri sau imagini. Exemplu: Reducerea utilizării pungilor de plastic >
mai puține deșeuri de plastic în mare > viața marină prosperă
Diferenţiere şi alternative
Puteți structura această activitate mai eficient prin pregătirea unor scurte descrieri scrise ale
diferitelor soluții la probleme. Elevii trebuie apoi să conecteze soluțiile cu studiul de caz și
problema corespunzătoare.
Prezentaţi obiectivele globale (Anexa 5) și explicaţi faptul că mediul este unul dintre domeniile
acestui cadru de obiective prin care se doreşte schimbarea.
Dacă elevii nu au vizionat filmul de animație Global Goals, modificați lecția pentru a-l include aici:
www.globalgoals.org/worldslargestlesson
Diferenţiere şi alternative
4
Elevii ar putea discuta despre beneficiile unei inițiative globale precum Obiectivele Globale în
dezbaterea despre oprirea poluării mediului.
Fiecare grup ar trebui să încheie lecția scriind două lucruri pe care le pot face zilnic pentru a
preveni poluarea mediului în localitatea lor. Reveniți la discuția de la început referitoare la poluarea
care există acolo unde locuiesc ei. Ideile ar putea fi notate în sala de clasă, pentru ca elevii să îşi
reamintească în viitoarele zile și săptămâni.
ANEXA 1
Impactul poluării asupra planetei şi asupra vieţilor noastre
6
7
8
9
10
ANEXA 2
Studii de caz despre poluare pentru a fi cercetate în grupuri
Despre revărsările de petrol
Gulf of Mexico BP Oil Spill: http://www.bbc.co.uk/schools/gcsebitesize/geography/wasting_
resources/waste_pollution_rev5.shtml
The Sea Empress Oil Spill: https://ypte.org.uk/factsheets/oil-pollution-case-study/oil-pollution
ANEXA 3 a
În 20 aprilie 2010, în Golful Mexic a explodat un petrolier de adâncime. Efectul imediat a fost
uciderea a 11 persoane și rănirea a alte 17 persoane. Petrolul devărsat la un volum ridicat este
dificil de calculat. Unele estimări vorbesc despre aproximativ 40.000 barili pe zi. Devărsarea de
petrol prezintă riscuri pentru mediu și afectează industria locală. Impactul acestei deversări de
petrol depinde de cum priveşti linia de coastă. Este greu să măsori efectele din cauza schimbărilor
sezoniere ale vieții sălbatice.
Impactul economic
Guvernul a cerut 20 de miliarde de dolari daune de la BP, iar prețul acțiunilor BP a scăzut.
Industriile locale, cum ar fi pescuitul, au fost amenințate.
A fost interzis pescuitul în zona afectată.
Turismul a scăzut.
Uleiul a ajuns în zonele umede de coastă, ceea ce face recuperarea să fie lentă.
Stocurile de pește au fost afectate și productivitatea a scăzut.
Mărimea scurgerii de petrol a fost una dintre cele mai mari din America. Totuși, pentru că petrolul
a intrat în apele calde, organismele din apă au ajutat la filtrarea sa. Efectul general poate fi mai mic
decât în cazul revărsării de petrol Exxon Valdez din 1989, care s-a produs în apă rece.
ANEXA 3 b
Care e problema?
"Problema principală cu Heathrow este că se află în mijlocul unui mare centru urban", spune
profesorul Steven Barrett, directorul Institutului de Tehnologie pentru aviație și Mediu din
Massachusetts și autor principal al studiului. "De asemenea, din cauza vânturilor dominante din
Marea Britanie, emisiile tind să fie împrăştiate peste toată Londra".
Cercetătorii concluzionează că, pe baza datelor din 2005, aeroporturile britanice contribuie la 110
decese preamature în fiecare an, în principal din cauza cancerului pulmonar și a afecţiunilor
cardiopulmonare. Dintre acestea, 50 pot fi atribuite lui Heathrow, se estimează.
Dat fiind că guvernul preconizează o creștere cu peste 50% a călătoriilor aeriene în următoarele
două decenii, efectele asupra sănătății publice sunt, de asemenea, estimate să crească.
Ce poate fi făcut?
Multe dintre decese ar putea fi evitate prin măsuri relativ simple, a susținut Barrett. Avioanele au
energie electrică de la unitățile de bord - motoarele cu propulsie, de mici dimensiuni, care sunt
adesea lăsate să funcționeze în timpul staţionării avioanelor la standuri. Conectarea la alimentarea
cu energie electrică a aeroportului ar reduce aceste emisii. La fel și utilizarea vehiculelor electrice
pentru operațiunile de asistență aeroportuară. Și folosirea combustibilului desulfurizat ar adăuga
numai 2% la costurile combustibilului, reducând în același timp efectele asupra sănătății cu 20%. În
total, eforturile de ameliorare ar reduce cu 50% poluarea cauzată de operațiunile aeroportuare.
14
ANEXA 3 c
Gange este cel mai mare fluviu din India, cu o semnificație religioasă semnificativă pentru hinduși.
Acesta oferă apă la aproximativ 40% din populația Indiei, din 11 state, deservind o populație
estimată la 500 milioane de oameni sau mai mult, mai mare decât orice alt râu din lume. Astăzi,
este considerat a fi al şaselea cel mai poluat fluviu din lume. Gange este un fluviu sacru indian care
curge în nordul ţării. Poluarea de la Gange a devenit atât de gravă, încât scăldatul și băutul apei au
devenit foarte periculoase.
Cauze
Industria majoră care poluează de-a lungul Gangelui este industria de pielărie, din care provin
cromul și alte substanțe chimice care se scurg în fluviu.
O altă sursă imensă de poluare constă în miliardul de litri de canalizare brută, netratată, ce intra în
fluviu în fiecare zi. Procedurile de incinerare inadecvate duc la apariţia cadavrelor parțial arse în
fluviu.
Eforturi de curăţare
Planul de acțiune Ganga (GAP) a fost înființat în 1985 de guvernul indian cu sprijin de la britanici și
olandezi pentru construirea unui număr de instalații de tratare a deșeurilor. În cadrul GAP, sistemul
de canalizare este interceptat și apa este deviată pentru tratament și au fost construite mai multe
crematorii. Proiectul se află acum în a doua fază - GAP II.
16
ANEXA 3 d
Studiu de caz asupra impactului de mediu:
Deşeurile industriale - Mongolia cea tainică
Orașul Baotou, în Mongolia Interioară, este cea mai mare sursă chineză de minerale utilizate în
telefoanele inteligente, receptoarele GPS, centrale eoliene, mașini electrice și multe alte produse.
Mineralele sunt exploatate la Bayan Obo, 120 km mai spre nord, apoi transportate la Baotou
pentru prelucrare.
Problema
De sus seamănă cu un lac uriaș, dar se pare că este o întindere întunecată a apei, în care nici un
pește sau algă nu pot supraviețui. Ţărmul este acoperit cu o crustă neagră, atât de groasă încât
puteți merge pe ea. În acest iaz uriaș de 10 km pătrați, fabricile din apropiere descărca apă plină de
substanțe chimice utilizate la prelucrarea cele mai căutate metale din lume. Apele poluate ale
iazului conțin tot felul de substanțe chimice toxice, dar includ și elemente radioactive care pot
provoca cancer.
Efectele
Înainte ca fabricile să fie construite, au existat multe ferme de cultivat legume. În 1958, Compania de
fier și oțel din Baotou a început să producă minereuri. În anii 1980, localnicii au observat că legumele
nu mai cresc, iar agricultura nu a mai fost practicată cu timpul. Majoritatea fermierilor s-au mutat. În
doar 10 ani populația a scăzut de la 2.000 la 300 de persoane. Rezidenții din Baotou au inhalat vapori
de solvent, în special acid sulfuric și praf de cărbune. Populația locală a suferit şi fizic.
17
ANEXA 4
18
ANEXA 5