Sunteți pe pagina 1din 11

CERCETARI OPERATIONALE 1

CURS 10

3. TEORIA ORDONANȚĂRII (continuare)

3.6. METODA PERT


Metodele CPM și MPM analizate anterior furnizează, așa cum s-a văzut, informații care sunt utile
în procesul de conducere, însă ele nu țin seama de posibilele variații ale duratelor de execuție ale
activităților.
Metoda PERT încearcă să corecteze acest lucru. În acest scop metoda permite calcularea timpului
mediu de terminare al unui proiect, identificarea activităților critice, precum și estimarea
probabilităților de realizare ale termenelor planificate.
Pentru că în practică, în foarte multe programe din domeniul cercetării și dezvoltării, duratele
activităților sunt insuficient cunoscute sau chiar incerte, prin considerarea conceptelor statistice,
duratele activităților sunt considerate variabile aleatoare caracterizate prin media și dispersia
lor.
Metoda PERT pornește de la următoarele considerente:
a) Pentru fiecare activitate A se estimează trei durate:

i. durata optimistă ( = a ) care reprezintă durata minimă de realizare a activității, în


condițiile cele mai favorabile de execuție;

ii. durata cea mai probabilă ( = m ) care reprezintă durata cu cea mai mare șansă de
realizare în condiții normale;

iii. durata pesimistă ( = b ) care reprezintă durata maximă de realizare a activității în


condițiile cele mai defavorabile de execuție.
Un graf rețea înzestrat cu cele trei tipuri de durate pentru activitățile sale este numit rețea
PERT.
b) Durata fiecărei activități a proiectului are o distribuție dublu triunghiulară:

Observație: probabilitatea (p=0,5) ca activitatea să aibă durata de realizare cuprinsă în


intervalul (a, m] este egală cu probabilitatea (p=0,5) ca activitatea să aibă durata de
CERCETARI OPERATIONALE 2

realizare cuprinsă în intervalul [m, b) – cele două arii sunt egale cu 0,5; probabilitatea ca
activitatea să aibă o durată cuprinsă în intervalul (a, b) este egală cu 1 (adică evenimentul
sigur: în mod sigur durata activității este cuprinsă între durata minimă de realizare a
activității și durata maximă de realizare a activității, nici mai puțin, nici mai mult)
Distribuția dublu triunghiulară satisface condiții care au suporturi practice:
i. intersectează axa absciselor în două puncte a și b, care corespund duratei minime,
respectiv duratei maxime;
ii. este unimodală (un singur modul), adică are o singură valoare maximă, care
corespunde duratei cele mai probabile, m;
iii. valoarea b – a reprezintă intervalul de variație a distribuției și indică gradul de
împrăștiere a duratelor posibile.

c) Durata medie de execuție ( tA ) a unei activități A este dată de formula:

aA + 4  mA + bA
tA =
6

d) Dispersia duratei de execuție (  A2 ) a activității A se calculează cu formula aproximativă:


2
 bA − aA 
2A  
 6 
Abaterea standard ( A ) este:

bA − aA
A = 2A
6

Dispersia 2A (sau abaterea standard A ) este o măsură a gradului de nesiguranță în


estimarea duratei activității A; o valoare mare a dispersiei (abaterii standard) înseamnă o
mare nesiguranță în privința duratei sale de execuție.
e) Durata totală a proiectului T este o variabilă aleatoare cu distribuție normală1, având
media, dispersia și abaterea standard date de formulele:

tn =  tAi n2 =  2Ai n = n2 =   Ai 2


AiDcrit AiDcrit AiDcrit

unde Dcrit reprezintă mulțimea tuturor activităților aparținând drumului critic.


f) Probabilitatea de realizare a unei durate planificate Tplan a unui proiect se determină
calculând, mai întâi, variabila standard z, după relația:
Tplan − tn
z= ,
n

1
Conform teoremei limită centrală: funcția de repartiție a unei sume de variabile aleatoare independente tinde în
condiții destul de generale către funcția de repartiție normală (Gauss-Laplace).
CERCETARI OPERATIONALE 3

apoi se deduce din tabelul valorilor funcției lui Laplace  ( z ) probabilitatea P ( T  Tplan )
(Anexa 1):

0,5 −  ( z ) , daca z  0
P ( T  Tplan ) = 
0,5 +  ( z ) , daca z  0

g) Graful trebuie să conțină un număr suficient de mare de activități pentru a se întruni


toate condițiile aplicării teoremei limită centrală, iar duratele activităților să fie variabile
aleatoare independente.
h) Dacă există mai multe drumuri critice se consideră cel care prezintă cea mai mare
dispersie a duratei de execuție, max 2A . ( )
Metoda PERT se utilizează pentru descrierea unui proiect atât pe rețele CPM, cât și MPM.
Algoritmul pentru calcularea unui program PERT este următorul:
Pasul 1. Se calculează durata medie a fiecărei activități din rețeaua PERT, utilizând relațiile
de la punctul c);
Pasul 2. Se calculează termenele activităților rețelei PERT, considerând duratele medii ale
activităților și se stabilește drumul critic, utilizând una din metodele CPM sau MPM;
Pasul 3. Se calculează dispersia duratei fiecărei activități cu formula de la punctul d) și se
ținea cont de h);

Pasul 4. Se calculează durata medie totală de execuție a întregului proiect ( tn ) și dispersia


2A , respectiv abaterea standard ( n ), considerând doar activitățile drumului critic, cu
formulele de la punctul e);
Pasul 5. Se determină probabilitatea de realizare a duratei planificate a proiectului după
relația de la punctul f) folosind tabelul funcției lui Laplace  ( z ) ;

Pasul 6. Se face analiza proiectului, conform probabilității de realizare a duratei


proiectului de la punctul f);
Pasul 7. Dacă se dorește calculul probabilității unui termen de execuție TA a unei anumite
activități A se calculează funcția de distribuție (cumulativă) pentru distribuția dublu
triunghiulară:

 ( T − a )2
 A A 2, pentru aA  TA  mA
 2 (mA − aA )

P ( T  TA ) = 

1 −
(bA − TA )2 , pentru m  T  b

 2 ( b A − mA )
2 A A A

CERCETARI OPERATIONALE 4

Exemplu: Fie proiectul definit în tabelul următor în care, pentru fiecare activitate, sunt definite trei
estimări ale duratei (în săptămâni) corespunzătoare duratelor a, m, b.
Tabelul 1
Activități Condiționări Durate
a m b
A 2 5 8
B 2 5 8
C B 1 2 3
D A 2 3 4
E A 1 3 5
F A, C 3 6 10
G A, C 4 6 7
H A, C 3 4 6
I D 1 2 3
J I 3 5 6
K F 2 4 5
L G 2 4 5
M E 4 6 11
N M 4 5 7
O K 2 5 6
P L, H 5 6 9
Q J 2 3 4

Să se calculeze probabilitățile de realizare a proiectului în 24, 25, respectiv 22 săptămâni.


Rezolvarea problemei folosind QM for Windows
CERCETARI OPERATIONALE 5

Variance (engl.) = Dispersie; Standard Deviation (engl.) = Abatere standard


CERCETARI OPERATIONALE 6
CERCETARI OPERATIONALE 7

Interpretarea rezultatelor:
Activitățile critice (fără rezervă de timp) sunt B, C, G, L şi P.

Durata medie totală a proiectului: tn =  tAi = 23


AiDcrit

Dispersia duratei proiectului: n2 =  2Ai = 2,06


AiDcrit

Abaterea standard a duratei proiectului: n = n2 = 1,43

Să calculăm probabilitățile de realizare a proiectului pentru câteva durate planificate:


a. Pentru o durată planificată Tplan = 24 săptămâni:
Tplan − tn 24 − 23
Statistica z: z = = = 0,699 0,7
n 1,43

Din tabelul cu valorile funcției Laplace  ( z ) , corespunzător valorii z = 0,7   ( 0,7 ) = 0,25804 ,
deci probabilitatea P ( T  Tplan ) = 0,5 +  ( 0,7 ) = 0,5 + 0,25804 = 0,758 , adică probabilitatea de
realizare a proiectului în cel mult 24 săptămâni este de 75,8%.

b. Pentru o durată planificată Tplan = 25 săptămâni:


Tplan − tn 25 − 23
z= = = 1,398 1,4   (1,4 ) = 0,41924  P ( T  25) = 0,5 + 0,42 = 0,92 ,
n 1, 43

adică probabilitatea de realizare a proiectului în cel mult 25 săptămâni este de 92%.

c. Pentru o durată planificată Tplan = 23 săptămâni:


Tplan − tn 23 − 23
z= = = 0   ( 0 ) = 0  P ( T  23) = 0,5 − 0 = 0,5 ,
n 1,43

adică probabilitatea de realizare a proiectului în cel mult 23 săptămâni este de 50%.

d. Pentru o durată planificată Tplan = 22 săptămâni:


Tplan − tn 22 − 23
z= = = −0,699 −0,7   ( 0,7 ) = 0,25804  P ( T  22 ) = 0,5 − 0,258 = 0,242 ,
n 1,43
adică probabilitatea de realizare a proiectului în cel mult 22 săptămâni este de 24,2%.
CERCETARI OPERATIONALE 8

Considerăm activitatea P, care este o activitate critică, caracterizată de aP = 5 , mP = 6 , bP = 9 și


tP = 6,33 .

Să calculăm probabilitățile de realizare a activității P pentru câteva termene de execuție:


a. Probabilitate ca activitatea P să aibă termenul de execuție maxim TP = 7 săptămâni este:

P ( T  TP ) = 1 −
(bP − TP )2  P T  7 = 1 − ( 9 − 7 )2 = 1 − 22 = 0,777 ,
( )
2  (bP − mP ) 2  (9 − 6) 2  32
2 2

adică probabilitatea de realizare a activității P în cel mult 7 săptămâni este de 77,7%.

b. Probabilitate ca activitatea P să aibă termenul de execuție maxim TP = 8 săptămâni este:

P ( T  TP ) = 1 −
( bP − TP )
2
( 9 − 8)
2
12
 P ( T  8 ) = 1 − = 1 − = 0,944 ,
2  (bP − mP ) 2  (9 − 6) 2  32
2 2

adică probabilitatea de realizare a activității P în cel mult 8 săptămâni este de 94,4%.

Bibliografie
1. Adina Rusu, Cercetări operaționale;
2. Eugen Tiganescu, Dorin Mitrut, Bazele cercetării operaționale;
3. Vasile Nica, Capitole speciale ale cercetării operaționale;
4. Vasile Nica, Floare Mustata, Gheorghe Ciobanu, Virginia Maracine, Cercetări operaționale I;
5. Virginia Maracine, Cercetări operaționale.
CERCETARI OPERATIONALE 9

ANEXA 1
CERCETARI OPERATIONALE 10
CERCETARI OPERATIONALE 11