 Deşi in cadrul Uniunii avem personalitãţi politice abile: împărțită între Troțki, Buharin,

Kamenev și Zinoviev, de care s-a folosit Stalin pentru a acapara puterea ? Anastasoaie
Alexandru
Stalin s-a folosit de toți cei apropiați pentru a prelua puterea. Poate mai puțin de Troțki, cu care a
avut dispute încă dinainte de mortea lui Lenin. Cu cât erai mai apropiat de Stalin, cu atât exista
riscul mai mare să fii îndepărtat sau condamnat, pentru a distruge „concurența”.

 Există ipoteza potrivit căreia, Ajutorul Roșu Internațional să fi fost finanțat de entități din
afara Uniunii Sovietice? Care sunt ipotezele în ceea ce privește finanțarea structurilor
Internaționalei Comuniste, având în vedere situația politică și economică din U.R.S.S. din
perioada interbelică discutată? În comparație cu, de pildă: Activități susținute de
Comintern în prima jumătate a anului 1934. Ajutorul Roșu Internațional, care s-a dorit să
fie din perspectivele dezvoltării, să devină: ,, (...) așa cum a spus tovarășul Dumitrov
,,Crucea Roșie a orcărei mișcări antifaciste.” Realizarea acestui deziderat, este confirmată
de perspectivele dezvoltări așa cum reiese din documentul: ,,Situația actuală a A.R.I.
Ultimi doi ani s-au concretizat printr-o rapidă dezvoltare politică și organizatorică a
A.R.I. Efectivele sunt de peste două ori mai mari ( de la 2040 de membrii la 5000).
Finanțele proprii ale A.R.I. au crescut cu peste 50% (de la 50.000 de lei la 85.000 lei
lunar pentru Ajutorul Roșu din România). Ajutorul Roșu din România a primit în
perioada 1934-1936 sume consistente de la Ajutorul Roșu Internațional în valoare de
1.101.466 de lei. Cătălina Petronela Calmătui
În pofia situației economice dificile a URSS, aceasta a alocat sume mari pentru susținerea
mișcărilor comuniste europene, mai ales în anii 30. Ne întoarcem la ce spunea Stalin: poporul
poate fi sărac, dacă statul este bogat. Iar URSS, a sărăcit cu bună știință cetățenii pentru
programe ambițioase, indiferent de domeniu, programe care lăsau imaginea unui stat puternic, a
unei superputeri. Există informații că unele bunuri (aur și pietre prețioase) din Tezaurul
României au fost folosite de sovietici pentru a plăti luptătorii de stânga din timpul războiului
civil spaniol.

 Cât de mult a crescut producția industrială (știind că Rusia era una dintre cele mai sărace
popoare în momentul izbucnirii revoluției bolșevice) având în vedere măsurile luate și
 problemele întâmpinate în urma acestei „industrializări forțate”? Cirimbei Narcisa
Loredana
Este dificil să vă ofer date certe, deoarece ar trebui să ne bazăm pe statisticile oferite de regimul
lui Stalin, care avea tot interesul să crească cifrele. Este cert că situația economică a URSS, în
anii 30 era mai bună, pe indicatorii macroeconomice, decât în 1918, că această creștere i-a
permis să se înarmeze mai ușor și să convertească producția industrială în producție de război în
1941. Limitele au ținut de sacrificiile umane imense.

 Care era motivul neincrederii lui Stalin in privinta polonezilor? De ce colectivizarea nu a

fost un succes? Codreanu Iuliana Adina cas.Petrea
Stalin știa că în 1919-1921 Polonia a profitat de situația dificilă a Rusiei și a declanșat războiul
prin care voia să cucerească teritorii, pe care rușii le considerau „în patrimoniul lor”. Când
vorbim despre insuccesul colectivizării, ne referim la milioanele de morți, deci la costurile
umane. Pentru stat, colectivizarea a fost un succes, deoarece a securizat producția de cereale, a
garantat recolte sigure anual și a redus la tăcere numeroasa populație rurală.

 De ce a preferat Stalin o dezvoltare industrială rapidă, o creștere a orașelor în detrimentul

agriculturii având în vedere faptul că economia țării era una preponderent agrară ? Iosif
Irina
Industria era cea care produce plus-valoare. Un țăran produce dintr-un ha 3000 kg grău în 6 luni
și îl vinde cu 100 de ruble. Un muncitor produce în 8 ore de lucru în fabrică 10 piese pe care le
vinde cu 200 ruble. În plus, industrializarea permite statului să vândă la export producția, mai
ales că URSS dispunea de materii prime suficiente, deci veniturile sunt mai mari. Industria crea
și categoria socială pe care se baza comunismul: adică muncitorii.

 De ce se numeşte mitul sabotajului industrial? Am ales să vă adresez această întrebare,

întrucât ştiu că se face sabotaj încă de la apariţia primelor patente, avându-i drept
exemplu pe Edison şi Tesla. Enășel Ioana
Propaganda comunistă a lansat tot felul de sloganuri și epitete, pe care le folosea pentru
populație. Desigur, nimic nou sub soare in anii 30. Sabotaj exista dinainte și oriunde. Stalin a
lansat acest slogan pentru a avea motive să declanșeze operațiuni de epurare a vechilor specialiști
din fabrici, pe care să îi înlocuiască cu oameni noi, fideli lui.

 A avut Stalin vreo implicare în asasinarea lui Kirov? Deși cu siguranța a știut s-o
gestioneze în beneficiul său, părerile sunt împărțite. Din lecturile pe care le am despre
Stalin și Uniunea Sovietică în timpul dictaturii sale, am găsit atât istorici care susțineau
ipoteza asasinării lui Kirov la ordinul lui Stalin, cât și istorici care erau susțineau
contrariul, precum Oleg Helvniuk. Rareș Dospinescu
Așa cum spuneți, există păreri împărțite. Este greu de demonstrat. Nu există un document care să
certifice implicarea. Astfel de decizii nu lasă urme scrise. Dar există multe indicii care trimit
către implicarea personală a lui Stalin. I-a folost excelent mortea „prietenului” Kirov. Și apoi
credeți că Jagoda și-ar fi permis să asasineze pe cel mai apropiat tovarăș a lui Stalin fără
implicarea lui?

 De ce Stalin a decis să epureze armata dat fiind că el se temea de un război și în caz de

unul ar fi pornit ar fi plecat cu un dezavantaj cum s-a și întâmplat în 1941, datorită lipsei
de experianță și pregătire a cadrelor militare, ce la determinat pe liderul sovietic să facă
acest lucru ? Și de ce a ales să-l elimine pe Mihail Tuhacevski, unul din cei mai buni
mareșali ai URSS la acea vreme ? Mutescu Dănuț-Vasile
Decapitarea armatei a fost cea mai controversată decizie luată de Stalin, mai ales în contextul
amenințărilor externe. Dezastrul inițial al armatei sovietice din 1941-42 a fost pus tocmai pe
seama acestei epurări, care lăsa armata fără specialiști. Dar operațiunea a fost gândită ca necesară
de Stalin tocmai pentru a intra într-un conflict major cu personal fidel, pentru a îndepărta pe toți
cei care puteau avea un capital de imagine și care ar fi fost un pericol pentru comandantul
suprem – Stalin. Stalin și-a impus apropiații în funcții cheie din armată, asigurându-se de
fidelitatea lor și a dat un semnal asupra ceea ce se poate întâmpla dacă sunt „defecțiuni”.

 Sporirea corpusului birocratic nu intra în contradicție cu concepțiile lui Stalin (și a

liderilor sovietici în general) asupra administrării statului? În ce măsură a fost permisă
 existența acesteia la asemenea dimensiuni, sau am putea considera că era tratată ca un
,,rău necesar”? Lupu Daniel
Societatea sovietică nu a fost una egalitară, ca în doctrina comunistă. Chiar Stalin spunea că
trebuie încurajată crearea unei clase birocratice, care să fie condusă prin frică și recompense, în
așa fel încât ea să fie gardianul regimului în teritoriu.

 Fără intermediul Marii Terori ar fi reușit Stalin să controleze și să inducă oamenilor ideea
permanentă a fricii și a „dușmanului”? Marea Teroare era singura soluție la care ar fi
putut apela Stalin pentru a-și subordona populația? Ana Macoveciuc
Marea Teroare a fost cel mai bun mijloc prin care Stalin putea să controleze toată societatea.
Frica și ideea de dușman intern existau și înainte de anii 30, dar prin Marea Teroare Stalin a dus-
o la „perfecțiune”.

 De ce fondurile destinate alimentării au fost reduse iar bugetul cheltuielilor militare a

crescut? Nu era nevoie de mâncare și pentru aprovizionarea armatei ? Macovei Cristian
Ionuț
Pornesc de la același dicton: poporul poate fi sărac, dacă statul este bogat. Ș un stat bogat se
dovedește și printr-o armată numeroasă, bine dotată și antrenată, care să facă față provocărilor
externe. Nu conta cum se ajungea la acest obiectiv. El trebuia îndeplinit inclusiv printr-o
alimentație precară. Omul nu era important. Nevoile lui nu erau importante. Conta imaginea de
ansamblu. În război au murit câteva milioane de soldați, mulți pentru că nu aveau mâncare și
echipament. A contat victoria obținută, și nu cum s-a obținut ea.

 Ce reprezentau komsomoliștii? Maftei Cosmina Mihaela

Komsomolistul era membru al Uniunii Tineretului Comunist. Adică un fel de pionier sau UTCist
la noi.

 De ce a fost asasinat Iagoda? Nichifor Ștefan

Știa prea multe. Fusese în spatele marilor procese, acuzații, asasinate și trebuia lichidat. În plus,
pentru opinia publică trebuia mereu găsit câte un vinovat pentru tot ce întâmpla rău în URSS. Și
vinovatul nu putea fi niciodată Stalin.
  Regimul leninist se baza pe interpretarea lui Lenin a doctrinei marxiste – doctrina
marxist-leninistă. În ce măsură stalinismul era o ideologie marxistă, marxist-leninistă sau
marxist-comunistă? Mirela Pîntea
Stalinismul nu a fost o ideologie. A fost o practică politică.

 Conducerea statului știa despre faptul că țăranii veniți la oraș primeau locuințe în
apartamentele altor familii care se aflau deja acolo? De ce nu au luat măsuri pentru a
începe să construiască noi clădiri pentru a putea să le ofere noilor familii ajunse la orașe?
Alexandru Păduraru
Nu puteau fi construite atât de multe clădiri pe cât de mulți veneau sau erau aduși să lucreze în
oraș. Apoi, îngrămădirea locuitorilor într-o casă era și un mijloc de control al statului: vecinul de
apartament era cel mai bun spion, neînregimantat de NKVD.

 În cât timp s-a realizat procesul de colectivizare în U.R.S.S.? Cât la sută din terenul
arabil existent a putut fi colectivizat? Purușniuc Ioana
Colectivizarea a durat din 1929 până în 1936-37. A fost colectivizat peste 90%

 Daca Serghei Kirov ar fi avut o influență mai mare asupra aparatului de stat, ar fi putut
oare să-l „răstoarne” pe Stalin? Cozma George
Greu de spus. Kirov a avut o influență destul de mare, vezi și votul în CC. Dar Stalin a avut grijă
grijă să nu fie vizibilă această influență. Din acest motiv și asasinarea lui rapidă.

 De ce fiecare posibil adversar politic al lui Stalin sfârşea prin asasinare? Şerban
Petronela-Roxana
Pentru că și adversarii și apropiații erau potențiali concurenți pentru Stalin. Și cel mai bun și mai
liniștit adversar este cel ascuns la 2 m sub pământ.

 La Congresul unde au avut loc alegerile pentru Comitetul Central au fost 150 de voturi
împotriva lui Stalin. Oficial au fost doar 3. Cele mai multe voturi pentru, le-a avut Kirov.
 A fost sau nu a fost o conspiraţie a secretarilor regionali pentru schimbarea secretarului
general din fruntea partidului? Trif Anamaria
Nu știu dacă a fost vorba despre o conspirație. Cert este că activul de partid era destul de
nemulțumit de stilul autoritar de conducere, începuseră să se teamă tot mai mult pentru ei. Asta
contrasta cu imaginea intelectualului Kirov, dispus la negociere și la relaxarea sistemului.