Matrice si materiale de armare pentru

compozite performante
Prof. Alina BADANOIU
 Bibliografie curs (selectiva)
• M.Georgescu, V.Dima, A.Badanoiu, M.Eftimie,
Matrice si materiale de armare pentru compozite
performante, Ed. Politehnica Press, 2013
• M.Lupescu, Fibre de armare pentru materiale
compozite, Ed. Tehnica, 2004
• M.Georgescu, A.Puri, Chimia liantilor anorganici, Ed.
Politehnica Press, 2004
• I.Teoreanu, Tehnologia betoanelor si azbocimentului,
Ed.Didactica si Pedagogica, 1977
 Definire
• Compozitele sunt materiale realizate din doi
sau mai mulți componenți (faze), care, prin
combinarea lor la scară macroscopică, asigură
sistemului proprietăți superioare, diferite de
cele ale fiecărui component individual.
• Componenti:
– Elemente de armare (fibre, whiskers, particule
etc.)
– Matrice (asigura lierea elementelor de armare)
 Clasificare
1. Dupa natura matricei liante si/sau elemente
armare:
- naturale
prelucrarea unor materiale naturale
- artificiale
sintetice

2. Dupa proprietatile mecanice ale matricei:

- ductila - metalica
- casanta - ceramică, vitroasă, vitroceramică,
liantă
 Clasificare (cont.)
3. Dupa dimensiunea caracteristică a
elementului de armare:
 compozite armate cu particule;
 compozite armate cu fibre, care la rândul lor pot fi
scurte sau lungi;
 compozite structurale - armate cu panouri stratificate
(laminate), tip sandwich etc
4. Dupa modul de armare:
 cu armare discontinuă – respectiv fără orientare sau
cu orientare preferențială;
 cu armare continuă - după una sau mai multe
direcții.
Cea mai veche
mentionare a
materialelor compozite
Biblie – Exodul 5-7

“ De acum înainte să nu mai dați poporului paie

pentru facerea cărămizii, ca ieri și ca alaltăieri,
ci să se ducă ei să-și adune paie”
 Cererea de materiale compozite 2000

Distribuția pieței de materiale compozite în anul 2000, Marea Britanie

(D. Pullen - The Global Composite Industry-Trends, Opportunities and Challenges 2007 )
Date mai recente - 2019 State of the Industry Report, Dr. Sanjay Mazumdar, Daniel Pichler,
Dr. Hota GangaRao, P.E., Marc Benevento, Ray Liang, Ph.D, Elmar Witten,
http://compositesmanufacturingmagazine.com/2019/01/2019-state-of-the-industry-report/5/
Source: Changlei Liu, China Fiberglass Industry Association

Distribuția pieței de materiale compozite (FRGP-matrice polimerica

ranforsata cu fibre de stica), China
(Ray Liang,- The Chinese Market, 2019 State of the industry report -
http://compositesmanufacturingmagazine.com/2019/01/2019-state-of-the-industry-report/7/, )
Source: AVC

Evolutia anuala a pietei Europene de FRGP

(Elmar Witten- The European Market, 2019 State of the industry report -
http://compositesmanufacturingmagazine.com/2019/01/2019-state-of-the-industry-report/8/, )
Tendinta pietei de materiale compozite
lemn-plastic

Instrumente
muzicale, jucarii,
ambalaje etc.

Piata germana pentru compozite lemn-plastic 2013 - 2024 (USD Million)

https://www.bioplasticsmagazine.com/en/news/meldungen/20160531-WPC-market-set-to-double-over-
next-eight-years.php (date publicate in 2016)
 Materiale compozite produse la nivel
industrial

Raport
Lucintel
(2012)

- cresterea populatie
- cresterea proiectelor de
infrastructura (urbanizare)
- miscare ecologista
Raportul preț/calitate al materialelor compozite (proiecte verzi)
folosite în diferite domenii
(D. Pullen - The Global Composite Industry-Trends,
Opportunities and Challenges 2007 )
 Elemente de armare
Fibre si produse din fibre
 Fibre de armare
• Fibra – material solid, alungit cu rap. l/d > 100
• Filament - d< si l> comparativ cu fibra (l/d
>1000)
• Monofilament (monofibra)- fibra unica
produsa de o singura duza a filierei
• Manunchiuri de filamente – strand, tows,
yarn, roving
• Wiskers – fibra scurta (l=mm sau
cm) cu d<1-25 mm, l/d=100-15000

 Wiskers – monocristale sintetice din :

 oxizi – de aluminiu, siliciu, beriliu
 nitruri – de siliciu (d=0,2-0,5 mm)
 carburi – de siliciu (d=0,05-0,2 mm)
 compusi organici
 halogenuri
  Microfibre – fibre ultrafine (0,5-0,9 denier)
 Denier – greutatea (g) pe o lungime de 9000m
 Fibra matase – 1,25 denier
 Microfibre din:
 acril,
 nylon,
 poliester
 viscoza

Nanofibre – diam. de ordinul nanometrilor

(chimice sau de carbon)
 Clasificare generala a fibrelor

Fibre

Naturale Artificiale

Origine Origine Origine Sintetice Obţinute prin procesarea unor

vegetală animală minerală polimeri naturali

Organice Anorganice Celulozice Proteine Cauciuc

 Clasificare
1. Dupa origine
• Naturale - de origine:
 Animala
 Vegetala
 Minerala
• Manufacturate (sec.XX)
 Artificiale (transformarea polimerilor organici naturali)
 Celulozice artificiale – matase artificiala (vascoza)
 Derivate din proteine din plante sau animale
(caseina, boabe de soia)
 Alginice – derivate din plante (proteine) marine
 Sintetice (polimerizarea monomerilor organici)
Ex. Polietilena, polipropilena, poliester, poliamide
 Clasificare – cont.
2. Dupa compozitia chimica
• Anorganice :
 Oxidice
 Neoxidice
• Organice
 Polimeri (greutate moleculara mare)
 Macromolecule
• Metalice
 Un metal
 Aliaje
3. Dupa materialul constituent
• Unitare (1 material)
• Asociate (mai multe materiale) – fibre metalizate,
amestecuri
 Clasificare – cont.
4. Dupa structura
rotunda
 Dpv compozitional:
 Monocristalina
 Policristalina
 Vitroasa
 Amorfa

 Dpv formei:
 Pline cu diferite sectiuni

trilobata

 Cave
 Clasificare cont.
4. Dupa structura cont.

 Unidimensionale (1D)
 Bidimensionale (2 D)
 Tridimensionale (3 D)

M.Lupescu, Fibre de armare pentru materiale compozite, Ed. Tehnica, 2004

 Clasificare – cont.
5. Modul de asezare
• Continue (l/d> 1000) :
 unidirectionala
 bidirectionala
 tridirectionala
• Discontinue
 Orientare selectiva
 Orientare aleatorie

6. Dupa modul de prelucrare

• Tocate
• Macinte
• Tesute
• Impletite
 Produse din fibre
• Strand/End – manunchiuri de filamente (fibre
continue)
• Tow – manunchiuri de filamente de C sau grafit

• Strand/Tow – 52, 102 sau 204 filamente

• Bundle – subdiviziuni ale strand/tow

• Roving – strand cu fibre paralele

• Yarn – fibre rasucite impreuna

Tesaturi

Spatii mai Fara spatii

mari intre intre
stranduri stranduri
(deschise) (inchise)

M.Lupescu, Fibre de armare pentru materiale compozite, Ed. Tehnica, 2004

 Exemple de tesaturi
a b

Figura 3.8. Țesături cu fibre simple (a) sau răsucite (b) .

asigura o
compactitate mai
mare a tesaturii
Exemple de tesaturi

Figura 3.12. Țesătură hibridă de carbon-aramidă

 Tricotarea fibrelor

• Rigiditate mai mare decat a panzelor tesute

• Fibra de armare este orizontala (in tesaturi este

ondulata)
 Impletirea fibrelor
• Baghete, cilindrii, profile de diferite sectiuni
sectiune
• Tipuri de impletituri:

1. Tuburi 2. Benzi (flat 3. Panze impletite

(sleevings) braids) larg (wide braided
fabrics)
4. Super
impletituri
(overbrides)
 Arhitecturi de impletire

Biaxiala – doua fire se incruciseaza la 45 grade (25-75 grade)

Triaxiala – doua fire se incruciseaza

la 45 grade si al treilea fir pe directia
axiala