Conectivitatea Si Cooperarea Cu Oameni Cu Tulburari Din Spectrul Autist-1

Autor: ANTHEA MILLAR
l ^
Conectarea şi Cooperarea
cu oameni
neni cu tulburări
tulbun din f
spectrul autist
;<
*
$
■i
*JB
■.pw$2
V SPW
®
*
I
I
f:> *fB F WT ■ i
O perspectivă adleriană
Prezentată de: Anthea Miliar
---------------------------- I
i *
&
I 1
>APPAR - Asociaţia pentru Psihologie şi Psihoterapie Individuală din Romania
fF u n d a ţia G ogălniceanu |
H prin cated - centru! adlerian pentru terapie şi educaţie durabilă) £
| România <<
I Bucureşti / Braşov - 31.03.2012 / 01.04.2012 I
I I
I 1
Traducere şi adaptare ^ 1
Dr. Răzvan Gogălniceanu
Psiholog Valentina Negru
Autor: A NTHEA M ILLA R
SUMAR
C onectarea şi cooperarea cu oameni cu tulburări din spectrul a u tist.................................... 3
Ideile sem inarului:.............................................................................................................................. 3
N oţiunile fundam entale ale Psihologiei A dleriene în relaţie cu A U T IS M U L ................... 4
C om portam entul direcţionat către scop / T e le o lo g ie ........................................................... 4
Fenom enologia (perspectiva su b iectiv ă)................................................................................. 4
H o lis m ............................................................................................................................................. 4
în cu ra ja re a ...................................................................................................................................... 4
Interes social scăzut.......................................................................................................................6
D ezvoltarea com unicării................................................................................................................... 8
A lternanţa la cuvânt şi îm părtăşirea atenţiei................................................................................ 8
Cât de mult ştii despre spectrul au tist?..........................................................................................9
A utism - o scurtă introducere în c h e stiu n e ............................................................................... 10
Triada p roblem elor..................................................................................................................... 10
P re v a le n ţa ......................................................................................................................................10
A tuuri.............................................................................................................................................. 10
A lte d ificu ltăţi.............................................................................................................................. 10
Caracteristici com une ale oam enilor tulburări din spectrul a u tis t....................................... 11
Chestiuni s o c ia le ....................................................................................................................... 11
Chestiuni de c o m u n ic a re ........................................................................................................... 11
Com portam entul repetitiv şi îngustarea plajei de in terese............................................... 11
A lte caracteristici:...................................................................................................................... 11
Teoriile psihologice ale au tism u lu i.................................................................... 12
Teoria m inţii................................................................................................................................. 12
Abordarea E m patizare-Sistem atizare (E-S) (B a ro n -C o h e n )........................................... 12
A utismul văzut prin teoria „creierului extrem m asculinizat” ...........................................13
Biologia S S A ............................................................................................................................... 13
D ezvoltarea c re ie ru lu i................................................................................................................ 13
Neuronii oglindă (sau sistemul oglindă)................................................................................ 13
N ivelele de O cito c in a ................................................................................................................ 13
Tipuri de intervenţii.......................................................................................... 14
Principii de in te rv e n ţie ................................................................................................................... 15
Provocări şi strategii sp e cific e..................................................................................................... 16
Principii de bază în consilierea oam enilor cu A sp e rg e r....................................................... 18
C onsilierea cuplurilor de form ate din persoane cu A sperger (AS) şi persoane
N eurotipice (N T ).............................................................................................................................. 20
A nexa 1 - Traducerea film elo r......................................................................................................21
Carly - Introducere (3,28 m inute)........................................................................................... 21
Carly - explicarea senzaţiilor (40 secunde).......................................................................... 22
Experim entarea reciprocităţii....................................................................................................22
A m anda Baggs “Pe lim ba m ea” ...............................................................................................22
A nexa 2 ............................................................................................................................................... 25
Tratam ente & O piniile terapeuţilor - trecere în re v is tă ......................................................... 25
Recom m m ended R e a d in g s............................................................................................................ 26
Traducere şi adaptare: 2
Psiholog V alentina Negru
A utor: A N T H E A M IL L A R
C onectarea şi cooperarea cu oam eni cu tulburări din

spectrul autist
C o m u n ic a re a este cea care face posibilă co nectarea şi cooperarea, fiind ca o

inim ă care dă viaţă şi sens interacţiunii între doi oam eni, şi fiind piatră de tem elie a
dezvoltării In te re su lu i S o cia l. în acest caz, ce în seam n ă asta pentru cei care se înscriu
în Spectru l A u tist, în diagnosticul cărora un criteriu-cheie este chiar lipsa sau atipica
dezvoltare a ceea ce num im recip ro citate em o ţio n ală şi socială?
A cest sem inar adresează o provocare punctului de vedere accentuat de unii

profesionişti care co n stru iesc pe id eea de lipsă a reciprocităţii sociale, şi ne dorim să
prezentăm o a lte rn a tiv ă la p ersp ectiv a aceasta. In vederea stabilirii unei relaţii cu o
persoană cu autism şi a am plificării responsivităţii de tip social a acesteia, p e rs o a n a
n o n -a u tis tă este cea nev o ită să facă eforturi mai m ari de a vedea lum ea prin ochii
autistului, p e rs o a n a n o n -a u tis tă fiin d cea care trebuie să ia iniţiativa de a acţiona într-
un m od care să exprim e o recip ro citate socială.
Ideile sem inarului:
1. Principii adleriene fu ndam entale (apartenenţă / holism / scop / creativitate / nevoile
fiinţiale ale lui A lfred A d ler şi m odelul celor 4 C descrişi de Lew şi B ettner) în raport
cu problem atica spectrului autist.
2. încercările de ordin n eu ro-psiho-social ale oam enilor cu tulburări din spectrul autist.
3. D ezvoltarea unei co m unicări norm ale: procesele privind atenţia reciprocă -
reciprocitatea - cooperarea şi colaborarea.
4. D ificultăţile de co m unicare pentru oam enii cu tulburări din spectrul autist.
5. A bordarea adleriană şi o analiza din această perspectivă a unor opţiuni terapeutice:
ab ordarea com portam entală - A BA
*î* abordarea prag m atică - centrată pe copil (Son R ise / DIR
F loortim e)
6. D ezvoltarea reciprocităţii sociale în relaţia dintre p erso an e non-autiste şi cele din
spectrul autist.
7. C oncepte-cheie în consilierea oam enilor cu A SP E R G E R .
T raducere şi a d a p ta re : 3
Dr. Răzvan G ogălniceanu
Psiholog V alentina N egru
Noţiunile fundam entale ale Psihologiei A dleriene în relaţie

cu AU TISM U L
Dimensiunea socială a fiinţei umane:

N oi, oam enii, suntem fiinţe sociale ce îşi doresc să aibe un lo c în grupul din care fac
parte şi'să trăiască cu sentim entul de apartenenţă. Practic,"toate p roblem ele n o astre sunt
problem e sociale care se în vârt în ju ru l interacţiunii cu ceilalţi. In ciuda ideii generale că
oam enilor din spectrul autist le-ar lipsi com ponenta de relaţionare pe bază de
reciprocitate socială, considerăm că dorinţa lor de a aparţine este la fel de im portantă ca
şi pentru toţi ceilalţi oam eni. S usţinerea şi pregătirea în direcţia reciprocităţii sociale a
fam iliei, rudelor şi p rietenilor unei p erso an e autiste, are o im p o rtan ţă deosebită în ceea
ce înseam nă deschiderea unei com unicări şi conectări pe am bele sensuri ale drum ului.
Autodeterminarea şi creativitatea:
N oi, oam enii, suntem mai m ult decât produsul m oştenirii genetice şi al interacţiunii cu mediul
înconjurător, având un fel u nic fiecăruia de a alege cum să răspundem şi cum ce înţeles să dăm
oricărei situaţii cu care ne în tâln im în viaţă. Prin urm are, noi, oam enii, ne putem schim ba. Este
crucială schim barea atitudinii faţă de oam enii cu tulburări din spectrul autist - această
schim bare va da speranţă acestor oam eni şi ei la rându-le se vor dezvolta, vor face schim bări şi
vor contribui mai departe.
Comportamentul direcţionat către scop / Teleologia

T oate com portam entele au un scop şi sunt direcţionate către îm plinirea nevon de apartenenţă
şi cafre ^ e p ă şlre a senH m entelor de in ferioritate. O com ponenta im p o rtan tă a com portam entului
de tip autistic care poate părea ciudat la o prim ă vedere, ar pu tea fi o m od alitate de a face faţă
copleşitoarei încărcări senzoriale pe care persoana autistă o percepe în urm a interacţiunii cu
m ediul înconjurător, sau ar putea fi o m odalitate profund in v en tivă de co n ectare cu lumea.
Copiii şi adolescenţii autişti, ca şi copiii şi adolescenţii „n eu ro -tip ici” (non-autişti), se
m anifestă şi prin co m portam ente cu scopuri nepotrim fe (vezi D reikurs & Soltz, 1964), în
vîrtţTt^ăceToraşTH orm ţe f u n d a S e r itâ r iîm ă ^ conecta cu sem enii, de a se simţi capabili
şi 3eT «H aêîîm iT e1 T alir(T C E v rS rB etteerH -9 9 6 ): "... —
Fenomenologia (perspectiva subiectivă)

N oi dăm vieţii un înţeles. R ealitatea este aşa cum o percepem fiecare dintre noi. Nu putem fi
"obiectivi asupra n o u a în ş in e şfă su p ra interpretării propriei noastre experienţe. D in acest punct
de vedere_nu există un adevăr absolut. R ealitatea sau adevărul are de-a Tace cu felul în care
fiecare dintre n o fsrm ţim ceea ce trăim şi cu felul în care în ţeleg em fiecare d intre noi situaţia
respectivă. U n p u n ct crucial în d ezvoltarea conectării şi c o operării cu p ersoanele autiste, este
reprezentat de în ţe leg e re ă re ălită ţii percepute de persoana autistă.
Holism
Psihologia lui A lfred A dler are o d im ensiune holisticâ. L a fel ca şi toţi ceilalţi oam eni, o
p ersoană cu autism trebuie în ţeleasă h olistic în sensul că trebuie sa în ţeleg em că dim en siunile
b io lo g ic i, psiho lo g ică şi socială ale fiinţei sunt conectate într-un m od activ şi sistem atic.
încurajarea
A lfred A dler considera încu rajarea ca având o im p o rtan ţă u n ică în ceea ce priveşte calitatea
convieţuirii între oam eni; atât de im portantă încât lipsa ei poate fi_considerată fundam entul
tuturor com portam entelor p roblem atice. în cu rajarea are de-a face cu recunoaşterea, acceptarea
T rad u cere şi ad aptare: 4

Psiholog V alen tina N egru
şi încrederea făţişă în fiinţa um ană, pur-şi-simplu pentru că ea există. încurajarea face

separarea faptelor de înfăptuitor, în aşa fel încât diluează până la dispariţie ideea existenţei
oam enilor „buni” sau „răi”. Este im portantă înţelegerea lumii persoanei autiste şi a
recunoaşterii intereselor şi eforturilor acestor oam eni.
Traducere şi adaptare'- 5
Dinamicile inter- & intra-personale

(conform Thomas Sweeney: Adlerian Counselling)
Interes social scăzut

Sentimente de SUPERIORITATE - poziţia de „plus resimţit”
Succesul: Putere
Poziţie
Posedare/Posesie
Sentimente de INFERIOR1TA TE - poziţia de „minus resimtit”

Eşecul: Insatisfacţie / Resentimente / Neîmplinire
A da vina pe altcineva/altceva
Temeri şi scuze/explicaţii
Vi
Traducere şi adaptare:
h : J \ , l »
6f-v.
Autor: A N TH EA M ILLA R
Cei 4 C cruciali
(Amy Lew & Betty Lou Bettner, 1995, C onnexions Press)
CONECTARE
Trebuie să cred că locul meu - Cred că aparţin
Positiv N egativ
Sentiment: siguranţă fizică Sentiment: nesiguranţă
Acţiune: C ooperez A cţiune: atrag atenţia în moduri
negative
N EVOIE: aptitudini de com unicare
C A P A B IL IT A T E
T re b u ie să c re d că s u n t în sta re
Positiv N egativ
Sentiment: com petenţă Sentiment: inadecvare
Acţiune: îmi asum responsabilitatea A cţiune: încerc să-i controlez
îmi dezvolt încrederea în sine pe ceilalţi sau devin dependent
NEVOIE: cultivarea auto-disciplinei
CONTEZ
T re b u ie să a m în c re d e re că p o t face d ife re n ţa
Positiv N eg ativ
Sentiment: de valoare personală Sentim ent: lipsit de valoare
Acţiune: contribui A cţiune: dem onstrativ dureros
sau mă răzbun
NEV OIE: asum are şi responsabilizare
CURAJ
T re b u ie să am în c re d e re că voi face fa ţă în c e rc ă rilo r vieţii
P ositiv N egativ
Sentim ent: egalitar, încrezător, de speranţă Sentim ent: de inferioritate, înfrânt
A cţiune: înfrunt încercările A cţiune: m ă dau bătut
am dorinţa de a lua startul
NEVOIE: judecată/gândire echilibrată
V) fK -tL -v
Traducere şi adaptare^
Dr. Răzvan Gogălniceanu rW- aj )l A//?. > r ^
^ ^ & p '\. ,
Dezvoltarea com unicării

In ultim ii 4 0 -5 0 de ani, ideea că copiii fo arte m ici au abilităţi sociale sofisticate denotate
prin angajam entul acestora în in teracţiunile faţă-în -faţă, prin im itarea expresiilor faciale
şi a unor sunete, a avut o apreciere în creştere. în literatu ra de specialitate există o
susţinere co n sisten tă pentru ideea lui A lfred A d ler conform căreia toţi oam enii au
potenţial în dezv o ltarea interesului social.
A lternanţa la cuvânt şi îm părtăşirea atenţiei

în cadrul dezvoltării norm ale, în tre n o u -n ăscu t şi îngrijitorul său se poate
observa un proces de com unicare bidirecţio n ală, fiecare dintre interlocutori angajându-
se în această interacţionare bidirecţională, ech ilib rată şi reciproc plăcută. în dezvoltarea
interacţiun ilo r sociale şi a conversaţiilor, o chestiune fundam entală o reprezintă
alternanţa la cuvânt. în cadrul „co n v ersaţiilo r” p reco ce dintre nou-născut şi cel care-i
p oartă de grijă, această alternanţă la ex p rim are rep rezin tă un aspect de bază, îngrijitorul
încărcând cu anum ite înţelesuri co m p o rtam en tele şi vocalizările nou-născutului,
ajungându-se la o îm părţire în tre cei doi a atenţiei în cadrul conversaţiei,
în ju ru l vârstei de 12 luni, copiii folosesc arătarea cu degetul (p ro to -im p e ra tiv ) pentru
a indica ceea ce vor. în cel de-al doilea an de viaţă, copilul mic începe să arate cu
degetul dintr-un m otiv diferit, indicând sau îm p ărtăşin d u -şi interesul pentru ceva anum e
(p ro to -d e c la ra tiv ).
Părinţii privesc în direcţia în care privesc şi copiii lor şi vor numi lucrul care
pare a fi de interes pentru copil. M ai d eparte de sim pla im itare a îngrijitorului de către
nou-născut, pare a se contura perspectiva în c a re îngrijito ru l este cel care urm ează / dă
curs direcţionării pe care o face copilul, ajungând să num ească sau să furnizeze un
înţeles acţiu n ilo r copilului, dând de în ţeles copilului că acţiunile conduc către
răspunsuri, şi astfel fluxul de cuvinte căpătând un sens. Cel mai im portant este faptul că
atunci când cel care num eşte lucruri, face acest lucru urm ărind către ce anum e se
co n centrează atenţia copilului, achiziţia de v o cab u la r a copilului se va produce într-un
ritm mai rapid.
D eci, pentru o com unicare eficien tă este n evoie de mai m ult decât un
com unicato r cu disponibilitate de a-şi îm p ă rtă şh m e sa ju l. A colo trebuie să m ai fie şi
cineva care să aştepte acel mesaj în felul în care este el transm is de către com unicator.
O b u n ă co m u n icare se bazează pe o in teracţiu n e deschisă în am bele sensuri şi pe
reciprocitate.
în ţeleg erea şi exprim area vorbirii şi lim bajului im plică factori m ultipli şi
interdependenţi. Pentru a primi şi răspunde oricărui m esaj, fie el verbal sau non-verbal,
şi pentru a-1 în ţeleg e în d eplinătatea înţelesului său, trebuie să integrăm toate
inform aţiile care vin către noi pe d iferitele căi senzoriale. A cest aspect rep rezin tă o
veritabilă în cercare pentru oam enii cu autism deoarece ei acuză dificultăţi de integrare
senzorială şi problem e de supraîncărcare senzorială.
C e anum e putem face pentru a susţine p ersoanele autiste în dem ersul lor de
„deprindere a lim b aju lu i” şi pentru a am p lifica sentim entul egalitar şi adevărata
com unicare în am bele sensuri?
în relaţiile d intre nou-născut şi persoana care-i p o artă de grijă, bazate pe siguranţă fizică
şi psihică, cei care se îngrijesc de copil sunt aceea care urm ăresc dem ersul copilului.
A stfel, în situaţia celor autişti, oam eni care în c ea rcă să facă faţă provocărilor sociale,
noi trebuie să ne îngrijim chiar mai m ult şi pentru o p erioadă mai lungă de tim p de
această urm ărire reciprocă.
T rad u cere şi a d a p ta r e : 8
Dr. R ăzvan G ogălniceanu
A utor: A N T H E A MELLAR
Cât de mult ştii despre spectrul autist?

R oth (2010) T he A utism S p ectru m in the 21st C entury
în ain te de a te uita mai departe la aceste n ote de cu rs, h otărăşte-te care e p ărerea ta
d esp re fie c a re dintre afirm aţiile de m ai jo s - unele ştiute fiind ca adevărate, altele false,
în tim p ce altele sunt încă sub sem nul incertitudinii:
1. A utism ul apare mai frecvent la băieţi decât la fete. ~
2. A utism p o ate fi cauzat de d eprivarea em oţională.
3. Toţi oam enii cu autism sunt genii n econvenţionale.
4. A utism ul este în creştere. ' -
5. în în treag a lum e autism ul are o rată sim ilară de apariţie.
6. A utism ul poate fi detectat înainte de v ârsta d e 2 ani. — C^'S
7. O am en ilo r cu autism nu le este facilă în ţeleg erea sentim entelo r şi gândurilor

celorlalţi oam eni. _ -
8. A u tism se transm ite în fam ilie. -*
9. E x istă o g en ă pentru autism .
10. A utism u l poate fi provocat de vaccinul pentru ru jeo lă (pojar), oreion şi rubeolă
(în original, M M R =M easles, M um ps, R u b ella V accine). ^ /
1 1 . 0 p erso an ă cu autism în tim p p o ate să-şi revină la norm al.
12. T oti oam enii cu autism au o intelig en ţă sub m edie. — ;
13. O am enii cu autism preferă în to td eau n a să fie singuri.
6L
j
(A.
T rad u cere şi ad ap tare: u /fit /a
D r. R ăzvan G ogălniceanu
Psiholog V alen tin a N egru
A utor: A N T H E A M ILL A R
Autism - o scurtă introducere în chestiune

T erm enul A U T IS M este folosit în m od obişn u it pentru o ricare din urm ătoarele situaţii:
® A u tism clasic (A utism ul descris de L eo K anner): indivizii pot avea grade de

fu n cţio n alitate diferite - înalt, m ediu şi scăzut (nivele variate de IQ) şi denotă o
în târziere precoce a dezvoltării lim bajului.
® S in d ro m u l A s p e rg e r: în care nivelul IQ este cel puţin m ediu şi nu există nicio
în târziere a lim bajului.
• T u b u r ă r i g e n e ra le de d e z v o lta re f ă r ă c a te g o rie (în original, Pervasive
D evelopm ental D isorder N ot o therw ise S p e c ifie d ’ (PD D -N O S) - caracteristicile
sunt u şo are şi fără o posibilitate de în cad rare clară în celelalte două situaţii
(autism clasic şi sindrom A sperger), deşi indiv id u l îndeplineşte un num ăr de
criterii autistice.
Situaţiile de m ai sus sunt grupate îm p reu n ă sub d en u m irea de SIT U A Ţ II/ST A R I D IN

SP E C T R U L A U T IS T (SSA), term in o lo g ia o ficială a D S M 4 fiind de T U L B U R A R E D IN
SP E C T R U A U T IS T (TA S). D eşi term inologia de "tu lb u ra re ” ar putea fi discutabilă în
ceea ce priveşte situaţiile de funcţio n alitate în altă şi m edie, ideea se concentrează mai
m ult pe d iferenţa dintre situaţiile acoperite de acest spectru.
D iagnosticarea unei situaţii din spectrul autist (S S A ) are loc când o p ersoană de vârstă
fragedă d en o tă dificultăţi de in teracţionare şi co m u n icare socială şi o anum ită
inflexibilitate în privinţa activităţilor şi intereselor p ersonale. Există date evidente care
susţin originea gen etică a unor astfel de situaţii (deşi nu a fost descoperită nicio genă
im plicată) şi de dezvoltare neurologică.
Triada problem elor cu care se co n fru n tă indivizii cu SSA (deşi gradele de exprim are
sunt foarte diferite, cu toţii îm părtăşindu-le):
« C om u n icare socială
o Interacţiune socială
• Im aginaţia socială *
Prevalenţa
D aca sunt luate în considerare toate situaţiile spectrului autist, se poate vorbi de o
proporţie de 1:150. în ceea ce priveşte p roporţia pe sexe. se p o ate vorbi despre o situaţie
de tipul b ărbaţi:fem ei = 4:1, deşi există p o sib ilitatea ca proporţia în cazul sexului
fem inin să fie m ai ridicată.
A tuuri
M ulţi oam eni cu autism au de asem enea nişte calităţi p ersonale sem nificative. Putem
discuta despre o bună observare a detaliilor, un grad rid icat de corectitudine şi loialitate,
o m em orie ex celen tă în _ p n v in ţa faptelor"şi a T i g u rilor, şi abilitatea de a da m ăsura
com peE nţH T orT n~cazul în care lucrează într-un m ediu b in e org an izat"şrstfu û raT T Jm i
dintre âceşti oam eni a u ş i un considerabil talent creâtîv;
Alte dificultăţi: Indivizii cu autism , adesea, se c o n fru n tă şi cu alte situaţii cum ar fi

sensibilitate senzorială, epilepsie, problem e g astrointestinale. M ai pot prezenta
problem e p sihice cum ar fi anxietate, depresie, tu lb u ra re obsesiv-com pulsivă. U nii, dar
nu toţi, pot ajunge să se com porte în m oduri dificile, p ro v o cato are şi sfidătoare.
T raducere şi ad ap tare: 10
C aracteristici com une ale oam enilor tulburări din spectrul

autist
(m arcajul cu * p u n ctea ză tip icalitatea pentru autism ul clasic)
Chestiuni sociale
1. L ipsa unui in teres pentru ceilalţi oam eni - p referin ţa pentru singurătate
2. C ontact visual atipic - fie lipsa contactului visual, fie stăruire a acestuia
3. L ipsa de recip ro citate
4. D ificultăti de ap reciere a felului în care să reacţio n eze fa ţă de com portam entul
altei persoane
5. D ificultăţi de apreciere a expresiilor em oţionale faciale, vocale, postural
6. D ificultăţi de înţeTegere a faptului c ă asupra unei chestiu n i pot exista mai m ulte
perspective.
Chestiuni de comunicare
1. E cholalie (repetarea frazelor sau sunetelor auzite la celălalt)
2. Folosirea neo lo g ism elo r (folosirea unui lim baj ch aracteristic personal, în locul
denum irilor convenţionale) *
3. înţeleg erea literal a cuvintelor - dificultate de in terp re tare a m etaforelor
4. G rade diferite de întârziere a lim bajului *
5. F olosirea vorbirii într-un m od n ep otrivit co n tex tu lu i social (anom alii
pragm atice)
Comportamentul repetitiv şi îngustarea plajei de interese

1. M işcări şi legănări ale m âinilor
2. R otirea corpului
3. Interes obsesiv (atingerea lucrurilor, co lec ţio n area pietrelor, colectarea de
inform aţii asupra unui anum it subiect)
4. C om portam ente cu repetitivitate ridicată
5. C rize severe la schim bare
6. Z one de abilităţi sau inteligenţă (de ex. m uzică / m atem atică / num ărat)
7. M em orie neob işn u ită
8. N evoia de sim ilar / identic
Alte caracteristici:
1. Z one de in telig en ţă sub m edie sau de dificultate de înv ăţare *
2. R isc ridicat de epilepsie *
3. A uto-vătăm are *
4. H ipersensibilitate auditivă, tactilă, gustativă, o lfactivă şi term ică
T rad u cere şi ad ap tare: 11

Teoriile psihologice ale autism ului

Ref: Sim on B aron C ohen
Teoria minţii
C apacitatea n o astră de a com unica şi de a in teracţio n a social cu ceilalţi, depinde de
înţelegerea a ceea c e gândesc, sim t şi cred ceilalţi, iar acest aspect este cunoscut ca fiind
o „teorie a m in ţii” (TaM ). A ceastă teorie a scos la iv eală faptul că toţi oamenii din
spectrul autist au ceva problem e în „citirea gân d u rilo r” celorlalţi, sau că ar avea ceea ce
s-a num it „orbirea m in ţii” (B aron-C ohen), adică inab ilitatea de a înţelege intenţiile
celuilalt, lipsa lui „fă-te” că te joci, dificultăţi de_atenţie reciprocă, dificultăţi cu ironia şi
m etaforele, dificultăţi în îm p ărtăşire şi alternanţă la cuvânt. C opiii autişti uzează relativ
puţin de „lim bajul m en tal” cum ar fi: „eu gân d esc” , „eu sim t” , „eu cred” .
Abordarea Empatizare-Sistematizare (E-S) (Baron-Cohen)

A ceastă teorie ex p lic ă dificultăţile în com unicare şi relaţio n are întâlnite în situaţiile
spectrului autist p u nându-le în legătură cu în târzierile şi d eficienţele de em patizare, şi în
acelaşi tim p ex p lică atu u rile/punctele forte ale acesto r oam eni făcând referire la ideea
unor abilităţi de organizare p erfecte sau de un grad superior. A p are astfel o teorie cu doi
factori prin care se explică atât caracteristicile sociale, cât şi pe cele non-sociale din
situaţiile de spectru autist.
Em patia im p lică o „citire a m inţii” , dar acest lu ciu se poate întâm pla printr-un
cunoaştere: e m p a tie co g n itiv ă . Un alt asp'ect n ecesar este abilitatea dezvoltării unei
reacţii em oţio n ale p otrivită cu ceea ce sim te şi gândeşte o altă persoană. A ceasta fiind
e m p a tia afe c tiv ă .
A sistem atiza are d e-a face cu im pulsul de a analiza sau de a construi un sistem. Un
sistem are la b a ză reguli şi atunci când o rg an izăm un sistem , noi încercăm să
identificăm reg u lile care stăpânesc sistem ul pentru a fi în stare să prezicem felul în care
acesta se va co m p o rta în viitor.
*
In SSA sistem atizarea este o caracteristică foarte im portantă. C âteva exem ple ar fi:
*t* Senzorial: atingerea suprafeţelor, adulm ecarea oam enilor.
m âncatul aceloraşi m âncăruri.
*> M otor: învârtitul în ju ru l axei, practicarea unor m işcări de tipul
celor de la skateboarding
❖ C olecţionare: colecţionarea de abţibilduri de la fotbal, crearea
de liste
N um eric: calcularea rap id ă a num erelo r prim e, obsesii cu
m ersul trenurilor
M işcare: privitul învârtirii ru felo r în m aşinile de spălat, bucuria
căluşeilor
♦î* Spaţial: studierea hărţilor, d esenatul în detalii
❖ V ocal: ecoul, im itatul pap ag alicesc, im itarea accentelor
Autismul văzut prin teoria „creierului extrem masculinizat”

T eoria E-S a fo st extin să către teoria creierului extrem -m ascu lin izat. In studii efectuate
pe populaţii m ari, apar diferenţieri clare pe gen, em p atizarea fiind mai bine realizată de
către fem ei, iar în privinţa sistem atizării bărbaţii fiind cei care sunt executanţi mai buni.
Biologia SSA
Stările din spectrul autist au astăzi clarificate c o m p o n en tele genetică, neurobiologică,
neuroanatom ică şi de m ediu. F actorii de m ediu in tera cţio n ea z ă cel mai probabil cu gene
de risc.
A şadar, aşa cum a spus şi A lfred A dler, trebuie să ab o rd ăm h olistic această chestiune.
Deşi nu este ev id en ţiat niciun m arker b iologic prin care să se pună diagnosticul
tulburărilor din spectrul autist, ex istă dovezi care în d ru m ă către procesul atipic de
dezvoltare a creierului, pre- şi,post-natal, în special afectarea p roceselor de inform are de
tip social.
Dezvoltarea creierului
U na dintre cele mai im portante descoperiri este aceea că la copiii cu SSA, în prim ii ani
ai vieţii ex istă p erioadă de supra-creştere a creierului. Se consideră că această
dezvoltare mai târziu se opreşte, cum va atipic fa ţă de copiii „norm ali” a căror
dezvoltare se petrece treptat, uneori ajungând din u rm ă volum ul cerebral al copiilor cu
autism .
în ciuda creşterii din prim ii ani de viaţă, stu d ierea anum itor zone de creier ale
adolescenţilor şi adulţilor cu autism a d escoperit faptul c ă există regiuni care au
dim ensiuni mai reduse în cazul oam enilor cu autism faţă de regiunile sim ilare de la non-
autişti. A stfel zone sunt: am igdala (n.t., parte a sistem ului lim bic)(im plicată în
răspunsurile em oţionale), h ipocam pusul (im plicat în m em orie), nucleul caudat_ (n.t.,
localizat în ganglionii bazali ai creierului) şi părţi ale cerebelului (im plicate în
schim barea şi coordonarea atenţiei).
Neuronii oglindă (sau sistemul oglindă) *

D escoperirile şi mai recente privind sistem ul n eu ro n ilo r-o g lin d ă (cel care ne face
posibilă în v ăţarea de la unul-la-altul şi starea de em patie) au arătat că în cazul copiilor
autişti există o activitate mai redusă a acestor zone faţă zonele sim ilare dintr-un creier
tipic dezvoltat.
Nivelele de Ocitocina
O citocina (in orig., oxytocina) este un horm on p ep tid ic căruia uneori i se m ai spune şi
„peptida socială” deoarece jo a c ă un rol cheie în cadrul relaţionării sociale. N ivelele de
ocitocină la persoanele cu SSA sunt sub m edie.
Autor: A N TH EA M ILLA R
Tipuri de intervenţii
D iferen ţie ri în tr e a b o rd a r e a c o m p ortam entală şi a b o r d a r e a p ragm atică a
dezvoltării
A b o rd a re a com p o rta m en ta lă A b o rd a re a p ra g m a tic ă a dezvoltării /
c e n tra tă pe copil
A p p lied B elia vio u ra l A n a lysis (A B A )
In tera cţiu n e in ten sivă / The Son-R ise
P rogram / D IR F loortim e
A utism ul este o tu lb u ra re A utism ul este tu lb u r a r e a in te ra c ti vită ţii

c o m p o rta m e n ta lă , cu com portam ente sociale, în care deficitul central este la
fie suprimate, fie întărite. nivelul relationării cu ceilalţi oameni.
Copilul are nevoie de s tru c tu r ă şi A jutorarea copilului în a fi flexibil şi

trebuie să deprindă o anum ită postură, sp o n ta n , îi dă posibilitatea să facă faţă
să urm eze un anum it program , şi să schim bărilor şi să se bucure de
respecte şi să urm eze anum ite cerinţe. interacţiunea umană.
A ria de in te re s
M o d ific a re a c o m p o rta m e n tu lu i C re a re a u n e i re la ţii cu copilul
C aută să „ su p rim e ” c o m p o rta m e n tu l Foloseşte tehnica de „ a lă tu ra r e ” în ideea
repetitiv „origina!” al copilului. participării alături de copil în
c o m p o rta m e n tu l său repetitiv.
M eto d e de p r e d a r e a n o ilo r a b ilităţi

R e p etiţia - folosirea unor proceduri sau M o tiv a re - contruirea propriului interes
m etode discrete de a face copilul să al copilului în privinţa oricărui jo c sau
execute repetitiv un anum it com portam ent activităţi în aşa fel încât stimulat
(urm at de o prem iere) până când copilul em oţional copilul revine pentru a dobândi
dem onstrează dobândirea acestuia. abilităţi mai generale şi o relaţionare mai
apropiată de firesc.
A rii de în v ă ţa re
A desea se concentrează pe ab ilită ţile A desea se concentrează prim a dată pe
şcolare. d e p rin d e rile de so cializare.
D om eniile şcolare de tipul m atematicii C aută mai degrabă să ajute copilul să
sunt privite drept o cale excelentă de a stă p â n e a sc ă deficitele sociale, decât să le
ajuta copilul să com penseze lipsa com penseze. ~
abilităţilor de socializare.
R olul p ă rin ţilo r şi al a lto r p e rso a n e c a re m ed iază ac e ste a b o r d ă r i

P ro fesio n iştii sunt cei care jo acă ro lu lP ă rin ţii şi fa m ilia au ro lu l p rin c ip a l,
p rin c ip a l, părinţii având un rol mai mult
observaţi onal.
T raducere şi adaptare: 14
Principii de intervenţie: w w w .autisiT itreatm ent.org

C re a z ă u n u i m e d iu o p tim
A colo unde e posibil, lu crea ză cu co p ilu l unu-la-unu
C opiii cu autism ajung în m od obişnuit copleşiţi şi supra-stim ulaţi în anum ite situaţii de
m ediu înconjurător. E ste p o sibil ca această supra-stim ulare şi abilitatea redusă de a
controla nivelele de stim ulare, să fie cauzele „în ch id erii” şi retragerii din faţa
interacţiunilor sociale.
C opiii neuro-tipici ajung să deprindă înţelesul relaţiilor sociale şi să răspundă adecvat,

prin interm ediul nen u m ăratelo r ore de interacţionare cu ceilalţi. Copiii cu autism ,
evitând aceste interacţionări, de o v ârstă fragedă ab sen tează de la această „educare
socială” .
D ezvoltarea co p iilo r neuro-tipici este privită ca fiind dep en d en tă de angajarea

vo lu n ta ră în relaţionări sociale, şi nu ca urm are a furnizării accesului la o anum ită
activitate specifică sau la o anum ită inform aţie. A cu m se ştie că acest aspect îşi m enţine
adevărul şi în cazul cop iilo r cu autism .
C oncentraţi-vă m ai întâi asupra aspectului-cheie al autism ului: socializarea. Cu cât

aceşti copii sunt m ai deprinşi cu asta, cu atât ei vor fi mai pregătiţi să înveţe şi să îşi
dezvolte ariile lim bajului şi cogniţiei. Făcând din socializare un aspect m o tiv a n t şi
d ig e ra b il pentru copiii cu autism , ei vor câştiga în ceea ce num im „educare socială” ,
com pletându-şi lipsurile tim purii. 4
U rm ă r e ş te c o p ilu l: în c e p e d e la m o tiv a ţia c o p ilu lu i

E vită luptele de p u tere şi aco rd ă acces la C ontrol: răsp u n d e copilului! A ngajază-te în
activităţile preferate de către copil!
F iin d u -i a lă tu ri c o p ilu lu i şi a lă tu râ n d u -i-te în co m p o rta m e n tele repetitive, g en erea ză
c o m u n iu n e so cia lă !
R ăspunde iniţierii sociale pe care o întreprinde copilul (oricât de m ică ar fi această

întreprindere), în loc să dai directive şi să aştepţi 5e la el să le urm eze. In răspunsul tău
trebuie să se regăsească lucruri uşor de înţeles şi m otivante pentru copil.
Pregătirea unor jo cu ri de grup pe m arginea tem elor obsesive ale copilului autist. S-a
descoperit că acest aspect am plifică interacţiunea socială cu cei de aceeaşi vârstă şi
conduce de la jo cu ri cu tem e o bsesionale către jo curi cu tem e non-obsesionale.
Autor: A N TH EA MELLAR
Provocări şi strategii specifice: w w w .autisiT itreatm ent.org
1. Copilul are vorbire limitată sau nu vorbeşte deloc.

R ăspunde repede sunetelor pe care le em ite copilul. C ând copilul emite un sunet (chiar
dacă nu eşti sigur că el doreşte să spună ceva), m işcă-te repede şi oferă-i ceva, chiar
dacă nu ai idee despre ceea ce el cere într-adevăr. D em onstrează-i că folosirea
lim bajului vorbit face oam enii să se m işte şi acest lucru îi va da putere şi control.
A rătă-i puterea lim bajului predându-i verbe de acţiune sau substantive „îndem n” (n.t.
care îndeam nă la o acţiune) - de exem plu, dacă predai „ridică”, ridică copilul când el
rosteşte cuvântul; exem ple de substantive „îndem n” ar putea fi: minge sau ceaşcă).
Fă un evenim ent din orice încercare de com unicare. D acă copilul încearcă să spună un
cuvânt susţine-1 ca şi cum ai fi la stadion! V rem să trezim em oţia copilului şi el să-şi
dorească să încerce din nou şi din nou! încurajăm acest aspect, luând act nu num ai de
succese, ci şi de eforturi de puse până să ajungă acolo!
2. Comportamentele repetitive auto-stimulante (‘Stims’).

Copiii şi adulţii folosesc aceste com portam ente în structurarea procesului de înţelegere
a m ediului, fum izându-şi astfel o senzaţie de control intern. A ceste com portam ente
generează confort şi au un scop al lor, chiar dacă noi nu li-1 găsim .A ceste ritualuri sunt
uşa şi calea spre interacţiunea um ană şi socializare.
în loc să forţezi oprirea unui com portam ent, alătură-te copilului şi susţine-i jocu l solitar
să devină un jo c în doi. Păşeşte cu sinceritate în jo cu l copilului, înainte de a-i cere să
participe şi el în jocu l tău. Bagă-te în activitatea copilului tău, im itând exact ceea ce
face el (de exem plu: dacă copilul tău îşi m işcă m âinile într-un fel, im ită-i m işcările).
Stai în aşa fel încât copilul să te vadă şi să poată vedea ceea ce fa c i!
3. Deşi copilul posedă un vocabular bogat sau se exprimă în propoziţii, îi

lipseşte abilitatea de a folosi cu succes limbajul în interacţiunile sociale.
D acă îi dăm ajutor copilului să îşi clădească încrederea în com unicarea socială, atunci el
îşi va da mai m ult silinţa. A tunci când văd beneficiile utilizării com unicării verbale cu
ceilalţi, copiii sunt motivaţi să o folosească.
Crează o atm osferă de lucru în care să pui în scenă situaţii sociale şi în care să jucaţi
roluri din fam ilie/com unitate/societate. Foloseşte anum ite fraze/propoziţii pe care vrei
să le înveţe copilul tău, în contextul unor jocuri sau activităţi stim ulatoare (de exem plu,
în loc să-ţi tot corectezi copilul sau să-l faci să „îngurgiteze” prin repetarea unor
propoziţii, crează un jo c „de-a m agazinul” , în care să-i arăţi copilului tău cum să
interacţioneze cu tine-casier).
Arată-ţi interesul şi fii entuziast în discutarea subiectelor de

interes pentru copilul tău (despre T hom as-locom otivă; despre
cum păraturile la mall; despre întrebările repetitive de genul „la
cât m âncăm ?” )! Fii un m odel pentru copilul tău! D acă dorinţa
noastră este de a discuta cu copiii noştri chestiunile care ne
interesează pe noi, atunci trebuie să ne dorim mai întâi să
discutăm despre ale lor. D upă ce am dat curs dom eniilor lo r de interes, putem începe
pas-cu-pas să ducem conversaţia şi în alte direcţii.
A utor: A N T H E A M ILLA R
4. C o p ilu l u rlă , ţip ă , lo v eşte, a r u n c ă cu ce-i v in e în m â n ă , etc...

C opilul foloseşte aceste co m p o rtam en te pentru că şi-a dovedit că ele că ţin. D acă
copilul urlă, asta se în tâm p lă pentru că el s-a deprins c ă în acest fel obţine ce vrea. D acă
acest com portam ent nu i-ar m ai fi de folos, nu l-ar mai folosi. Şi pentru copil şi pentru
adult, fiecare com portam ent are un scop! D in cin e-ştie-ce m otive, în acel m om ent
copilul/adultul nu e capabil să g ăsească un alt m od de a se exprim a. D acă ar putea, ar
face-o! R eacţiile noastre jo a c ă un rol foarte im portant în încurajarea sau dim inuarea
fiecărui com portam ent al copilului.
Nu reacţiona! Păstrează-ţi expresia facia lă şi tonul vocii calm e şi atente (adică, nu te

încrunta, nu ţipa, nu te strâm ba, etc..). Pentru m inim alizarea reacţiilo r tale, m işcă-te
în cet şi în linişte, prin asta asigurându-te c ă nu mai oferi nicio susţinere
com portam en telo r copilului! Practic, ev ită să „răsplăteşti” copilul! D acă tu-i oferi
copilului ceea ce el vrea când ţipă, îl înveţi c ă acesta e un m od eficien t de com unicare!
îngrijeşte-te de tine însăţi/însuţi! M in im alizarea reacţiilo r tale nu în seam n ă că trebuie

să-i perm iţi copilului să te lo v ească sau să te ciupească. în cea rcă să pui o p ern ă în faţa
ta şi schim bă-ţi încet poziţia.
O feră o alternativă! D acă copilul te trage de păr, oferă-i o sfoară/coardă de care să

tragă! D acă el aruncă cu cuburile, oferă-i o p ern ă sau o ju cărie de pluş!
B ucură-te şi reacţionează vizibil de fiecare dată când copilul tău este gentil şi cere
lucrurile în felul în care-ţi d o re şti!
5. C o p ilu l n u este c a p a b il s a u n u d o re ş te să p a rtic ip e Ia a c tiv ită ţile ziln ice (de

ex.: sp ă la tu l d in ţilo r, fo lo sire a to a le te i, p ă s t r a r e a c u ră ţe n ie i p e rso n a le ,
îm b r ă c a r e a de u n u l s in g u r, etc..)
Toţi oam enii (copii sau adulţi) se în d rep tă către ceea ce le face plăcere. D acă aceste
activităţi sunt percepute ca plăcute, copiii noştri se vor în d rep ta către ele în loc să
renunţe ia ele. D eprinderea cere tim p - m erită să investeşti tim p în ajutorarea copilului
tău în deprinderea unor noi abilităţi. *
Scoate activităţile „din dulap ” ! P red ă aceste activităţi pe durata întregii zile. D ecât să le
dai curs în m om entele foarte „fierb in ţi” ale zilei (adică, atunci când trebuie să-ţi dai
copilul pe uşă afară ca să nu p iard ă autobuzul), găseşte-ţi alte m om ente pentru a lucra la
aceste abilităţi fără presiunea tim pului.
A cordă atenţie şi celebrează pe toţi m em brii fam iliei care p articip ă cu succes la aceste
activităţi! (adică: „Ura, tătucule! Ţi-ai îm b răcat h ain a!” ).
R eacţionează stim ulant, în stil m are pentru oice semn de interes din partea copilului sau
dorin ţă în această zonă (de exem plu când copilul doar se uită la periuţa de dinţi, când îşi
îm b racă tricoul pe dos, etc.).
Fă-o într-un fel am uzant! (Ce? S pălatul am uzant al dinţilor? D A! Spălatul pe dinţi poate
fi am uzant!).
Fii flexibil în privinţa orelor program ate! D acă copilul îşi în cetează p ieptănarea părului,
decât să-l forţezi sau să-l zoreşti, m ai b ine aştepţi 10 m inute şi încerci din nou!
T rad u cere şi ad aptare: 17

Dr. R ăzvan Gogălniceanu
Principii de bază în consilierea oam enilor cu A sperger
A fla ţi c u m a n u m e îi p la c e c lie n tu lu i să c o m u n ic e
Nu-1 întrebaţi „C um te sim ţi?” .
Fiţi clari, precişi, logici. A desea, o am enii A S au un m od de gândire m etodic, scrupulos.
E vitaţi m etaforele, vorbele cu d o u ă sensuri, insinuările; poate rezulta o confuzie
com pleta.
F a c e ţi in te rv e n ţii c a re să se v a d ă şi să a ib ă c o n c re teţe.
P ersoanele cu AS sunt adesea „v izu a li” , aşadar dacă văd lucruri desenate sau scrise vor
elim ina „cititul gândurilor” şi asta le va reduce sim ţitor stressul. Pentru unii clienţi
poate fi folositoare d escrierea şi ex p rim area sentim entelor cu ajutorul culo rilo r şi
folosirea num erelor de la 1 la 10 pentru a ex p rim a intensitatea em oţiilor.
P ro b le m a c o n ta c tu lu i v izu al
Pentru unii indivizi cu A S, in iţierea sau susţinerea unui contactul vizual se po t dovedi
foarte dificile. Nu vă aşteptaţi ca un client cu AS să vă p rivească în ochi sau să se uite
direct la dum nevoastră. D acă sunt nevoiţi să o facă, chiar şi pentru puţin tim p, este
posibil ca ei să nu se mai p o ată co n cen tra asupra a ceea ce spun sau auzi cu acurateţe
ceea ce li se spune.
U nii indivizi cu AS pot m enţine un contactul vizual prelungit, ceea ce p o ate părea
agresiv sau p o t părea că flirtează, cân d de fapt, nu se întâm plă aşa ceva - adesea
înseam nă doar că s-au „d eco n ectat” de faţa lor şi că nu mai sunt conştienţi de expresia
pe care o exprim ă faţa lor, sau au în v ăţat să supracom penseze. D eseori acest lucru este o
consecinţă a răutăţilor din şcoală pe m arg in ea contactului vizual redus.
L im b a ju l tr u p u lu i
Nu puteţi citi sentim entele unei p erso an e cu AS d upă expresiile faciale sau lim bajul
trupului. U n client se poate lipsi expresii faciale sau poate să nu ofere niciun indicator
referitor la ce se întâm plă înăuntrul său din p u n ct de vedere em oţional, iar acest aspect
poate fi interpretat greşit ca fiind o în străin are em oţională din pricina unei dram e sau a
unui abuz din copilărie. D eşi aceste zone au nevoie de o b u n ă investigare, acest lucru
trebuie făcut cu precauţie, pentru că mai probabil este ca acel client să su fere de un
coeficient em oţional scăzut. ' ~
E m o ţiile şi se n tim e n te le
C om unicarea trebuie să fie clară şi logică. Nu ne putem aştepta ca acest clien t să aibă o
bruscă introspecţie asupra a c e e a ce afTTde aşteptat ca el să facă. Ei vor avea nevoie de
instrucţiuni clare şi de opţiuni log ice pe care să le ia în considerare. C onsilierea
clientilor~cu^\S ~nu a r t r e ¥ i u ^ l ~ a î F ă T e g ă t u f F â r o ^ r c ă r e i ^ e a d u c e re a e m o ţiilo r
la s u p r a fa ţă ; acest lucru po ate deran ja clientul - este posibil ca ei să nu p o ată da un
context acelor em oţii şi să nu le p o ată p ărăsi odată cu părăsirea cam erei.
F iţi c o n ştie n ţi d e se n s ib ilita te a s e n z o ria lă

V erificaţi dacă clientul vostru este a fe c ta t-d e o supra- sau sub-expunere la stimuli
senzoriali şi asiguraţi-vă că spaţiul în care faceţi consiliere este confortabil pentru el.
D om en iile de sensibilitate ar p u tea fi legate de sunete, vedere, atingere, gust sau m iros.
D istragerea prin zgom ote poate fi în detrim entul capacităţii de concentrare a clientului
T rad u cere şi a d a p ta re : 18
A utor: ANTHEA M ILLAR
asupra a ceea ce se discută - mulţi clienţi AS consideră că este aproape imposibil să

m enţină o conversaţie într-un loc cu zgom ot de fond.
A veţi în v ed ere fa p tu l că sc h im b a re a este dificilă: daţi coerenţă şi consistenţă

consilierii, folosiţi răspunsurile ferm e şi feriţi-vă de ezitări şi am bivalenţă. Poate fi utilă
crearea unei „cărţi cu reguli” unde să se regăsească identificate regulile albe, negre şi
zonele gri.
T raducere şi adaptare'- 19
Consilierea cuplurilor de form ate din persoane cu Asperger

(AS) şi persoane N eurotipice (NT)
(Ref: M axine A ston 2009)
M ulţi parteneri N T d eclară că se sim t privaţi em oţional şi pot fi frustraţi şi enervaţi în

ceea ce priveşte relaţia. D acă clientul d u m n ev o astră nu este conştien t de faptul că ceea
ce afectează relaţia poate fi A S, idea şi abilitatea de a m en ţio n a această posibilitate ar
putea reprezenta diferenţa în tre o supravieţuire şi o n ereu şită a relaţiei.
Partenerii N T şi As c are fo rm ează cuplul, ar putea fi descrişi ca fiind specii diferite,

niciunul nu-i este superior sau in ferio r celuilalt, ci sunt doar diferiţi. Fiecare partener
gândeşte într-o m o d alitate diferită de celălalt: în tim pjpe partenerul AS are mai degrabă
nevoie de o structură lo g ică şi ordonată, decât de em patie; partenerul N T are'nevoiTH e
em patîe^ flexibilitate şT se~\irsIm ^~prIvat îm p lin irea "acestora daca nu l e ’prim eşte. Când
există posibilitatea cu n o a şte rii şi înţelegerii ac e sto F d eo seb iri, pot apărea îm bunătăţiri
majore.
S tra te g ii p e n tr u p a r te n e r u l N T :
❖ folosiţi num ele partenerului AS la încep u tu l şi la finalul fiecărei
com unicări
* transm iteţi m esajele într-un m od concret, tangibil: bileţele,
em ail-uri, scris pe tablă, etc
C re a ţi-v ă a ju to a r e v iz u a le :
**• folosiţi o h artă de culori pentru trăirile pozitive şi pentru cele
negative; adăugaţi num ere cu care să m arcaţi intensitatea
•t* u tilizaţi un sistem de co m unicare prin cartonaşe
C re a ţi re g u li c la re p e n tr u o c e a r tă „ c o n s tru c tiv ă ”
1. fără abuz fizic
2. fără abuz verbal <*.
3. fără răscolirea trecutul şi reproşuri
U tilizati un term om etru al frustrării sau al furiei.
P ro b le m e le sex u ale
E ste im portantă în ţeleg erea nivelului de sensibilitate senzorială în toate aspectele vieţii,
mai ales când se lucrează în zona terapiei sexuale. U nii clienţi cu AS au declarat că sunt
foarte sensibili când sunt atinşi pe anum ite părţi de pe corp; acestea ar putea fi m âinile
sau picioarele", său ’ăF puteâlT zo n eT e'ero ên E ' v
P a re n tin g
Indiferent de cât de m ult îşi iubeşte copii un părinte cu A S, este foarte probabil că va
avea dificultăţi în înţeleg erea, exprim area şi îm p lin irea n evoilor co piilor lor.
Oferiţi intrucţiuni clare fără a ju d e c a şi vă vor ajuta în această situaţie.
A n e x a i - Traducerea film elor
Carly - Introducere (3,28 minute)
In ciuda sutelor de ore de terapie, d e-a lungul lunilor şi anilor, progresul lui C arly a fost
foarte lent.
A sta până în tr-o zi, acum 3 ani, când C arly avea 11 ani. A fugit către un calculator
pentru prim a d ată şi ce s-a p etrecu t mai departe a g enerat o spărtură atât de profundă
încât va perfora lum ea secretă şi tăcu tă a lui Carly.
„Era destul de tu lb u rată şi începuse să spună pe litere D -O -A -R -E - “D o are” - apoi,

puţin mai târziu a scris „aju ” şi am îndem nat-o să term ine şi a scris “ ajutor” . D upă aceea
s-a ridicat, s-a dus în spatele canapelei şi a v o m itat” . (B arbara este una dintre cele mai
vechi terapeute a lui C arly)
“D eci, ce v-a spus acest lu cru ?”
“N e-a spus că se întâm plau mai m ulte lucruri acolo d ecât ştiam noi - şi pentru noi a fost
un m om ent crucial, mai ales pentru c ă nu am înv ăţat-o în m od specific cu v in te.”
“Şi la în cep u t nu ne-a venit să credem - cu noscând de 10 ani acest copil şi

nem aivăzând-o scriind ceva - fireşte că urm a să fim sceptici. T o ată lum ea a fost,
inclusiv celălalt terap eu t al ei care v oia neaparat să vadă d ovada.”
D ar C arly a refuzat să mai scrie, m anifestând acelaşi com portam ent isteric care i-a
determ inat pe experţi să o etich eteze ca fiind retardată m ental.
“îşi scotea hainele, se ducea în baie şi începea să m iroasă fecalele. A şa că partea cu
scrisul a fost grozavă, dar nim eni nu a pu tu t s-o v ad ă” .
Era nevoie de nişte dragoste fără com prom isuri. D acă voia ceva, mai întâi ar fi trebuit
să scrie acel lucru.
“M ai întâi scrii şi apoi prim eşti ceea ce-m i scrii că îţi doreşti - haide să în cercăm .”
T rebuia să m uncească pentru acel lu c ru ... dacă voia in fo rm a ţii... dacă voia să m eargă
un d ev a... trebuia să scrie la ca lc u la to r... de una sin g u ră.”
D upa câteva luni C arly a încep u t să scrie celorlalţi.

A realizat că prin com unicare avea p utere asupra m ediului înconjurător.
C eea ce a ajuns să scrie, uite-aşa cu câte un deget, literă cu literă, cu o fluenţă de
necrezut pentru ceilalţi, a fost uim itor.
“Sunt autistă, d ar asta nu este cin e sunt eu. înain te să m ă ju d eci, acordă-m i tim p ca să
mă cunoşti. S unt drăguţă, am u za n tă şi îm i place să m ă d istrez.”
în avalanşa de cuvinte, C arly a încep u t să d ezv elească din m isterele din spatele
com portam entului sălbatic, precu m datul cu capul de pereţi:
“ Pentru că dacă nu m ă dau cu capul de pereţi, sim t că-m i ex plodează corpul - e ca
atunci când scuturi o cutie de cola.
D acă aş putea să m ă opresc, aş face-o, d ar nu e ca şi când ai apasa pe un întrerupător.
Ştiu ce e b in e şi ce e rău, d ar e ca şi când m -aş lupta chiar cu creierul meu pentru asta.”
C arly nu era tim id ă în ex prim area dorinţelor şi fru strărilo r ei:

“V reau să m ă pot duce la şcoală cu copiii norm ali, d ar nu vreau să se supere sau să se
sperie dacă lovesc o m asă sau dacă ţip. V reau ceva care să stingă focul.”
(T atăl) „E ram şi îngroziţi pentru că ani întregi v o rb iserăm de faţă cu ea ca şi când ea nu
ar fi fost aco lo ” .
A cum , pentru p rim a dată C arly putea să co n v erseze cu părinţii ei:

„V reau să m erg cu snow m obilul - am p u tea face asta? Cred că va fi distractiv!”
D eci, iată-o pe fiica ta - într-un final ajungi să o în tâln eşti - cum a fost?
„C opleşitor - am în cetat să o m ai privesc ca pe o p erso an ă cu dizabiliţăţi şi am început
să m ă uit la ea ca la o proaspătă şi n ăzd răv an ă adolescentă.
Carly - explicarea senzaţiilor (40 secunde)
P u n â n d u -i o în t r e b a r e lui C a rly : “D e ce copii autişti îşi acoperă urechile, dau din

m âini, m urm ură şi se balansează?”
“Pentru noi este o m odalitate de a lasa să se scurg to a te im pulsurile senzoriale care ne

năpădesc deodată: creem un m ijloc de d escărcare sen zo rială care să blocheze încărcarea
senzorială.”
C reierul lui C arly spre deosebire de a m ajorităţii oam enilor, este copleşit de sim ţurile
vederii şi ale auzului, gustului şi m irosului.
„G reierele noastre sunt diferite într-un m od ciu d at - captăm m ulte sunete şi conversaţii,
deodată! în re g istrez peste o m ie de p o ze ale feţei'u n ei p erso an e doar când m ă uit la ea.
D e aceea avem dificultăţi când ne u ităm la oam en i.”
Experimentarea reciprocităţii (T iegerm an & P rim av era 1984) 4 min şi 16 sec

Prim a partea a experim entului:
E xperim entatorul stă nem işcat, aşteptând copilul.
C opilul are 9 ani, nu vorbeşte, este un b ăieţel cu autism - vârsta sa m entală este de 30
luni. ».
Tocm ai a intrat în cam eră şi îşi concentrează atenţia pe obiecte, nu şi pe omul care stă
nem işcat.
D upa 3 m inute, experim entatorul m erge către copil.
E a ia un obiect identic cu al copilului şi va im ita tot ceea ce face copilul: expresii
faciale, sunete, com p o rtam en t m otor.
O bservaţi atenţia p e care o acordă copilul com portam entului experim entatorului.
El controlează şi te stează să vadă dacă ea îl im ita.
3 m inute mai târziu experim entatorul m erge către can ap ea şi afişează o postură iarasi şi
o m im ică nem işcate.
O bservaţi că în tim p u l celor 3 m inute în care experim en tato ru lu i stă nem işcat, singura
grijă a copilului este persoana nem işcată.
Un final fericit - adultul este iaraşi interactiv.
Amanda Baggs “Pe limba mea” (4 m in şi 45 sec)

(In acest film su n t subtitratri in lim ba E n g leza, d a r şi vocea com puterizată. A cest
s im b o l: / indică fie c a re nouă subtitrare)
„ Prim a p a rte a a cestu i videoclip / a fo s t in lim bajul nativ.
M ulţi oam eni au p resupus / că vorbesc despre asta fiind lim ba m ea, / asta înseam nă că
fiecare parte din videoclip / trebuie să aiba un m esaj sim bolic ap arte ataşat lui / creat
pentru ca m intea u m an ă să îl interpreteze.
D ar lim bajul meu nu se referă la crearea cuvintelor, nici m ăcar la sim bolurile vizuale /
pe care sa le in teip reteze oam enii.
E ste vorba d espre a fi într-o conversaţie constantă / cu fiecare aspect al m ediului meu, /
reacţionând fizic la fiecare p arte din m ediul meu înconjurător.
In această parte a videoclipului / apa nu sim bolizează nim ic; / eu doar interacţionez cu
apa / aşa cum apa interacţio n ează cu mine.
D eparte de a fi fără scop, felul în care m ă m işc este un răspuns continuu la ceea ce este
în ju ru l meu.
In m od ironic, felul în care m ă m işc / când răspund la tot din ju ru l meu / este descris ca
fiind “eu în lum ea m ea” .
Pe când, dacă reacţio n ez cu un set m ult mai lim itat de răspunsuri, / şi dacă doar
reacţionez cu o p arte m ult m ai lim itată a m ediului care m ă în co n jo ară / oam enii susţin
că “m ă deschid către o mai m are interacţiune cu lu m ea” .
îm i ju d eca existenţa, conştientizarea, fiinţa - şi asta din felul în care reacţionez faţă de
m ică şi lim itată parte din lum ea asta.
M odul în care eu gândesc şi răspund la lucruri, arată şi se sim te atât de diferit faţă de
conceptele standard sau chiar ca apariţie, / că unii oam eni nu se gândesc la asta ca la o
gândire, deşi este de-a dreptul un m od de a gândi.
Cu toate acestea, gândirea o am enilor ca m ine /*este luată în serios doar / daca vă
învăţăm lim bajul, / indiferent de cum gândeam sau interacţio n am anterior învăţării lui.
D upa cum aţi auzit, pot sa cânt îm preună cu tot ceea ce m ă înconjoară.
în să doar când tastez ceva în lim ba voastră / vă referiţi la m ine ca şi cum aş com unica,
M iros lucrurile / le ascult / le sim t / le gust / m ă uit la ele.
N u este suficient să m ă privesc şi să ascult / să gust, să m iros şi să sim t./ T rebuie să fac
asta cu lucrurile potrivite, / precum uitatul la cârti / şi să nu le fac lucrurilor nepotrivite /
altfel oam enii se îndoiesc că sunt o fiinţă u m ană gânditoare.
Şi cum definiţia lor în privinţa gândirii / defineşte definirea fiinţei lor atat de ridicol/ se
îndoiesc şi de faptul că aş fi o p erso an ă adevarată.
Aş dori sincer să ştiu câţi oam eni, / daca m -ar în tâlni pe stradă, / ar crede că am scris
asta.
M i se p are foarte in te re sa n t / că eşecul d ep rin d erii lim b ii v o a stre / este văzu t ca un

deficit, / dar eşecu l în a în v ă ţa lim b a m ea / este văzu t c a fo arte n atu ral / că oam enii ca
m ine sunt descrişi / ca m isterio si si greu de înţeles. / Ei în şişi su n t confuzi / nu oam enii
autişti şi alţi o am eni cu d izab ilitati c o g n itiv e care su n t im p lic it în aceeaşi situaţie.
S untem văzuţi c h iar ca n e c o m u n ic ativ i / d a c ă nu v o rb im lim b a standard. / D ar alţi

oam eni nu su n t c o n sid eraţi n o n -co m u n icativ i / deşi sunt atat de neatenţi asu p ra
lim bajului n ostru / ca şi cu m ei nici nu ar exista.
In final aş vrea să ştiţi / c ă p rin acest lucru nu am avut in te n ţia / u nui spectacol ciudat
pentru nişte v o aiorişti o cazio n a li, / u n d e să puteţi v ed ea c reaţiile b iz a re / ale unei m inţi
autiste.
A ceasta se d o reşte a fi ca o d e cla raţie / a su p ra existen ţei şi v alorii m u lto r feluri diferite /
de gândire şi in te ra cţiu n e / în lu m ea în c are d ep in d e de cât de a p ro ap e pari a fi de unul
dintre acestea / ca să se sp u n ă d aca esti o p e rso an ă reală / sau un a d u lt / sau o p erso an ă
inteligentă.
Şi într-o lum e în care acestea d e te rm in ă / daca ai d repturi sau nu / sunt oam eni torturaţi /
oam eni care m o r / pentru c ă ei su n t c o n sid eraţi n o n -p e rso an e / d eo a re c e felul lo r de a
gândi / este atât de n e o b işn u it ca sa nu fie c o n sid e ra t / g â n d ire deloc.
D o ar atunci când m u lte le fo rm e ale fiinţei / sunt re c u n o sc u te / v o r fi p o sib ile d reptatea
şi drepturile um ane.
Traducere şi ad ap tare: 24
Anexa 2
Tratamente & Opiniile terapeuţilor - trecere în revistă
w w w .A utism S peaks.orgw w w .researchautism .netw w w .autism researchcentre.coin
C onsiliul N ational de C ercetare reco m an d ă ca în tim pul perioadei p reşcolare copii cu

autism ar trebui să p rim easc ă ap ro x im ativ 25 de ore de intervenţie structurată pe
săptăm ână. In terv en tia p o ate include tim pul petrecu t într-un program de dezvoltare,
terapie a lim bajului, terapie o cupationala, grupuri de in terv en tie m ici şi intervenţii unu-
la-unu, şi intervenţie fu rn izată de părinţi.
B ehavioural - A dult D irected:
A pplied B ehavioral A nalysis w w w .A B A international.org
V erbal B ehavior w w w .beh a vi or.org/vb
N aturalistic
M ilieu w w w .focus-altem ative.org/m ilieu.htm
Pivota] R esponse T reatm en t w w w .E ducation.U C S B .edu/autism
P icture E xchange C o m m unication System (PEC S)
E arly Start D en v er M odel w w w .u cd m c.ucdavis.edu/edsl/esdm /training.htm l
Social Stories w w w .thegravcenter.org
«%-
Child C entred A pproaches
Intensive Interaction: w w w .p h o e b e c ald w e 1 1 .c o .u k w w w .in te n siv e in te ra ctio n .c o .u k
Son R ise P rogram w w w .A utism treatm ent.org
Floortim e (D IR ) www.Floortiirie.orgwww.StanlevGreenspan.com
R elationship D evelo p m en t Intervention (R D I) w w w .R D Iconnect.com
Social C om m unication/ E m oţional R egulation/ T ran sactio n al Support (SC ERTS)

w w w .S C E R T S .c o m w w w .B a rrv P riza n t.c o m
T raining and E ducation o f A utistic and R elated C om m u n icatio n H andicapped Children

(T E A C C H ) w w w .T E A C C H .com
T raducere şi adaptare: 25
Autor: ANTHEA M ILLA R
Recommmended Readings
A nsbacher H and A nsbacher R (1956) The Individual Psychology of Alfred Adler. New
York: Basic Books
A ston, M .C .(2009) The A sperger couple’s w orkbook. London: Jessica Kingsley

Publishers
A ttw ood T. (2007) The com plete guide to A sp erg er’s syndrom e. London: Jessica
Kingsley Publishers
Caldw ell, P. (2009) Autism and Intensive Interaction: using body langauge to get in
touch with children on the autistic spectrum. Jessica K ingsley Publishers.
B aron-Cohen, S. (2008) Autism and A sperger Syndrom e. O xford University Press
D reikurs, R and Soltz V. Children: The Challenge. Plum e (also published under the
title ‘H appy C hildren’).
D reikurs-Ferguson, E, (1984) Adlerian Theory: An introduction.
Grandin, T. (2008). The W ay I See It: A Personal Look at A utism and A sperger’s.
A rlington, TX: Future Horizons.
G em sbacher, M .A. (2006). Toward a B ehavior of Reciprocity. Journal of

D evelopm ental Processes, 1, 138-152.
H artshorne, T.S. (1983) An Adlerian A pproach to A utism . Individual Psychology 39
H ewitt, D., Firth G, B arber M, Harrison T. (2012) T he Intensive Interaction Handbook.

Sage Publications.
H uber, R.F. & Zivalich, D.M. (2004). L ovaas’s B ehavioural Treatm ent of Autism
V iew ed from an Adlerian Perspective. Journal of Individual Psychology, 60(4).
Lew, A., & B ettner, B.L. (1996) A P arent’s G uide to U nderstanding and M otivating
Children. Newton Centre, MA: C onnexions Press.
M iliar, A. (2011) C om m unication, Social R eciprocity and Autism. In: P. Prina, C.

Shelley, K. John & A. M iliar (Eds.). U K A dlerian Y ear Book 2011. London: Adlerian
Society (of the U nited Kingdom ) and the Institute for Individual Psychology (ASIIP).
Paxton, K. & Estay, I.A. (2007) Counselling People on the A utistic Spectrum. Jessica
Kingsley Publishers
Roth, I. (2010) The Autism Spectrum in the 21 st C entury. Jessica K ingsley Publishers
Jessica Kingsley Publishers specialize in publishing books on autism and they have
over 100 titles of excellent texts. www .ikp.com
Traducere şi adaptare: 26
■& C&- // * <
l ? ^

Conectivitatea Si Cooperarea Cu Oameni Cu Tulburari Din Spectrul Autist-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conectivitatea Si Cooperarea Cu Oameni Cu Tulburari Din Spectrul Autist-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autor: ANTHEA MILLAR

C onectarea şi cooperarea cu oam eni cu tulburări din

C o m u n ic a re a este cea care face posibilă co nectarea şi cooperarea, fiind ca o

A cest sem inar adresează o provocare punctului de vedere accentuat de unii

Ideile sem inarului:

1. Principii adleriene fu ndam entale (apartenenţă / holism / scop / creativitate / nevoile

cu problem atica spectrului autist.

3. D ezvoltarea unei co m unicări norm ale: procesele privind atenţia reciprocă -

reciprocitatea - cooperarea şi colaborarea.

4. D ificultăţile de co m unicare pentru oam enii cu tulburări din spectrul autist.

5. A bordarea adleriană şi o analiza din această perspectivă a unor opţiuni terapeutice:

ab ordarea com portam entală - A BA

*î* abordarea prag m atică - centrată pe copil (Son R ise / DIR

6. D ezvoltarea reciprocităţii sociale în relaţia dintre p erso an e non-autiste şi cele din

7. C oncepte-cheie în consilierea oam enilor cu A SP E R G E R .

Noţiunile fundam entale ale Psihologiei A dleriene în relaţie

Dimensiunea socială a fiinţei umane:

Comportamentul direcţionat către scop / Teleologia

Fenomenologia (perspectiva subiectivă)

T rad u cere şi ad aptare: 4

şi încrederea făţişă în fiinţa um ană, pur-şi-simplu pentru că ea există. încurajarea face

Dinamicile inter- & intra-personale

Interes social scăzut

Sentimente de INFERIOR1TA TE - poziţia de „minus resimtit”

N EVOIE: aptitudini de com unicare

NEVOIE: cultivarea auto-disciplinei

NEV OIE: asum are şi responsabilizare

NEVOIE: judecată/gândire echilibrată

Dezvoltarea com unicării

A lternanţa la cuvânt şi îm părtăşirea atenţiei

Cât de mult ştii despre spectrul autist?

1. A utism ul apare mai frecvent la băieţi decât la fete. ~

2. A utism p o ate fi cauzat de d eprivarea em oţională.

3. Toţi oam enii cu autism sunt genii n econvenţionale.

4. A utism ul este în creştere. ' -

5. în în treag a lum e autism ul are o rată sim ilară de apariţie.

6. A utism ul poate fi detectat înainte de v ârsta d e 2 ani. — C^'S

7. O am en ilo r cu autism nu le este facilă în ţeleg erea sentim entelo r şi gândurilor

8. A u tism se transm ite în fam ilie. -*

9. E x istă o g en ă pentru autism .

1 1 . 0 p erso an ă cu autism în tim p p o ate să-şi revină la norm al.

12. T oti oam enii cu autism au o intelig en ţă sub m edie. — ;

13. O am enii cu autism preferă în to td eau n a să fie singuri.

Autism - o scurtă introducere în chestiune

® A u tism clasic (A utism ul descris de L eo K anner): indivizii pot avea grade de

Situaţiile de m ai sus sunt grupate îm p reu n ă sub d en u m irea de SIT U A Ţ II/ST A R I D IN

Alte dificultăţi: Indivizii cu autism , adesea, se c o n fru n tă şi cu alte situaţii cum ar fi

C aracteristici com une ale oam enilor tulburări din spectrul

Comportamentul repetitiv şi îngustarea plajei de interese

T rad u cere şi ad ap tare: 11

Teoriile psihologice ale autism ului

Abordarea Empatizare-Sistematizare (E-S) (Baron-Cohen)

Autismul văzut prin teoria „creierului extrem masculinizat”

Neuronii oglindă (sau sistemul oglindă) *

A utism ul este o tu lb u ra re A utism ul este tu lb u r a r e a in te ra c ti vită ţii

Copilul are nevoie de s tru c tu r ă şi A jutorarea copilului în a fi flexibil şi

M eto d e de p r e d a r e a n o ilo r a b ilităţi

R olul p ă rin ţilo r şi al a lto r p e rso a n e c a re m ed iază ac e ste a b o r d ă r i

Principii de intervenţie: w w w .autisiT itreatm ent.org

C opiii neuro-tipici ajung să deprindă înţelesul relaţiilor sociale şi să răspundă adecvat,

D ezvoltarea co p iilo r neuro-tipici este privită ca fiind dep en d en tă de angajarea

C oncentraţi-vă m ai întâi asupra aspectului-cheie al autism ului: socializarea. Cu cât

U rm ă r e ş te c o p ilu l: în c e p e d e la m o tiv a ţia c o p ilu lu i

î abordarea prag m atică - centrată pe copil (Son R ise / DIR