Sunteți pe pagina 1din 8

.

iY

CONCURSIIL INTERJUDETEAN DE FIZICA


ooLIvIu TATAR'- Edifia a xl-a
C. N. o(Tudor Vladimirescu"
Tg. Jiu, 2A - 22 mai, 20L 1
Clasa a X-l
'?)
':

Subiectul 1 - Fire, scripefi, corpuri suspendate


A. Scinduri orizontal[. In figura
aldturate, sub capetele scdndurii orizontale AB,
cu masa m3) se afli suporturile S, qi respectiv
Sr, fixate pe un plan orizontal, iar deasupra
capetelor scdndurii sunt fixate doud trje
verticale, Ia capetele cdrora se afld, axele
orizontale ale discurilor unor scripe{i identici,
foarte ugori. Un fir foarte ugor gi inextensibil, la
oapetele cdruia sunt suspendate doud corpuri, cu
masele m, gi respectiv m, trece prin qanlurile
celor trei scripeti. Sectorul de fir aflat intre
scripelii de pe sc6ndura omogend, formeazi cu
orizontala un unghi foarte mic, a.
a) Sd se stabileascd condilia necesar6 astfel inc6t sc6ndura sX rImAnS orizontalI, dup6 eliberare
corpurilor suspendate la capetele firului. Se neglijeazi frecdrile.
B. Cilindru eu canal axial. Un cilindru cu masa/r, avind un canal axial suficient de larg, est
agezat in pozifie verticald, pe un suport plan qi orizontal, P, aga cum indic[ figura aldturatS, in interiorr-
canalului, suspendat de capitul unui fir,
se afl6 un corp cilindric, cu masa m, La
celElalt cap6t al firului, trecut peste doi
scripeli mici gi foarte ugori, monta{i aqa
cum indic[ desenul, este suspendat un alt
corp cilindric, cu masa ffit ) ffi2.
b) ,Sd se determine acceleraliile
elementelor sistemului, dupl eliberarea
acestora. Toate frecErile posibile se
negiijeazi. in timpul migcirii axele celor
/'rffir--
--'f-----------i"--
\----
trqi cilindri gi tijele eelor doi scripeli
rim6n permanent intr-un acelagi plan
vertical. Sectorul de fir din interiorul
canalului este permanent vertical'
c) Caz particular: mt >> m, mt >> m3.
r i Subiectul 2 - Capacitl{i calorice. Un recipient a
n,l ' . cdrui formd este reprezentati in figura alrturati, conlindnd v,
ji

,,,i moli de heliu (He) gi v, moli de azot (Nr), este impdrfit in

;i
i' doui compartimente de o membrand poroasd fix6, Mp,
t.r,'
permeabili pentru heliu gi impermeabilE. pentru azot. La
momentul inilial azotul se afla numai in compartimentul din
dreapta.
' SU se determine capacitatea caloric[ a sistemului in
urmdtoarele variante:
a) pistoanele sunt blocate;
b) pistoanele sunt libere, fdr6 frecare;
c) pistonul din stdnga este liber, fEr6 frecare, iar pistonul din dreapta este blocat. Se neglijeaz
capacitdlile calorice ale perefilor gi pistoanelor. Se cunoagte constanta universald a gazelor perfJcie, F
Perelii recipientului gi pistoanele sunt conductori termici.

Subiectul3 - Re{ele electrice


A. Elemente neliniare. Circuitul electric reprezentat in figura alSturati contine un generator ideal,
cutensiunea Us, un ampermetru ideal gi patru elemente neliniare identice. Pentru fiecare dintre acestea,
in dezacord cu legea lui Ohm, dependenfa intensitfiii curentului, { in funclie de tensiunea la borne, U,
este de forma I
= a(J2 .
a) Sd se determine indicalia 1o a ampermetrului din refea.

B. Voltmetre gi miliampermetre. Montajul in punte din circuitul unui generator ideal, cu t.e.m.
Uo, rcprezentat in figura al6turat[, conline trei voltmetre identice gi doul miliampermetre identice. Unul
dintre ampermetre se afli pe una din diagonalele puntii.
b) Sri se determine indicaliile celor trei voltmetre, dac6 raportul indicaliilor
celor doui ampermetre este n > 1.
C. Reostatul cu cursor. Pentru reglarea tensiunii pe o sarcin d se utilizeazd
schema din figura 3.29, unde rezistenlele sarcinii gi a reostatului de reglare sunt Uio
egale cu R. Tensiunea de intrare este constantd gi egal6 cu Uin.
c) ,Sri se stabileascd unde trebuie s6 se afle cursorul c, astfel inc6t tensiunea
pe sarcind sd fie: UinlL: Uin;0?

Prof. univ. dr. Florea Uliu Prof. dr. Mihail Sandu


Universitatea din Craiova G.$.E.A. S. Cilimineqti
CONCURSUI. INTERJUDETEAN DE FIZICA
,'LMU rAran" - Editia a XI-a
C. N. toTudor Vladimirescu"
Tg. Jiu, 20 - ZZ mai, 2011
Clasa a X-a

Rezolvare-- Subiectul I- Clasa a X-a


a) ...............r............... ...."""3 puncte
Admil6nd c6 sc6ndurapdstreazdcontactul cu cele dou[ suporturi, in figura al5turati
am

reprezentat fo(ele care aclioneazd asupra


-la sistemului, necesare pentru calculul acceleraliei
siitemului celor dou6 suspendate capetele firului, a tensiunii din fir gi a reac{iilor celor
dou6 suporturi.
"orp,rri

t
I

in aceste condilii, reniltd:


q= gffit-ffi2 ;T
" =4tmzgi Nr -I-Isin d-*rg+N, +I+Isin a =O; /y', +N, =mtT\
mt+mz mt+m2
./ ,/ Nr+27+2lsin ,,iNr-N: = zT(t+sina);
(N, -f -Isin "), (lf, * T +Tsina)!-i Nr =
sina - di Nr - N, *2T(1+a); N, =Ii,r+r(t + *)=imt1 *'t#'
) 0; mt > !#P
I*,r -'**;,'f.;id;
Nz
N, = - rg + a) =
:.mzs
?:l lg:1:1ltu1ata,
undee.lementere sistemurui
ac.lioneazd" asupra fiecirui element
au fbrt;.p*;;; ffi'r*r"r{}erentut"
[tt vPrgzgllLilLE
r
al sistemutui, utitizand prirr.ipiuftnrdamental
P#*::t:
dinamicii, rezultd: al

T I

it; I

t:
! I
l- 'lLr,
lr
t \

G *4ri,o,,.r *fu",t;"a+,[-+ R.= mrdri mtor =T - N; R= *rg +T; fi +i +G, = mrdr;


drt = d, - dr; d, = dz, * dr; a, =
Jd + q ; fr +f *G, - mrdr, + mrdr;
fr2at = N; @, + *r)o, =T; mrar, =T - mzgi G, +i frtdti mtat = mzg -Ti
=
m2a2t + ffi3d3 = (*. - *r)s; @, + mr)o, + m3a3 = mzgi
or, =@,
-*r)g -*ro, or -mg3, grrlt +att2
i =m3g
m2 mt+mz 2 2 =Lt'llo"*ct1=ct3i
(*r-*r)g-*ro, , mtg - ffitdz d3i a3
- (m., * *r\*, - *r)* *r*, -.
(.y,
- -: l-l-- =
m2 mt+m2 + mrX*, * *r)+ mrm, "'
(,u, * rrrX.*, - *r)- *.r*,
(m., + mrX*, * *r)+ mr*r"'
o. alr+al;

tan.-. = !2]- = mr(m, - mr)- ml


al 2mrm,
a,= lim ,
' m,+o -?*'*t , g=o;
lm, + mrltm, + mr)* mrm,

4,, lim l*,


+ *r\*, -*r)- *r*r,B = n1,+@
rim
"" =- ;,:; (*, + *r)(*, + mr)+ ffirffiro
=

m"-m.
J /
--5r ^.

m2+m3

4, ,.
IlfiI ll*,(*,
- *,)- *1)' *(2.*,*,)' ^ -
", =- ;i::* (m, + mr)(!", + *r)+ *r*, 8=

a. = lim
(', +*rx*, -n,r)**'*' g = lim
' ,,,** (m, + m, * m, mrm, Dr+6
J(*, J+

Ut-4xz n=d," *'@i-*)-*1 a=900.


*12=d,r
-z' tald= mt+@
lim ->co;
mz+m3o Zmrm,

Din oficiu.... ......:............ '1 punct


1o (zece)
ToTAL.......

Rezolvare-subiectul 2 - Clasa a X-a


puncte
""""""""3
a)...............
p6n5 cdnd presiunile
Trecerea heliului prin memblana poroasE se va face, de fiecare dat[,
putiale ale heliului din cele dou[ compartimente vor fi egale.
Blocarea ambelor pistoane presupune o evolufie izocorl pentru toatl
cantitatea de heliu,
pentru azotul aflat in compartimentul
repartizatd,in ambele compartimerie 9i o evolulie izoeor6
din dreapta, Cei yr moi ambele compartimente astfel inc6t acolo
de heliu, repartizali in
presiunile lor parfiale s[ fie permanent egale, Se vor afla
permanent intr-un acelaqi voium 9i deci
afla intr-un acelaqi
vor primi c61dur6 irir-,.n p.o.", de i-ncalzire izocori, ca 9i cum s-ar
din dreapta, vor folosi cdldura
colnpartiment. $i cei v, *otl a. azot, afla\i in compartimentul
primitd tot pentru incdlzire izoco16.
Inc6lzirea .nrfi"uruiri celor doud compartimente, in
oondilii izocore, astfel inc6t
temperatura in ambele compartimente si fie I,
necesitd clldura:
I
i
I
-ro)+vrcu,*,(r-rr);
Q.t=vtcu.u"(r C,,r. = jR; C",r, =;ft,
o,
Et-r.."11. -0r',2^'-z\-(r -r^);
=1nv.g- zl)+lRr, '\)/' g, =
-t r(lr, *1u,.](.
2.).
-.,),
\2
astfel incit capacitatea caloricd a sistemului va fi: C, = O .
&= ^[J ;', )
'r
I
i b) ............. """"""3 puncte
Deblocarea ambelor pistoane presupune o evolulie lzobarb, pentru toati cantitatea
de

heliu, repartizatd in ambele compartimente 9i o evolulie izobard penffu azotul aflat in


compartimentul din dleapta. Cei v, moli de heliu, repartizali ambeie compartimente
astfel

inc6t acolo presiunile lor parliale s6 fie permanent eqale, se vor afla permanent
la aceeaSi
izobar6, ca cum s-ar afla intr-un
presiune gi deci vor primi caldura intr-un pro"ur de inc6lzire 9i
acelaqi compartim"ni. gi cei v, moii de azot, aflati in compartimentul
din dreapta, vor folosi

--
ctrldura
- primitl tot pentru inc[lzire izobarb.
ir;lri*"uconlinutului celor dou6 compartimente, cu cele doui pistoane,libere, in condilii
izobare, astfel incit temperatura in ambele compartimente sI fie- 7^, necesiti
cildura:

A, =v1Cp,"V- rr)*vzcp,N, Q -rr\, Cr,H. =


lR; cr,*, =
i.^t
',1,, *l',)@ -r,),
o, =:Ru,(r- r, )* !x",(r -r,); g, =
^l
astfel incAt capacitatea caloricd a sistemului va fi: C, = '-,
*1",)'
&= ^[;
"""" 3 puncte
c) .............. pentru toatl cantitatea de
Deblocarea pistonului din stanga presupune o evolulie rzobard
heliu, repartizata in ambele compartimente, iar blocarea pistonului
din dreapta presupune o
evolulie izocord pentru. azotul aflat in compartimentul din dreapta. cei
vr moli de heliu'
rcpa*lzali in ambele compartimente astfel incdt acolo presiunile
lor parliale sE fie permanent
egale, se vor afla permanent la aceeaqi presiune
qi deii vor primi cildur[ intr-un proces de
incilzire izobard,,ca gi cum s-ar afla intr-un acelagi compartiment' Cei
v, moli de azot' aflaii in
incalzire izocorS'
compartimentul din dreapta, vor folosi caldura primita pe1tru
in condiliil e ptec\zate, compartimentul
inc6lzir"u ,onlini riui ceior doua compartimelte,
la voium constant' astfel inc6l
din sta;1" r.*frr; constantS, iar compartimentul din dreapta
temperat"ura in ambele compartimente str fie I, necesitd c[ldura:
g,- vrcr,u.(r - ro)*vzc,,r.r, (r - rr); Cp,u" =it, t,,*, = lrt
a, =lRu,(r-r.)* ]n",(r -r,); ,, = ^(r",*1',){r-r,)'

rui vafi: c, =&= ,,*1",).


^(;
"1 Punct
oficiu.".
Din
10 (zece)
TOTAL......
:l
i

Rezolvare - Subiectul 3 - Clasa a X-a

a) .............. ............'....'. """'3 puncte


Dacd tensiunea pe elementul 2 este [/r, atunci tensiunea pe fiecare dintre elementele 3 Ei
4 este (l2 I 2. Ca urmare, intensitatea curentuiui care trece prin elementui 2 este I z = aUi , iar
I 1

!
intensitatea curentului care trece prin elementele 3 qi 4 este It = aUl =
Zor:
' in aceste condilii, intensitatea curentului cale trece prin ampermg'tru este:

5
F; I-CIU
Io=lr+1r=i"r:,, -r---^-+^r1^^+^.
iartensiuneapeelemental ieste: rt-llo-,.14*"':15,,
',=i;
=\ =juz'
"
astfel incdt: uo =U, *uz =[,.f]',,
\ 2)'
(
fr _
U"v . ,5dU: _ -1 J
ut ---------7;
I+-J5 "=7[E
2)
-mll'
-UV^ " 9+4^15
2
I
b) .............. ................3 puncte
Fie R rezistenfa electrici a fiecdrui voltmetru 9i r
rezistenla electric6 a fiecdrui miliampermetru (r < R) Ca
urmare, intensitatea curentului prin miliampermetrul A,
Este mai mare decdt intensitatea curentuiui prin t
,v
I v, (u,) I e,(nt)
miliampermetrul A,, notaliile 9i sensurile aoestora fiind ;--'.
ardtate in figura .' aldturatd' Dacd indicalia (' itt .'.) r ) e,(r)i n )
miliampermetruiui Ar este I, atunci indicafia R R "-i''3
miliampermetrului A, nl.
este Iz. b ,,4,
FolosindteoremeleluiKirchhoff,pentruochiurile
v, (u,), v,(u,)
gi nodurile relelei din figura anterioartr, rczultd N ,
(l) ilr = (J, + nlr; (J, = U o - nlr;
(U) O= Ur-nlr-Ir; (Ir=(n+l)Ir;
uo

6ri; o =uz * Ir -u,i Uz =(J, - Ir;U, =Uo -fu+t)tr;


(Iv) Y' =(Jz*(Ji
= (n - r)r;
(a) r,+ I=nI;L+I=nI;

(b)/,=l+13;
Uo - nlr
(n -t)r . u Y: 'Y '
=---,
D

i, '_!l!-
_fi *S v'-1):')) tt/r =
-h - Zln, -_
t-rvrrln ^ -t)- n

R
r
I

\
\
Ur=Uo-nlr=

c) ................,

:::':::'i.
;il;,
schema din figura
JT:#:,,TT',::T,#, *::1, '"r.,:f
iflT"
al5furatd, rezult|t
-
n" nR-
=ffi;(Ja" =1x0" =n,
*ihor.,
R2

Ua, =Ui, , R .x^ -rr


k=2,rr k
r -[&')'
(n/'R - lr' R '"0. -ui, l:iTli;
k2 +k-l=0;
/r=6-l=&.
uo"=\; + 2R' uo" =(J,n;=/,1='=*, uo"=0,-
oc "' - {k =0,
ft, =R6-1; l& =n,4 =o; l& =o;R, -R.
-R2 = 0,6lR;

Prof. univ. dr. F,lorea


UIiu, Craiova,
Prof. dr. Mihail Sandu,
C[Ii;;;;;,

S-ar putea să vă placă și