TEORII ACIDO

BAZICE
NUME : Tita Daria
INTRODUCERE
De-a lungul vremii, au existat diferite definiții pentru acizi și baze, concretizate în trei teorii
acido-bazice :

 Teoria Disociației electrolitice

A fost elaborată de Svante Arrhenius și Wilhelm Ostwald. Potrivit acestei teorii, acizii sunt acele
substanțe care, în soluție apoasa, dau naștere la ioni H+, iar bazele sunt substanțele care, în
aceleași condiții, dau naștere la ioni hidroxid HO-. Dezavantajul acestei teorii este că într-un
solvent neapos, aceste substanțe sunt considerate nedisociate, deci fără proprietăți acido-
bazice.

Exemple conform acestei teorii:

acizi: acid clorhidric (HCl), acid sulfuric (H2SO4), acid acetic (CH3COOH)
baze: hidroxid de sodiu (NaOH), hidroxid de potasiu (KOH), hidroxid de calciu (Ca(OH)2),
hidroxid de aluminiu

 Teoria protolitică
A fost introdusă de către Johannes Nicolaus Brønsted și, independent, de către chimistul
englez Thomas Martin Lowry. Conform teoriei protolitice, acidul este specia chimică cu
tendința de a ceda un proton (H+), iar baza este specia care are tendința de a accepta sau
fixa un proton. Pierzând un proton, acidul se transformă într-o bază, numită baza conjugată,
iar baza care acceptă un proton, se transformă într-un acid, numit acidul conjugat.

Orice acid Arrhenius este și acid Brønsted și analog pentru baze.

Exemple conform acestei teorii:

 acizi: ion amoniu(NH4+), ion hidroniu(H3O+)
 baze: amoniac (NH3), ion acetat (CH3COO-); baze organice, care nu conțin hidroxil, ca:
metilamină (CH3NH2), anilină (C6H7N), piridină
(C5H5N)

 Teoria acido-bazică Lewis

Conform acestei teorii, orice substanță care are o pereche de electroni neparticipanți ce
pot fi puși în comun cu altă substanță, deficitară în electroni, formându-se o legătură
covalentă coordinativă, se numește bază Lewis, iar orice substanță care poate accepta o
pereche de electroni pentru a forma o legătură coordinativă se numește acid Lewis.
Teoria a fost elaborată de către Gilbert Newton Lewis în anul 1923 și este susținută de
metoda orbitalilor moleculari. În general, un acid poate accepta o pereche de electroni
în orbitalul neocupat de energie cea mai joasă (LUMO), și orice bază poate ceda
electronii din orbitalul molecular de energie cea mai înaltă (HOMO).

Orice acid Brønsted este și acid Lewis și analog pentru baze.

Exemple conform acestei teorii:

 acizi: clorură de aluminiu (AlCl3), clorură de fier (III) (FeCl3), fluorură de bor (BF3)
 baze: amoniac, piridină, α-dimetil-glioximă
ACIZII SI BAZELE:
Acizi sunt compusi anorganici formati dintr-un radical acid unul sau mai multi atomi de hydrogen

Exemple : HCI;H2S;H2SO4;HNO3
Proprietatea generala a acizilor este aceea de a ceda ioni de hydrogen.Prin cedarea ionilor de
hidrogen , acizii se transforma in radicali acizi
Acizi nu se gasesc liber in natura , dar putem gasi in natura foarte multe saruri ale lor (cloruri ,
sulfati , fosfati , bromuri , ioduri , carbonate , etc.)
Bazele sunt compusi anorganici ce contin in compozitia lor ioni pozitivi de metal si ioni negative
hidroxid (HO-).

Exemple : NaOH ; KOH ; Co(OH)2 ; Al(OH)3

In laborator bazele se folosesc pentru neutralizarea si dozarea acizilor si in procesele de sinteza
a bazelor insolubile si a sarurilor .
ACIZII SUNT OPUSI BAZELOR
 Numeroase reactii care mentin viata pe Terra sunt reactii care se desfasoara in solutii de
acizi si baze .
 Fotozinteza , respiratia la nivelul celulelor vii nu sunt posibile fara stabilire unui echilibru
intre acizi si baze continute in lichidul celular .
 Emanatiilor si eruptiile vulcanice contin substante acide care influenteaza componentele
bazice din roci sau aciditatea marilor si oceanelor.
 NUME : TITA DARIA ; CLASA 11 F ; SURSA :
WIKIPWDIA