Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Baltagul Roman Traditional
Baltagul Roman Traditional
Baltagul este un roman traditional, scris de catre Mihail Sadoveanu, din perioada
interbelica, aparut in anul 1930, ilustrand formula romanului realist de observare sociala si
problematica morala. Opera este o creatie complexa cu caracter mitic si simbolic, un roman al
transhumantei in care se prezinta imaginea unei civilizatii pastorale.
A doua parte curpinde capitolele 7-13 si reprezinta cea mai ampla parte in care se
relateaza calatoria care reface traseul parcurs in toamna de Nechifor. In aceasta calatorie, Vitoria
il ia pe Gheorghita, fiul celor doi, iar cei doi reusesc sa afle adevarul gasind in final osemintele
lui Nechifor cu ajutorul cainelui Lupu in rapa de la Crucea Talienilor.
Intriga, apare chiar inainte ca moment initial al subiectului, supararea femeii in asteptarea
nelinistita a sotului.
Punctul culiminant, incepe chiar la praznic, unde femeia reconstituie evenimentele din
noaptea crimei, Bogza incepand sa-si piarda cumpatul si sa-si marturiseasca fapta, lovit in final
cu Baltagul de catre Gheorghita si atacat de cainele Lupu, celalalt faptas, Ilie Cutui, fiind predat
autoritatilor si astfel vinovatii sunt pedepsiti.
In acest roman traditional, sunt prezente 2 conflicte: cel interior si cel exterior. Cel
interior este sugerat din primele pagini ale operei. Nechifor Lipan plecat din vara sa cumpere oi
de la Dorna, neintors nici pana la sfarsitul toamnei. Intarzierea nefireasca provoaca neliniste in
sufletul Vitoriei. Zbuciumul sufletesc se
intensifica, deoarece isi stie sotul pierit, pravalit in vreo rapa fara lumanare si fara slujba de
inmormantare. Cel exterior, ocupa un spatiu mai dedus, fiind plasat mai spre sfarsitul romanului.
Infruntarea dintre Gheorghita si ucigasului tatalui sau, este pregatita cu atentie de Vitoria care
duce un adevarat razboi psihologic pentru a-l face pe Bogza sa-si recunoasca fapta. Lovitura de
baltag a lui Gheorghita poate fi considerata replica fizica a aceleiasi pedepse aplicate moral
anterior in timpul praznicului.
Planurile narative sunt de 2 tipuri in acest roman: obiective si narative. Planul obiectiv
este prezentat monografic, o lume arhaica ce-si desfasoara viata in functie de legi si datini vechi.
Cel subiectiv, este reprezentat de zbuciumul sufletesc al Vitoriei ce-si asteapta nelinistita sotul,
neintelegand cauza intarzierii acestuia.