Sunteți pe pagina 1din 9

Psihologie revistă ştiinţifico-practică, 2017, nr.

3-4 (31)
Ψ ISSN 1857-2502; ISSN E 2537-6276. Categoria B

PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII

ORIENTĂRI TEORETICE PRIVIND STUDIUL SINGURĂTĂȚII


LA TINERI

THEORETICAL GUIDELINES ON THE OF LONELINESS


OF YOUNG ADULTS

Victoria PLĂMĂDEALĂ
Cuvinte-cheie: singurătate, tineri, psihologia dezvoltării, factorii trăi-
rii singurătății, efectele singurătății.

Rezumat
Articolul de față reprezintă o sinteză a cercetărilor efectuate în domeniul psiholo-
giei singurătății cu scopul de a releva sentimentul de singurătate și manifestarea aces-
tuia la tineri. Principalul pericol în această etapă de vârstă este preocuparea excesivă
de sine sau evitarea relațiilor interpersonale. Incapacitatea de a stabili relații perso-
nale de încredere duce la singurătate. Constatările de cauze și factori ce pot declanșa
singurătatea, dar și efectele acesteia la tineri reflectă multiaspectualitatea acestui fe-
nomen complex și ambiguu. Deficitul unui tablou clar al abordărilor singurătății la
tineri denotă faptul că acest fenomen poate avea diferite nuanțe. Acestea pot fi expri-
mate atât prin diverse contexte ale izolării sociale (benevolă sau forțată), ca premisă
a dezvoltării personale, cât și prin multitudinea de cauze, manifestări și consecințe
pentru viața tânărului. Cele menționate reprezintă un argument în plus privind nece-
sitatea elaborării unui concept al singurătății la tineri, bazat pe abordarea integrată
și orientat spre structurarea fundamentată în date empirice şi controlul singurătății.

Keywords: loneliness, young adults, developmental psychology, the


factors of loneliness, the effects of loneliness.

Abstract
This article is a synthesis of conducted researches in field of loneliness psychology,
in order to reveal the feeling of loneliness and its manifestation at young adults. At this
age, the main hazard represent the excessive self-concern or avoidance of interper-
sonal relationships. The inability to establish personal relationships of trust leads to
loneliness. The causes and factors findings that could trigger loneliness, as well as their
effects on young adults reflect a multi-featured phenomenon of this complex and am-
biguous condition. The clear depiction deficiency of loneliness approach among young
adults shows that this phenomenon may have different distinctions. As a prerequisi-
te for personal development, as well as a multitude of causes, these can be expressed
through various contexts of social isolation disclosure (voluntary or forced) and life
consequences of young individual. All of the above represent an additional need of de-
veloping the loneliness concept of young, based on an integrated approach and orien-
ted towards structuring the control of loneliness and empirical data-bases.
3
Victoria PLĂMĂDEALĂ Ψ

Introducere. Singurătatea este [18, 17, 26, 27]. Acest fapt ne-a motivat
proprie ființei umane, fiecare dintre să inițiem studiul teoretic al manifestă-
noi trăiește sentimentul de singurăta- rilor singurătății la tineri.
te în anumite circumstanțe cu anumită Scopul cercetării noastre constă
intensitate și durată pe parcursul vieții. în analiza teoretică a manifestării senti-
Dacă singurătatea poate fi ușor explicată mentului de singurătate la tineri. Pentru
la bătrânețe, când se reduce catastrofal a obține atingerea scopului în cercetare
numărul persoanelor cu care relațio- s-a aplicat setul de metode care reflectă
nează individul, atunci trăirea acestui sensul de mișcare al gândirii științifice:
sentiment la adolescență și tinerețe ri- Metoda studiului bibliografic
dică mai multe semne de întrebare. De (literature review/overview) reflectă
ce singurătatea copleșește persoana care descrierea şi analiza literaturii de spe-
se află la etapa cea mai frumoasă a vieții cialitate și reprezintă o sinteză şi o pri-
sale – tinerețea, atunci când aceasta este vire explicitară asupra cercetărilor din
implicată în diverse activități și multiple domeniul psihologiei singurătății și psi-
relații sociale, care sunt manifestările și hologiei dezvoltării;
efectele acesteia pentru tineri? Pentru a  Metoda raționamentului ține de
înțelege fenomenul singurătății, în gene- explicația științifică deductivă și inductivă
ral, și trăirea acestui sentiment la etapa a sentimentului de singurătate la tineri;
tinereții, în special, oamenii de știință Metoda fenomenologică – se
din domeniul psihologiei, al sociologiei, atribuie la studierea modului în care
medicinei au cercetat singurătatea din tinerii percep realitatea singurătății și
mai multe aspecte, totuși până în pre- atribuie un sens experiențelor de viață,
zent aceasta rămâne a fi unul dintre cele pentru a înțelege de aici care este esența
mai puțin explicite fenomene. acestor experiențe.
În Republica Moldova, singurăta- Rezultate și discuții. Cercetarea
tea nu a fost subiect de investigație te- noastră s-a axat pe descrierea singurătății
oretică separată, totuși, acest fenomen la vârsta tinereții. Majoritatea autorilor
caracteristic societății moderne a fost menționează că tinerețea cuprinde pe-
reflectat tangențial în studiile efectuate rioada de la 20-24/25 de ani [20, 1, 23].
de Furdui F. (1990), [26]. În cercetarea Levinson D. J. lansează conceptul de li-
efectuată de noi anterior, conform tes- fecourse, descriind prin acest termen toa-
tului UCLA, (Plămădeală V., 2016) pe te aspectele semnificative ale vieții [15].
un lot de 304 tineri, am ajuns la conclu- Șchiopu U., Verza E. (1995) remar-
zia că tinerilor contemporani nu doar le că perioadele tinereții ca perioade care
este cunoscut sentimentul de singurăta- au fost studiate relativ nonconvergent
te, dar majoritatea din ei trăiesc intens ca entități psihologice. Autorii mențio-
acest sentiment sub diferite forme ale nează că perioada de la 20 la 24 ani a
sale, iar 31,9% dintre ei trăiesc un nivel adolescenței prelungite este perioada în
înalt al singurătății [8]. Aceste rezulta- care se manifestă caracteristici ale ado-
te corespund cu rezultatele obținute de lescenței și caracteristici noi ce sunt ale
către alți cercetători: Rubenștein C. și tinereții, ale stării de adult tânăr.
Shaver P. (1982), Rokach A., Bauer N. După părerea lui Albu E. perioada cu-
(2004), Șaghivaleeva G. R. (2007), ș.a. prinsă între 20 şi 24/25 de ani este preg-

4
Psihologie revistă ştiinţifico-practică, 2017, nr. 3-4 (31)
Ψ ISSN 1857-2502; ISSN E 2537-6276. Categoria B

nant de trecere spre statutul social virtual duce la dezvoltarea intimității. Această
de adult, pe când perioada adolescenței perioadă se dezvoltă fiind influențată
rămâne o perioadă de trecere spre statu- de pendularea dintre intimitate, izolare
tul biologic potențial de adult. [1, p.81]. şi starea în care eul simte necesitatea de
Zlate M. (2004) a schițat o împărți- a se lega de noi persoane, grupuri, orga-
re a vârstelor adulte, după cum urmea- nizații etc. Astfel se dezvoltă calitatea şi
ză: tinerețea, maturitatea şi involuția. capacitatea de partener şi, legat de acest
Autorul consideră că tinerețea începe statut, se dezvoltă diferite forțe morale
la 20 de ani şi se caracterizează prin- interne intime care justifică şi alimen-
tr-o mai mare armonizare, stabilizare şi tează sacrificii şi compromisuri. Dra-
maturizare, prin adâncirea socializării, gostea și munca capătă un loc central în
specializarea profesională, angajarea în structura de conţinut a personalităţii.
viaţa socială [10, p. 224 ]. Principalul pericol în această etapă
Potrivit teoriei psihosociale a lui de vârstă este preocuparea excesivă de
Erkson E., la vârstele adulte, individul sine sau evitarea relațiilor interpersonale.
parcurge mai multe stadii evolutive: in- Incapacitatea de a stabili relații personale
timitate vs izolare (perioada tinereții, de încredere duce la singurătate, izolare
20-25 ani), generativitate vs stagnare socială și vid. Calitatea pozitivă, care este
(perioada maturității, 26-64 ani), inte- asociată cu ieșirea din criza „intimitate /
gritate a eului vs disperare (perioada izolare” este iubirea [apud 28, p. 80].
bătrâneții, după 65) [apud 10, p. 219]. Analiza preliminară a informației
Între 20-25 ani, stadiul intimității/ teoretice ne permite să afirmăm că fe-
izolării, care are drept scop principal sta- nomenul singurătății la tineri este com-
bilirea relațiilor intime satisfăcătoare de plex și ambiguu în ceea ce privește con-
lungă durată; dacă persoana este pregă- ceptualizarea științifică. Considerarea
tită să fuzioneze cu partenerul, să se im- unor dimensiuni ale acestui fenomen în
plice plenar în situațiile încărcate emo- contextul experiențelor individuale și în
țional induse de relațiile intime, va avea funcție de schimbările sociale reprezintă
toate șansele să se descurce bine atât în un obiectiv metodologic al cercetărilor
viaţa personală cât şi în cea profesională; ulterioare. De asemenea, precizările defi-
dacă, dimpotrivă, contopirea cu altă per- nirii singurătății la tineri în multitudinea
soană este considerată o pierdere a pro- de cercetări psihologice ne-a condus la
priei identități, atunci tânărul se simte reflectarea atât a genezei, motivelor, cau-
izolat, are relații intime de slabă calitate, zelor, factorilor și reacțiilor, cât și a efec-
carieră profesională oscilantă; telor trăirii sentimentului de singurătate.
E. Erikson a caracterizat vârsta ti- Atunci când ne referim la cauze, nu
nereţii (20-25 ani) ca vârstă mijlocie în putem ignora factorii care cauzează tră-
ciclurile vieții şi fiind dominată de amp- irea sentimentului de singurătate. Lite-
lificarea identității sociale şi de angajare, ratura de specialitate evidențiază factorii
implicarea pe acest plan exprimându-se care duc la formarea sentimentului de
prin sarcini sociale. În același timp, viaţa singurătate [3, 5, 16, 23, 25, ș.a.]. Cer-
se caracterizează, după acest autor, prin cetarea lui Cristea D. (2000) identifică
trăirea intensă a experienţei dragostei factorii predispozanți ai trăirii singură-
şi începutului vieţii de familie, ceea ce tății, repartizându-i în factori psihoin-

5
Victoria PLĂMĂDEALĂ Ψ

dividuali, psihosociali şi socioculturali conduce la pierderea legăturilor afective


[3, p. 177]. Interacțiunea dintre factorii dintre indivizi, la izolare şi însingurare a
menționați face ca „starea de singurătate omului în societatea modernă. Schimbă-
să fie resimțită în mod diferit de la per- rile impuse de progresul formelor şi teh-
soană la persoană”. Totodată, „efectele nicilor de comunicare epuizează capaci-
în plan subiectiv ale stării de singurătate tățile de adaptare ale omului, producân-
sunt foarte diferite…” [ibid. p.176]. du-i o stare de dependență [5, pag. 87].
Factorii psihoindividuali ai singură- Caracteristicile societății informatizate,
tății țin de vârstă, sex, starea de sănătate sintetizate de Toffler A. citat Cristea D.
precum și de factorii legați de personali- (2000) sub conceptul de tranzienţă, di-
tate (respectul de sine, imaginea de sine, minuează posibilitatea formării şi men-
timiditatea, rezistența la stres social etc.). ţinerii unor legături interpersonale sta-
Factorii psihosociali preponderent reflectă bile şi profunde [apud 3, p.178].
statutul social al persoanei (tipul de pro- Astfel, putem considera că toți fac-
fesie, nivel de calificare, activ sau pensio- torii menționați se configurează mult
nar, statutul marital), precum și ambianța mai accentuat în societatea modernă
socială a acesteia (zona rezidențială, tipul și creează premise obiective, dar și su-
de locuință, grupurile sociale de vecinătate biective ale apariției singurătății, indi-
etc.). Acești factori în totalitate pot genera ferent de vârsta omului.
sentimentul de singurătate și privațiune Cercetătorii Cristea M., Nastasă N.,
socială. Factorii de context sociocultural Pădurariu A. (2008) au scos de altfel
formează imaginea despre tipul de comu- în evidență importanța experienței de
nitate, civilizație, caracteristicile ei (tehno- socializare, dezvoltarea competențelor
logizarea, informatizarea ș.a.). sociale și abilităților de relaționare la ti-
Împreună acești factori duc la for- nerii pentru a se simți mai puțin singuri
marea stilului personal de trăire și ra- [4]. În cazul dat posibilitatea dezvoltării
portare la împrejurările vieții (stil de competențelor sociale cade sub inciden-
viață), care fiind dictate de factorii de ța factorilor de risc în cadrul unei comu-
progres tehnic, precum afirmă Enăches- nități impersonale, ce creează premise
cu C. „duc la izolarea individului și la în- pentru instalarea singurătății.
singurarea acestuia… cu efecte negative Cu referire la factorii de context
asupra relațiilor psihologice și sociale in- socio-cultural, Покровский Н. (1989)
terumane” [5, p. 86]. Autorul identifică menționează că fluxul de informații cu
un alt factor de risc care poate conduce care individul interacționează, dictat de
la singurătate: progresul şi proliferarea factorii de progres tehnic, dar și comu-
vertiginoasă a formelor moderne de co- nicarea uneori forțată în locurile cu o
municare. Progresul continuu al mijloa- masivitate publică sporită într-un me-
celor de comunicare produce instrumen- diu urban, în familie, la locul de muncă,
talizarea excesivă a relațiilor umane, sau lipsite de limitele rezonabile ale uma-
„tehnologizarea comunicării”. Acest fapt nismului, nu numai că nu diminuează
are ca efect criza comunicării, caracteri- sentimentul de singurătate, dar îl și
zată prin deplasarea comunicării inter- agravează [22, p. 9].
personale de la individ la sisteme tehni- Sub aspect socio-cultural sunt
ce de comunicare impersonală, ceea ce identificate reduceri ale contactelor cu

6
Psihologie revistă ştiinţifico-practică, 2017, nr. 3-4 (31)
Ψ ISSN 1857-2502; ISSN E 2537-6276. Categoria B

rudele, în timp ce obligațiunile emoți- oamenii experimentează singurătatea,


onale în cadrul familiei nucleare au de- deși atunci când aceleași instrumente
venit mai apropiate. Fapt care din nou sunt folosite pentru diferite naționalități,
condiționează instalarea singurătății. întotdeauna va exista o porție de incerti-
Peplau L., Perlman D. (1982) afirmă tudine referitor la faptul dacă termenii și
că atât factorii socio-culturali, cât și cei întrebările sunt înțelese la fel.
situaționali, cu siguranță măresc șansele În concluzie la cele expuse în context
persoanei de a trăi singurătatea [16]. socio-cultural, putem deduce că diferite
Singurătatea în context cultural se structuri culturale care pot fi legate de
referă la diferențe între stilul de viață individualism influențează trăirea sin-
individualist și cel colectivist. Cel indi- gurătății și nu individualismul ca atare.
vidualist promovează o stare de singu- Neculau A. (2004) evidențiază pre-
rătate care nu este prezentă în majori- misele pentru care copilul poate să de-
tatea țărilor colectiviste. Argumentul vină o persoană în general singuratică
pentru aceasta constă în faptul că stilul pe parcursul întregii vieți: lipsa de pre-
de viață individualist se concentrează ocupare faţă de copil, contradicţiile, in-
mai mult asupra individului și atribu- certitudinile sau agresivitățile din partea
telor individuale. Savantul american adulților. Persoana devine singuratică
Slater Ph. (1976) afirmă că instituțiile din cauza lanţului vicios: copilul apoi tâ-
precum școlile publice și corporațiile nărul, fiind excesiv de prudent, timid sau
private încurajează individualismul și agresiv, face aşa încât alţii să-l respingă,
apariția singurătății [19]. la rândul ei, respingerea produce neîn-
Studiile interculturale au scos în credere în persoanele întâlnite, care ar
evidență că există diferențe de valori și putea eventual deveni prieteni [7, p 150].
norme în funcție de care unii sau alții se Cercetările efectuate de Hojat M.
percep ca fiind mai singuri în cazul în care și colab. săi (1989) asupra studenților
așteptările referitoare la relaționare nu au evidențiat la fel corelația între atașa-
sunt satisfăcute. Ruperea tradițiilor poate mentul insuficient copil-părinte și nive-
fi cauzată de dezvoltarea individualismu- luri mai ridicate de anxietate, singurăta-
lui. Viețile oamenilor nu mai sunt ghidate te, depresie, stimă de sine și sociabilitate
de apartenența la o clasă socială anumită. scăzută [13]. Alte studii, mai recente, de
Un număr de descoperiri efectu- asemenea susțin corelația dintre atașa-
ate de Höllinger F. și Haller M. (1990) mentul insuficient copil-părinte și nive-
arată complexitatea în care singurătatea lul ridicat de singurătate și depresie [22].
și structurile/pozițiile culturale pot in- Referitor la factorii de persona-
teracționa [14]. A susține că societățile litate, putem menționa că tinerii cu o
colectiviste experimentează mai puțină stimă de sine şi autoapreciere scăzută,
singurătate, deoarece sunt mai strâns le- cu grad de timiditate înalt, abilitățile
gate de familii și grupuri, ar însemna să sociale inadecvate, introvertiți prezin-
reducem toate diferențele culturale doar tă anxietate socială şi se simt deseori
la gradul de legătură cu diferite grupuri. singuri, izolaţi social. Aceste idei le re-
Totuși, este important să recunoaștem găsim la Hojat M., et all (1989), Bucur
că diferențele culturale sunt răspunză- și Boza (2008), Neculau A.(2004), Zim-
toare pentru diferitele moduri în care bardo Ph. (1991) [13, 2, 7, 22].

7
Victoria PLĂMĂDEALĂ Ψ

Singurătatea este adesea asociată gice şi sociale a individului. În această


cu depresia, anxietatea, nefericirea și etapă a vieții persoana se realizează la
timiditatea. Simptomele psihologice și maxim în plan social, profesional, fa-
somatice ale experienței singurătății milial, dar în situaţia când individul
depind, mai degrabă, pe durata acesteia îşi întrerupe şi se retrage temporar din
decât de intensitate. activitatea profesională împotriva vo-
Peplau L., Perlman D. (1982) afirmă inţei sale, intervin „schimbări” cu re-
că singurătatea prezintă o cauzalitate strângeri ale rețelei relaţionale, ceea ce
complexă. Autorii împart în două gru- pe fondul sentimentului de inutilitate
pe distincte cauzele singurătății. Prima conduce la apariția sindromului sin-
grupă este cea referitoare la evenimente gurătății şi, al ratării [5, p. 178]. La fel
sau schimbări care grăbesc apariția sin- consideră și Golu F. (2015), afirmând
gurătății (trecerea într-o altă etapă de că tinerii sunt singuri dacă le lipsește
școlarizare, intrarea la facultate etc.). A o relație strânsă sau interacțiunea în
doua grupă de cauze este legată de fac- grup [6, p. 222]. Nevoia de a fi perso-
torii care predispun indivizii să devină nal, dorința de a fi unic, de a ieși din
singuri sau să continue să rămână sin- comun, de a fi original – nevoia care,
guri o perioadă mare de timp (abilități dacă este exacerbată, poate să ducă la
sociale scăzute, rețeaua de relații sociale singularizare având ca efect un com-
slab dezvoltată, insuficiența comunicării portament deviant [ibid. p. 223].
sociale etc.). Autorii citați arată astfel că Sentimentul de singurătate poa-
există o tendință de a supraestima im- te deveni o consecinţă a divorţului sau
portanța factorilor personali în apariția a văduviei, susţin Bucur A. și Boza M.
singurătății și de a acuza victimele sin- (2008). Savanții au ajuns la concluzia că
gurătății pentru situația lor socială [16]. statutul marital influențează nivelul sin-
De altfel, cele relatate mai sus vin să gurătății sociale şi emoţionale, iar per-
confirme concepția lui Weiss R. (1973) soanele văduve prezintă un nivel de sin-
despre singurătatea emoțională și cea so- gurătate socială şi emoţională mai mare
cială. În funcție de natura evenimentelor decât persoanele divorţate, persoanele
care grăbesc apariția singurătății, Cristea în vârstă se simt mai singuri atât social
D., dezvoltă concepția lui Weiss R. punând cât şi emoţional decât femeile, indife-
accent pe nevoia de afecțiune și comuni- rent de statutul marital [2, p 34].
care, iar în cazul în care aceasta nu este Problema singurătăţii la tineri este
satisfăcută se instalează singurătatea emo- uneori privită cu neîncredere, deoarece
țională și lipsa de relații ce conduce la de- anume tinerii sunt încadraţi în multiple
valorizarea socială a persoanei [3, p. 175]. relaţii interpersonale şi sociale. Ca fac-
În cercetările lui Leites N. S. tori explicativi pot servi mutaţiile psi-
(Лейтес Н. С., 1997), au fost identificați hosociale care survin în această vârstă:
factorii de personalitate şi dominante- plecarea la studii în alt oraş, încorpora-
le de vârstă ale dezvoltării psihosociale rea în armată, găsirea unui loc de mun-
care pot conduce la trăirea negativă a că în altă localitate, o mai mare labilita-
singurătății în perioada tinereții [23]. te în prietenii şi iubiri.
Se consideră că vârsta adultă este Golu F (2015) îi citează pe Singh și
vârsta deplinei armonii psihice, biolo- Misra (2009) care afirmă că în cuplurile

8
Psihologie revistă ştiinţifico-practică, 2017, nr. 3-4 (31)
Ψ ISSN 1857-2502; ISSN E 2537-6276. Categoria B

de vârstnici căsătoriți, șansele apariției conduce automat spre sentimentul de


sentimentului de singurătate sunt mici singurătate la tineri. Vom preciza că este
[apud 6, p. 300]. Cercetările printre ti- vorba de sentiment și nu de stare, trăire
neri demonstrează că singurătatea este etc. deoarece, în contextual dat, apare lip-
prezentă mai mult în rândul tinerilor, de- sa relaționării pozitive cu aspect tempo-
cât al populației vârstnice. Într-o anchetă ral de lungă durată. Adică în cazul în care
extinsă efectuată în SUA, 79% din res- vorbim de singurătatea în relații intime,
pondenți cu o vârstă mai mică de 18 ani ne vom referi la aceasta ca sentiment.
au declarat că se simt uneori sau adesea Într-un studiu de Rokach A., Bauer
singuri [apud 7, p. 150]. N. (2004) adresate la trei grupuri de vâr-
Tihonov G. M. (Тихонов Г. М., stă diferite: tineri adulți 18-30 ani, adulți
2006) constată că singurătatea în ado- 31-59 și seniori 60-85 ani, adulții tineri
lescență este un fenomen larg răspândit au prezentat scorurile cele mai mari la:
și intens. Tinerii, în general, sunt mai suferința emoțională, alienare socială și
vulnerabili la singurătate decât oameni incoerență, izolarea interpersonală și si-
maturi sau în vârstă înaintată. „Aflân- nealienare [17, p. 20-21]. Aceasta înseam-
du-se într-o situație de criză existenția- nă că pentru tinerii adulți singurătatea
lă, tinerii își pierd reperele tradiționale este însoțită de sentimentul de inutilitate,
și identitatea proprie. Ca urmare are loc iar persoanele însingurate se asociază cu
amplificarea vulnerabilității psihologi- o persoană neinteresantă și plictisitoare
ce, iar presiunea mediului social devine în relațiile cu alții, trăind un sentiment de
mult mai vizibilă „[24, p. 35]. Autorul neîncredere în cei apropiați. În opinia lui
raportează că variabilitatea și diversi- Rokach și Bauer (2004), cauza de ce tine-
tatea mare a singurătății trăite de tineri rii adulți trăiesc un grad mai înalt de sin-
rezultă din multitudinea de factori care gurătate constă în faptul că tocmai aceas-
contribuie la apariția acestui fenomen tă perioadă este marcată de incertitudini
și care reflectă trei dimensiuni: și cerințe specifice ale societății [17].
• factorii determinanți ai singură- E adevărat că tinerii sunt predis-
tății sunt separarea de părinți, dorința puși singurătății, dar cauzele indică o
de independență, reorganizarea pro- stare mai degrabă trecătoare decât per-
priului „Eu” etc.; manentă [25, 27].
• structurile sociale și procesele Efectele negative și chiar nocive ale
culturale (rolurile inegale și marginale, singurătății la tineri sunt menționate de
așteptările excesive și standardele ne- toți savanții care au cercetat singurăta-
realiste, modificarea structurii familiei, tea. În subcapitolele anterioare am men-
posibilități limitate de a ocupa locuri de ționat că singurătatea este trăită dure-
muncă dorite); ros, ea dezorganizează armonia internă,
• factori de personalitate (stima de este distructivă și epuizantă emoțional,
sine scăzută, sentimente de neputință, apa- alterează sănătatea mintală, provoacă
tie și lipsa unui scop clar, timiditate, ego- devianță manifestată prin conduite de
centrism, aptitudini sociale reduse) [25]. refugiu inclusiv și suicid. În confirma-
Relațiile intime reprezintă o nece- rea celor expuse, am dori să evidențiem
sitate profundă în perioada tinereții, iar cercetarea lui Rubenstein C. și Shaver
imposibilitatea de a avea relații intime P. (1982) bazată pe chestionare deschi-

9
Victoria PLĂMĂDEALĂ Ψ

se unde savanții au constatat reacțiile la și ambiguu. Deficitul unui tablou clar al


singurătate pe care le-au grupat în patru abordărilor singurătății la tineri deno-
categorii: pasivitate tristă, solitudine tă că acest fenomen poate avea diferite
activă, cheltuind bani, căutarea contac- nuanțe. Acestea pot fi exprimate atât
telor sociale [18, p. 215]. Menționăm că, prin diverse contexte ale izolării socia-
în categoria pasivitate tristă au intrat le (benevolă sau forțată), cât și dorința
așa răspunsuri ca „plâng”, „dorm”, „nu benevolă a individului de solitudine,
fac nimic”, „fac abuz de mâncare”, „iau ca premisă a dezvoltării personale. De
trancvilizatoare”, „mă fac criță” etc., care asemenea, poate fi și sentimentul de
reprezintă conduite de refugiu, unele singurătate cu multitudinea de cauze,
dintre ele fiind chiar periculoase. manifestări și consecințe pentru viața
Cercetări asemănătoare au fost individului tânăr. Toate aceste repre-
efectuate și de Șaghivaleeva G. R. (Ша- zintă un argument în plus în necesitatea
гивалеева Г. Р., 2007), care a eviden- elaborării unui concept al singurătății
țiat agresivitatea la tineri ca reacție la la tineri, bazat pe abordarea integrată și
frustrările singurătății, mai mult ca atât orientat spre structurarea fundamenta-
agresivitatea orientată atât exterior cât și tă în date empirice şi controlul singură-
interior [26, p. 125]. tății. Acest concept va constitui premisă
Efectele singurătății afectează nu în explorarea ulterioară a fenomenului
numai starea de spirit, capacitatea de singurătății la tineri și construirea unor
a fi fericit adică starea sănătății minta- strategii de intervenție psihosocială
le, dar și sănătatea fizică Cacioppo J. şi pentru specialiștii din domeniu și per-
Patrick W. (2008). În lucrarea „Loneli- soanele interesate.
ness: Human Nature and the Need for
Social Connection” autorii sugerează Bibliografie:
ideea că există o legătură biologică di-
rectă între singurătate şi degradarea 1. Albu E. Psihologia vârstelor. Târ-
gu Mureș: Universitatea „Petru Maior”,
sănătății. Savanții au adus argumente
2007. 103 p.
grele în cifre despre persoanele care 2. Bucur, A., Boza, M. Sentimentul
trăiesc singure, solitare, dar şi cele cu de singurătate şi strategiile de coping la
relații sociale slabe, motiv pentru care persoanele văduve şi divorţate. Psiholo-
ele se confruntă cu mai multe probleme gia Socială, Nr.21 (1) / 2008. p. 23-37.
de sănătate, au speranța de viață mai 3. Cristea D. Tratat de psihologie socia-
redusă, iar probabilitatea unor boli ale lă. Pro Transilvania. Bucureşti, 2000. 470 p.
psihicului este mult mai mare. Drept 4. Cristea M., Nastasă N., Pădura-
efect persoanele ce suferă de singură- riu A. Assertiveness. Social Suport and
tate sunt mai agresivi și au alimentație Loneliness. In: Psihologia Socială, Nr.22
nesănătoasă, au probleme de imunita- (II)/2008. P.43-52.
5. Enăchescu C. Tratat de igienă
te, disfuncții ale somnului etc. [11].
mintală. Iași:Polirom, 2004. 408 p.
Concluzii și recomandări 6. Golu F. Manual de psihologia
Constatările de cauze și factori, ce dezvoltării: o abordare psihodinamică.
pot declanșa singurătatea, dar și efec- Iași:Polirom, 2015. 339p.
tele acesteia la tineri reflectă multias- 7. Neculau A. Manual de psihologie
pectualitatea acestui fenomen complex socială Ed.II Iași: Polirom, 2004.352 p.

10
Psihologie revistă ştiinţifico-practică, 2017, nr. 3-4 (31)
Ψ ISSN 1857-2502; ISSN E 2537-6276. Categoria B

8. Plămădeală V. -Intensitatea trăirii 17. Rokach A., Bauer. N. Age,


singurătății la tineri - în „Psihologie, Ped- Culture, and Lonelinessamong Chechsand
agogie Specială, Asistență Socială” nr. 2 Canadians. Current Psychology. In: A
(43), 2016, p.58-63, ISSN 1857-0224. Journal for Diverse Perspectives on Diverse
9. Șchiopu U., Verza E. Psihologia PsychologicalIssues, 23(1), 2004. P.3-23.
vârstelor. Ciclurile vieții. București: 18. Rubenștein C., Shaver P. The ex-
Editura didactică și pedagogică, R.A., perience of loneliness. In: L. A. Peplau,
1995. 479 p. D. Perlman (Eds.), Loneliness: A source-
10. Zlate M. Tratat de psihologie book of currenttheory, researchandthera-
organizațional – managerială. Iași: py. New York: Wiley, 1982. P. 206−223.
Polirom, 2004.568 p. 19. Slater Ph. The pursuit of loneli-
11. Cacioppo John T., Patrick, ness: American culture at the breaking
William. Loneliness. Human Nature and point.Boston, 1976. 316 p.
the Need for Social Connection. New York: 20. Wiseman H., Mayseless O.,
W.W. Norton and Company., 2008. 332p. Sharabany. R. Why are the ylonely?
12. Erikson’s Psychosocial Stages Perceived quality of early relation ships
http://www.intropsych.com/ch11_per- withparents, attachment, personality
sonality/eriksons_psychosocial_stages. predispositions and loneliness in first-
html (accesat 15.09.2016). year university students. In: Personality
13. Hojat, M. A Psychodynamic. and Individual Differences, 40 (2), 2006.
View of Loneliness and Mother-Child P.237-248.
Relationship: A Review of Theoretical 21. Зимбардо Ф. Застенчивость.
Perspectives and Empirical Findings. In Москва: Педагогика, 1991. 208 с.
Hojat M., Crandall, R (Eds.), Loneliness: 22. Лабиринты одиночества. пер.
Theory, research, and Applications с англ. Сост., общ. ред. и предисл. Н. Е.
(pp. 89-104). Newbury Park,: Sage Покровского. Москва:Прогресс, 1989. 624 с.
Publications, 1989. P. 89-104. 23. Лейтес Н. С. Возрастная
14. Höllinger F., Haller, M. Kinship одарённость и индивидуальное разви-
and Social Networks in Modern Societies: тие личности. Москва, 1997. 448 с.
A Cross-Cultural Comparison among 24. Тихонов Г. М. Феномен одино-
Seven Nations. In: European Sociological чества: теоретические и эмпирические
Review, 6(2), 1990. P.103-124.http:// аспекты. Автореф. дис.д-ра. философ.
www.cmhc.com/perspectives/articles/ наук. Нижний Новгород. 2006. 47 с.
art 09963.htm (accesat 27.08.2014) 25. Фурдуй Ф. И. Стресс и одино-
15. Levinson D. J. A Conception of чество. Стресси здоровье. Кишинев,
Adult Development January 1986 Amer- 1990. 239c.
ican Psychologist P.3-13 http://www.unc. 26. Шагивалеева Г. Р. Одиночество
edu/~eajordan/Levinson1986.pdf (acc- и особенности его переживания сту-
esat 15.08.2016). дентами: Монография. Елабуга: Изд-
16. Peplau L. A., Perlman D., во ОАО «Алмедиа», 2007. 157 с.
Perspectives on loneliness. In: Peplau 27. Шаповаленко И В Возрастная
L. A. & Perlman D. (Eds.), Loneliness: A Психология (Психология Развития
sourcebook of current theory, research и Возрастная Психология), Москва:
and therapy.New York: Wiley, 1982. ГАРДАРИКИ, 2005. 349 с.
P.1-18. http://www.peplaulab.ucla.edu/
Peplau_Lab/Publications_files/Peplau_ PLĂMĂDEALĂ Victoria, drd. lector
perlman_82.pdf(accesat 10.09.2016). superior. UPS „Ion Creangă”, R. Moldova.
Primit la redacție 10.09.2017

11