Sunteți pe pagina 1din 7

Povestea b ie elului i a început s fac farfurii de toate formele i

m rimile.
Într-o zi, un b ie el s-a dus la coal .
B ie elul era mic,
Dar profesoara le-a zis copiilor:
iar coala era mare.
“A tepta i, v ar t eu cum s face i”.
Dar când b ie elul a v zut
i le-a ar tat cum s fac o farfurie adânc .
c intrarea în clasa lui
“A a, acum pute i începe”, a zis profesoara.
se f cea printr-o u a direct din curte,
B ie elul s-a uitat la farfuria profesoarei,
a fost foarte fericit,
i apoi la ale sale.
iar coala nu i s-a mai p rut
Îi pl ceau mai mult farfuriile lui,
atât de mare ca la început.
decât farfuria adânc f cut de profesoar ,
dar n-a spus un cuvânt.
Într-o diminea ,
i-a transformat farfuriile lui într-o bil mare de
când b ie elul se afla în clas ,
argil
profesoara le-a spus copiilor:
din care a f cut o farfurie adânc i mare
“Ast zi o s facem un desen.”
ca cea f cut de profesoar .
“Grozav”, s-a gândit b ie elul,
c ci îi pl cea mult s deseneze.
i foarte curând, b ie elul a înv at s a tepte
tia s deseneze o mul ime de lucruri:
s priveasc ,
lei i tigri, pui i vaci, trenuri i vapoare…
i s fac lucruri ca cele f cute de profesoar .
i i-a scos cutia cu creioane colorate
i foarte curând,
i a început s deseneze.
n-a mai f cut nimic de unul singur.
i s-a întâmplat într-o zi,
Dar profesoara a zis: ”A tepta i,
ca b ie elul i familia lui
nu începe i înc ”
s se mute într-o alt cas , într-un alt ora .
i a a teptat pân i s-a p rut c to i copiii sunt
i b ie elul a trebuit s mearg la alt coal .
preg ti i.
“Acum o s desenam flori”,a zis profesoara.
coala nou era i mai mare,
“Grozav”, s-a gândit b ie elul,
i nu avea nicio u
c ci îi pl cea s deseneze flori.
prin care s intre direct din curte în clasa lui.
i a început s deseneze flori frumoase,
Trebuia s urce ni te trepte înalte
i le-a colorat în ro u, portocaliu i albastru.
i s mearg de-a lungul unui coridor lung,
pân ajungea în clasa lui.
Dar profesoara le-a spus copiilor:
În prima zi de coal ,
“A tepta i, v voi ar ta eu cum s colora i”,
Profesoara le-a spus copiilor:
i a desenat o floare ro ie cu o tulpin verde.
“Ast zi o s facem un desen”
“Acum pute i începe”, a zis profesoara.
“Grozav” i-a zis b ie elul,
B ie elul a privit floarea profesoarei,
i a a teptat s spun profesoara ce s fac .
apoi s-a uitat la floarea lui.
Dar ea n-a spus nimic.
A lui era mai frumoas decât a profesoarei.
S-a plimbat doar prin clas .
Dar n-a spus nimic. A întors doar pagina
i a desenat o floare ca cea a profesoarei.
Când a ajuns lâng b ie el,
Era ro ie cu o tulpin verde.
i-a spus: “ Tu nu vrei s desenezi?”
“Ba da “, a zis b ie elul
Într-o alt zi,
“ Ce desen s facem?”
când b ie elul intrase în clas prin u a din curte,
“Nu tiu pân nu-l faci” a zis profesoara.
Profesoara le-a spus copiilor:
“Cum s -l fac?” zise b ie elul.
“Azi o s facem ceva din argil ”
“ Cum î i place ie”, r spunse ea.
“Grozav”, i-a zis b ie elul,
“ S -l colorez cum vreau eu?”, a mai întrebat
c ci îi pl cea s lucreze cu argila.
b ie elul.
tia s fac tot felul de lucruri din argil :
“ Cum vrei tu” a fost r spunsul ei.
erpi i oameni de z pad ,
“ Daca to i a i face acela i desen,
elefan i i camioane,…
i l-a i colora la fel,
i a început s fr mânte bucata de argil .
cum s tiu eu cine l-a f cut?”
Dar profesoara a zis:
“Nu tiu”, zise b ie elul
“Sta i, nu sunte i gata s începe i”.
i a început s deseneze o floare ro ie cu
i a a teptat pan ce to i copiii au fost gata.
tulpina verde...
“Acum o sa facem o farfurie”,
a zis profesoara.
“Grozav”, s-a gândit b ie elul,
c ci îi pl cea s fac farfurii.
5. Fi a de activitate

Orice joc începe printr-o proiectare foarte bun a con inutului de aceea este bine s
ai cu tine fi a jocului i dac nu o ai creeaz-o:

Fisa joc Tomata FETE: - MAX:15 VÂRST : 2


B IE I: - MIN:7 5 - 18 ani
TIPUL JOCULUI: Durat recomandat :
curte / în aer liber, vara, zi, activ 20-30 min
Obiective educative:
dezvoltarea aptitudinilor fizice, a aten iei i a strategiei
Mod de grupare: Preg tirea publicului înainte de începerea jocului Material:
Participan ii stau în cerc Nu necesit preg tiri minge
Descriere i explica ii:
Juc torii stau în cerc, apleca i, cu picioarele
îndep rtate. Mingea se va transmite de la un juc tor
la altul la nivelul solului, doar cu mâinile.
Cel c ruia îi trece mingea printre picioare, va
juca mai departe cu o mân . La a doua abatere, se
va întoarce cu spatele, jucând cu dou mâini. La al
treilea gol joac cu spatele i cu o mân i la al
patrulea este eliminat.
Mingea nu trebuie s fie pasat pe sus, doar
atingând p mântul, pentru ferirea de accidente.
Nr. Echipe 1 Animatorul opre te jocul dac mingea este
lovit foarte tare.
Variante:
Nr. animatori 1
Observa ii, experien e, remarci Data:
Nu trebuie sa se joace dup ce s-a mâncat

6. Preg tirea materialelor pentru activitate

Preg tirea materialelor presupune asigurarea lor înainte de activitate, materialele


creative, obiectele concrete contribuie la o bun motiva ie. Materialele folosite trebuie s fie
adaptate vârstei participan ilor, accesul la o parte dintre aceste materiale fiind condi ionat de
acest lucru (de exemplu foarfecele nu trebuie s fie la îndemna unui copil de 3 ani).
Asigur -te c tu cuno ti cum func ioneaz toate materialele i c ai toate materialele
nece4sare pentru toata durata activit ii.
Chiar dac nu dispunem de multe mijloace materiale putem s fim creativi i s
utiliz m ceea ce avem la îndemn . Iat un exerci iu de creativitate pe care putem s folosim
când trebuie s facem activit i dar resursele pe care le avem sunt reduse:

Titlu: Foaia de hârtie – brainstoriming


Scop: identificarea de metode creative de utilizare a diverse materiale
Categoria de vârsta: 10 ani-100 de ani
Num r de participan i: peste 6
Materiale: un creion, o coal de hârtie, o folie de protec ie documente, orice alt
material pe care îl avem la dispozi ie
Durata: 20min
Locul de desf urare: interior - exterior
Ritmul: calm
Con inut:
1. Se împart participan ii în 3 echipe egale.
2. Fiecare echip prime te un material, ei vor trebui s g seasc în 5 minute cât
mai multe modalit i de utilizare a acelui material f r s judece ideile care sunt
spuse. Se poate da i contextul în care acele materiale trebuie s fie folosite
(cum le folosim într-un training, la o activitate etc.).
3. Dup ce se colecteaz ideile se prezint i se discut care sunt ideile care se
pot pune în aplicare.

7. Preg tirea tehnic pentru activitate

Preg tirea tehnic presupune fixarea unor reguli simple, clare, f r a putea fi
interpretate. Regulile pot s priveasc atât derularea activit ii (regulile jocului, aspecte
organizatorice (spa ii pe care le putem utiliza, accesul la toalet , cabinet medical etc.) cât i
reguli de comportament. Pentru regulile jocului este bine s le ai scrise pe o foaie de hârtie.
În cazul în care folosim un spa iu nou (de exemplu o tab r ) pentru participan i putem s
folosim urm torul exerci iu.

Titlu: Harta taberei – joc de explorare


Scop: identificarea de spa iilor din tab ra care pot s fie folosite
Categoria de vârsta: 6 ani-100 de ani
Num r de participan i: peste 6
Materiale: creioane, coli de hârtie
Durata: 15min-30min
Locul de desf urare: interior - exterior
Ritmul: activ
Con inut:
1. Se împart participan ii în echipe egale.
2. Fiecare echip prime te câte un creion i o coal de hârtie având sarcina s
deseneze harta (sau o parte din harta taberei) în care vor preciza care sunt
spa iile pe care le g sesc unde se amplaseaz i dac le pot folosi. În func ie de
vârsta participan ilor fiecare echip poate s fie înso it sau nu de un adult. Se
stabile te perimetrul pe care fiecare echip va trebui s -l cartografieze, timpul pe
care îl au la dispozi ie i locul de întâlnire. Copiii vor trebui s precizeze care
sunt condi iile de utilizare a spa iului.
3. Fiecare echip va pleca în expedi ie. Facilitatorul vegheaz ca activitatea s se
deruleze în securitate.
4. Se regrupeaz toate echipele i se face harta comun . Se stabilesc pre harta
care sunt spa iile pe care le pot folosi i care sunt regulile de folosire: de
exemplu pe terenul de sport trebuie s ai înc l minte adecvat , la piscina
trebuie s fi înso it de un adult (dac participan ii sunt sub 18 ani, în dormitoare
nu ai voie s intri dac nu este dormitorul t u etc.
5. Se încheie activitatea prin expunerea h r ii comune i prin reamintirea de ce a
fost important s stabilim aceste reguli împreun .

8. Cadrul simbolic

Simbolurile au un rol hot râtor în formarea copilului i a adultului; ele reprezint o


expresie spontan , o comunicare adecvat i un mijloc de dezvoltare a imagina iei
creatoare, r mânând un important factor de integrare social a omului. Factor unificator prin
faptul c îl situeaz pe om într-o imens re ea de rela ii, simbolul are, în consecin , i o
func ie pedagogic . Reunind, cu ajutorul simbolului, elementele disparate ce se afl în
univers, atât copilul cât i omul matur au posibilitatea s participe i uneori chiar s se
identifice cu o for supra-individual (cazul ac iunilor colective, de exemplu).
Pledoaria în favoarea unui cadru simbolic nu implic pledoaria pentru irealitate ci
op iunea pentru o realitate care satisface numeroase exigente ivite din dorin a de a
cunoa te, de a explora, de a ac iona, de a duce o via lini tit .
Cadrul simbolic reprezint un element important al metodei Scout care nu este îns
men ionat, cel pu in nu direct, în Constitu ia Mondial . Totu i, Baden-Powell a explicat, cu
umorul s obi nuit, necesitatea de a folosi un asemenea cadru:
Dac i-am fi dat organiza iei un nume care s descrie adecvat ceea reprezint de
fapt, adic o “Societate pentru propagarea atributelor morale”, copilul nu prea ar fi alergat
spre ea. A o numi însa ”Cercet ie” i a-i da copilului ansa de a deveni un embrion de
cerceta a fost cu totul altceva (v. “Lec ii de la universitatea vie ii”).
Un cadru simbolic se refer la toate acele elemente cu o anumit semnifica ie, de
exemplu numele unei ramuri de vârst (“temerari” sau “exploratori”), i la semnele de
identificare, cum sunt uniforma, însemnele, cântecele sau ceremoniile. Toate aceste
elemente ajut la crearea unui cadru, a unei atmosfere care poart amprenta valorilor i a
propunerii Mi c rii Scout, f cându-le pe acestea din urm mult mai accesibile tinerilor decât
ar reu i s o fac vreodat ni te explica ii abstracte.
Datorit particularit ilor i nevoilor tinerilor care difer de la o vârst la alta, a
obiectivelor urm rite la activit i cadrul simbolic poate s fie altul. Cadrul simbolic poate s
porneasc de la o poveste sau de la un joc sau de la un context de via comun tuturor.
O modalitate de a crea cadrul simbolic ar putea s fie urm toarea :

Titlu: Culturile
Scop: stimularea spiritului de cooperare i g sirea unei identit i comune
Categoria de vârsta: 6 ani-100 de ani
Num r de participan i: peste 6 persoane
Materiale: hârtie, materiale din natur
Durata: 60-120 min
Locul de desf urare: interior - exterior
Ritmul: activ
Con inut:
1. Se creeaz grupe de participan i din 6-10 persoane.
2. Fiecare grup va primi un teritoriu pe care va trebui s î i construiasc cultura.
Pentru început va trebui s î i g seasc un nume, s î i construiasc un steag i
s î i construiasc vatra satului folosindu-se de materiale din natur .
3. Dup ce se termin perioada de construc ie fiecare cultur se va prezenta
celorlalte culturi.
4. Facilitatorul va avea grij s se aprecieze toate culturile. Ulterior toate activit ile
se vor rela iona la culturile create de participan i, introducerea activit ilor f când
referire la acestea.
Evaluare :
Cum v-a i sim it la acesta activitate ?
Care sunt elementele din cultura care v definesc cel mai mult i de ce ?
Cum a i lucrat în echipa ?
Crede i c este o cultur care va rezista în timp i ce anume o va face s reziste?

9. Construirea echipelor

Echipele trebuie s fie echilibrate în func ie de aptitudinile fizice, psihice, afinit i,


vârst , obiectivele activit ii. Formarea echipelor se poate face în trei moduri: a) la alegerea
participan ilor; b) în func ie de destin: alegerea unor biletele, atribuirea de numere etc.; c)
echipe formate de c tre facilitator. Un exerci iu foarte u or i amuzant pentru efectuarea
echipelor este urm torul:

Titlu: caut partenerii


Scop: stimularea spiritului de cooperare, împ r irea în echipe
Categoria de vârsta: 5 ani-100 de ani
Num r de participan i: peste 6
Materiale: 2 pachete de c r i de joc
Durata: 10 min
Locul de desf urare: interior - exterior
Ritmul: activ
Con inut:
1. Select m c r ile de joc astfel: dac dorim s facem 3 grupe de 6 persoane
alegem din c r ile de joc 6 c r i de inima neagr , 6 c r i de inim ro ie, 6 c r i
de romb.
2. Fiecare participant prime te o carte de joc pe care trebuie s o pun pe frunte
f r s se uite la ea.
3. Regula este s î i g seasc partenerii de echipa descoperind regul de grupare
f r s vorbeasc , tiind c sunt 3 echipe de lucru.
4. S e poate finaliza printr-o scurt discu ie: v-a pl cut exerci iul? Ce a fost dificil?
Ce v-a ajutat în atingerea obiectivului? Ce a i înv at din acest exerci iu?

10. Tema jocului i ambian a de desf urare

Ambian a în care se desf oar jocul spore te jocul. Definirea unor detalii ale
situa iei de joc: costume, expresie, decor, ambianta etc., face jocul s fie mai atractiv.
Facilitatorul trebuie s joace i el la fel ca juc torii.
Pentru a crea atmosfer potrivit temei i ritmului de derulare este indicat c înainte
de activitate s se fac un scurt joc de înviorare, dac activitatea va fi mai intens sau un
joc de relaxare dac activitatea este mai calm .
Crearea cadrului de derulare a activit ilor poate s fie realizat cu participan ii la
activitate. Introducerea temei prin folosirea cadrului simbolic stabilit este un factor de succes
al activit ii.

Titlu: poveste interactiv - castelul


Scop: stimularea spiritului de cooperare, împ r irea în echipe
Categoria de vârsta: 4 ani-100 de ani
Num r de participan i: peste 6
Materiale: -
Durata: 15 min
Locul de desf urare: interior - exterior
Ritmul: activ
Con inut:
Pove tile interactive sunt istorioare scurte, care creeaz , o atmosfer dinamic ,
solicit aten ia, implicând participarea copiilor pe tot parcursul acestora. Copiii urmeaz , s fac
anumite gesturi (s bat din palme,s trop ie etc.) sau s scoat anumite sunete, cuvinte,
onomatopee în func ie de personaj. Pot exista roluri colective la care reac ioneaz to i copiii i
roluri personale la care reac ioneaz dor un copil. Animatorul trebuie s cunoasc foarte bine
povestea.
Subiectul : un castel este vizitat de mai multe persoane i fantomele din castel se
sup r .
Cuvintele cheie-gest: castel – se bate din palme, fantom – se strig bu-hu-hu
Roluri: fantoma mam , fantoma tat , fantomi a, fantomelul, câinele, 4 vizitatori, primarul
etc.
Gesturi pentru roluri : b t i din palme, rotiri de 360 grade, ipete, diverse onomatopee
etc.

11. Motiva ia animatorului

Principiu: pentru a juca un joc, animatorul trebuie ca el însu i s anime juc torii, el este
motorul ambian ei, imprim o tonicitate i un entuziasm ambiantei. De aceea este important ca
animatorul s fac activit i care îl motiveaz i îi plac. Dac el un transmite energia necesar
derul rii activit ii atunci copiii un vor avea energia necesar pentru derularea jocului. Pentru c
este bine ca animatorul s practice ceea ce predic i s nu uite c facilitarea unei activit i
începe cu el, cu sentimentele, cu valorile i abilit ile lui. Pentru identificarea acestor valori se
poate propune un joc atât pentru echipa de animatori cât i pentru copii.

Titlu: valorile
Scop: ierarhizarea i prioritizarea valorilor
Categoria de vârsta: 12 ani-100 de ani
Num r de participan i: peste 3
Materiale: coli de hârtie i pixuri
Durata: 15 min
Locul de desf urare: interior - exterior
Ritmul: pasiv
Con inut:
- Fiecare participant va scrie pe col urile unei coli de hârtie valorile care îl
determin s fac un anumit lucru.
- Dup ce scriu animatorul le spune c vor trebui s renun e la una din valorile
scrise, rupând col ul respectiv i aruncându-l la co .
- Apoi pe rând vor trebui s mai renun e la înc 2 valori.
- La final se face evaluare: cum s-au sim it renun ând la aceste valori, care au fost
criteriile de selec ie de care au inut cont etc.

12. Orice schimbare începe cu o întrebare

În orice activitate de educa ie nonformal capacitatea animatorului de a pune întreb ri i


de ai face pe copii s î i pun întreb ri sunt esen iale pentru atingerea obiectivelor activit ii.
Animatorul este cel care prin abilitatea lui de a pune întreb ri îl face pe copil s de vin
curios i s î i pun la rândul lui întreb ri legate de modul în care este obi nuit s fac anumite
lucruri.

Metoda Starbusting

Defini ie Este o metod nou de dezvoltare a creativit ii, similar


brainstormingului. Scopul metodei este de a ob ine cât mai multe
întreb ri i astfel cât mai multe conexiuni între concepte.
Este o modalitate de stimulare a creativit ii individuale i de grup.
Organizat în grup, starbursting faciliteaz participarea întregului
colectiv, stimuleaz crearea de întreb ri la întreb ri, a a cum
brainstormingul dezvolt construc ia de idei pe idei.
Modalitate de Se scrie problema a c rei solu ie trebuie “descoperit ” pe o foaie, apoi
realizare: se în ir cât mai multe întreb ri care au leg tur cu ea.
Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul ce?, când?, cum?,
de ce? – unele întreb ri ducând la altele din ce în ce mai complexe
care necesit o concentrare tot mai mare.
Cursan ii sunt grupa i în subgrupe de cate 5-6 membrii

Etape:
Pasul nr. 1: Propunerea unei probleme.
Pasul nr. 2: Colectivul se poate organiza în grupuri preferen iale.
Pasul nr. 3: Grupurile lucreaz pentru a elabora o list cu cât mai multe întreb ri i
cât mai diverse.
Pasul nr. 4: Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
Pasul nr. 5: Vizeaz eviden ierea celor mai interesante întreb ri i aprecierea
muncii în echip . Facultativ, se poate proceda i la elaborarea de
r spunsuri la unele dintre întreb ri.

Cum?

Când? De ce?
Procesul
de
formare

Unde? Cine?

13. Reguli negociabile sau nenegociabile

Regulile de comportament pe care un grup decide s le respecte pot s fie reguli


nenegociabile (care pot s afecteze în mod grav securitatea emo ional i fizic a
participan ilor) sau negociabile. În procesul de stabilire a regulilor este important procesul
de con tientizare a importan ei respect rii acelei reguli. Pentru stabilirea regulilor se poate
folosi urm toarea activitate.

Titlu: Scaunul polemic – joc de dezbatere


Scop: identificarea regulilor de grup
Categoria de vârsta: 6 ani-100 de ani
Num r de participan i: peste 6
Materiale: creioane, coli de hârtie, flipchart
Durata: 30min-60min