Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chişinău
2020
Inotul-sportul pentru trup și suflet
Tipuri de înot
Înot recreativ
Înotul recreativ sau de agrement se practică în diferite zone de
agrement amenajate sau naturale în care prezența unui bazin de
înot, ape curgătoare, lac sau mare, oferă această posibilitate de
practicare. Scopul practicării înotului de agrement este cel recreativ,
pentru satisfacțiile ce le oferă oamenilor contactul cu apa, cât și
satisfacția deplasării în acest mediu mai puțin obișnuit. Practicarea
înotului de agrement se asociază cu plaja și cu diferite activități
sportive (volei, fotbal etc).
Înot aplicativ
Înotul aplicativ sau utilitar este utilizat în activitățile de muncă legate
de mediul acvatic și în cele de salvamar, de salvare de la înec.
În activitatea marinarilor, scafandrilor, pescarilor, a constructorilor
de poduri și baraje, constructorilor de nave, înotul este vital pentru
salvarea vieții în caz de accidente.
În cadrul înotului aplicativ se organizează de asemenea diferite
întreceri, în mod special cele de salvare de la înec.
Se presupune că procedeul bras ar fi cel mai vechi procedeu de înot
practicat în scop utilitar. Există dovezi încă de la vechii egipteni că și
alte stiluri de înot erau practicate în scop utilitar.
Romanii apreciau înotul pentru valoarea aplicativă și militară, iar
camparea militară intr-o tabără, presupunea amenajarea unui loc în
vederea învățării înotului pentru soldați. Ei trebuiau să dobândească
cunoștințe despre înot deoarece li se cerea să parcurgă o anumită
distanță complet echipați de luptă prin apă adâncă. În Grecia,
caracterul utilitar al înotului venea prin ocupațiile oamenilor de a
pescui corali și bureți.
Înot terapeutic
Este utilizat în scopul recuperării neuro-motorii, în tratamentul unor
afecțiuni nervoase, cardio-vasculare, respiratorii, etc., folosirea lui
fiind făcută la recomandarea medicilor. De asemenea, se mai poate
utiliza înotul și formele de hidroterapie ca mijloace esențiale în
relaxarea și refacerea potențialului psiho-fizic în urma eforturilor
prestate de sportivii de performanță.
Înotul cu caracter terapeutic se practică în bazine special construite cu
apă încălzită, dar se poate practica și în aer liber sau în ape deschise.
Învățarea inotului
Învățarea înotului se împarte în 3 etape.
Inițiere înot
Fie că este vorba despre un copil sau despre un adult, acomodarea și
învățarea elementelor de bază în mediul acvatic este foarte delicată.
Deși am putea spune că suntem o specie care adoră apa, există la
multe persoane acea teamă de apă. Este important instructorul care
cunoaște metodele de adaptare la noul mediu și echipamentul folosit.
Este un proces lent care necesită mult curaj, efort și răbdare. Centrele
de inițiere acceptă în mod normal, copii de la vârsta de 3-4 ani,
deoarece cu aceștia se poate lucra mai ușor, iar pentru cei mai mici de
3 ani, este nevoie și de prezența unui tutore.
Inițierea în înot durează aproximativ 4-5 săptămâni, dar depinde și de
atitudinea, mobilitatea și condiția la efort al începătorului. După
inițiere, care înseamnă în mare parte, acomodarea cu mediul acvatic și
învățarea elementelor de bază în acest mediu, urmează procesul de
învățare al înotului , perfecționarea. Dacă, după perioada de inițiere, te
poți deplasa în apă, atunci ai urmat cu succes această etapă.
Perfecționare înot este etapa mai îndelungată, care pregătește
persoana să se deplaseze în apă după un anumit stil.
Craul este stilul cel mai rapid , folosit cel mai adesea.
Bras este o metodă mai simplă, dar mai lentă decât craul.
Perfecționarea presupune învățarea unui stil sau a mai multor stiluri
de înot pe o perioadă nedeterminată, deoarece necesită mult timp,
răbdare și depinde de fiecare în parte.
Performanță
Este etapa unde cei care s-au perfecționat în tainele înotului, doresc să
practice acest sport la nivel profesionist.