Sunteți pe pagina 1din 6

Fasonarea mecanizată a armăturilor

La fasonarea mecanizată a barelor din oţel-beton se utilizează maşini de fasonat


cu grad ridicat de automatizare, care asigură o productivitate ridicată a acestor lucrări.
proces de modernizare. Maşinile de fasonat pot fi de tip fix (numite şi roboţi) (fig. IV.24),
fiind integrate în fluxul tehnologic al atelierelor specializate pentru confecţionarea
armăturilor, sau mobile (fig. IV.25) situaţie care le permite acestora deplasarea şi
instalarea chiar în incinta şantierelor, eliminându-se astfel transportul armăturilor
confecţionate la obiectiv.

Fig. IV.24: Maşină fixă pentru fasonarea armăturilor.


Se poate observa gradul ridicat de automatizare al maşinii (denumită şi robot), aspect care conduce la un
nivel ridicat de productivitate.

Elementele componente ale unei maşini de fasonat armături, sunt în principal cele
prezentate în figura IV.25:
Fig. IV.25: Părţile componente ale unei
maşini mobile de fasonat oţel-beton.
1) batiu maşină ce adăposteşte mecanismele de
antrenare;
2) dispozitiv de comandă;
3) placă de lucru (metalică);
4) disc rotativ poziţionat într-un decupaj circular
realizat în placa de lucru, care formează organul
activ al maşinii;
5) plăci transversale cu poziţie fixă sau reglabilă,
prevăzute cu locasuri pentru dornuri sau roţi, şi
care formează organele pasive ale maşinii;
6) dornuri cu diverse diametre.
Fig. IV.26: Maşini mobile pentru fasonarea armăturilor.
a)-pentru fasonat frete; b)-pentru fasonat bare.
În locaşurile practicate la nivelul discului rotativ al maşinii, element care constituie
organul activ al acesteia, se pot monta dornuri cu role având diametre diferite, care
servesc la obţinerea razelor de curbură necesare pentru îndoirea barelor din oţel –
beton.
Utilizarea raţională a maşinilor de fasonat este posibilă numai în condiţiile unei
bune cunoaşteri a performanţelor acestora, respectiv a folosirii dispozitivelor anexă şi a
tabelelor ajutătoare care indică unghiul de rotaţie necsar realizării unei îndoiri simple
sau duble. De asemenea, este necesar a se cunoaşte şi diametrul maxim al unei bare
sau al barelor care se îndoaie concomitent.
În România, s-au utilizat pe scară largă maşinile de fasonat produse de
întreprinderile “9 Mai” din Bucureşti, “6 Martie” din Zărneşti, respectiv maşina MF-32
produsă de uzina mecanică Sibiu. Aceasta din urmă, poate efectua operaţiile de
îndreptare, îndoire şi spiralizare a barelor (cazul fretelor). Fără reglare automată, barele
se pot fasona până la un unghi de 180 o, iar cu reglare automată se pot îndoi la unghiuri
de 45o, 90o, 135o şi 180o.
Cu ajutorul maşinilor de fasonat, se pot prelucra bare din oţel-beton astfel:
 OB37 până la diametrul 40 (mm);
 PC52 până la diametrul 32 (mm);
 PC60 până la diametrul 28 (mm).

Principalele operaţii tehnologice efectuate pentru fasonarea barelor din oţel –


beton sunt:

a) Stabilirea schemei de lucru - se realizează în funcţie de diametrul barelor, cotele


de fasonare şi caracteristicile maşinii, astfel:
 îndoire dublă cu un singur dorn fixat pe discul rotativ (fig. IV.27,a);
 îndoire dublă cu două dornuri fixate pe discul rotativ (fig. IV.27,b);
 îndoire dublă cu un dorn fixat pe un prelungitor al discului (fig. IV.27,c);
 îndoire simultană a mai multor bare subţiri, folosind dispozitive de ghidaj (fig.
IV.27,d);

Fig. IV.27: Scheme de lucru pentru fasonarea barelor din oţel- beton.

b) Montarea pe masa de lucru a riglelor găurite, a dornurilor şi a rolelor de îndoire pe


dornuri (la poziţiile conforme schemei de lucru alese). Cotele „A” şi „B” se calculează
în funcţie de cotele din proiect ale armăturilor ce trebuie fasonate, respectiv de
diametrul acestora. Dimensiunea rolelor se stabileşte funcţie de diametrul barei de
fasonat;
c) Stabilirea unghiului de îndoire;
d) Aducerea barelor din oţel-beton în poziţia premergătoare fasonării şi însemnarea cu
cretă pe acestea a locului de îndoire, care corespunde cu axul dornului de pe disc;
e) Acţionarea maşinii şi realizarea fasonării dorite.

A. Fasonarea mecanizată a etrierilor


Confecţionarea mecanizată a etrierilor se poate face fie cu ajutorul maşinilor de
fasonat bare din oţel – beton (vezi fig. IV.25 şi IV.26), folosind schema de lucru cu două
dornuri fixate pe discul rotativ (fig. IV.27,b), fie cu ajutorul unor maşini specializate
prevăzute cu limitatoare speciale pentru îndoiri succesive (fig. IV.28).
Fig. IV.28: Schema maşinilor de confecţionat etrieri.
1-role orizontale de îndreptare; 2-role orizontale de tragere; 3-role verticale de îndreptare;
4-role verticale de tragere; 5-mecanism de tăiere; 6-mecanism de îndoire.

Aceste maşini de fasonat sunt automatizate, fiind prevăzute de regulă şi cu


dispozitive de îndreptare şi tăiere a vergelelor de oţel-beton.
Fazele tehnologice de confecţionare a etrierilor sunt:
 îndreptarea vergelei;
 fasonarea etrierului la cotele fixate;
 tăierea;
 fasonarea ultimului cioc;
 expulzarea armăturii fasonate.

Forma etrierilor fasonaţi este variată, geometria acestora fixându-se din plasarea
convenabilă a limitatoarelor şi reglarea unghiului de îndoire, care se poate programa.

Fig. IV.29: Forme de etrieri care se pot obţine la maşini de fasonat.

B. Fasonarea mecanizată a plaselor sudate


De regulă, plasele sudate plane livrate pe şantiere nu au nevoie de îndreptare. În
situaţia în care acest aspect este necesar, respctiv în cazul plaselor sudate livrate în
rulouri (diametrul sârmelor ≤ 5mm), îndreptarea acestora se va efectua cu ajutorul
maşinilor de îndreptat cu cilindrii metalici (prevăzuţi cu bandaje cauciucate), care
funcţionează după acelaşi principiu ca cel al maşinilor de îndreptat tablă.
În fig. IV.30 sunt prezentate două tehnologii curent folosite la fasonarea plaselor
sudate, una din ele utilizând maşina cu jgheab de fasonat (fig. IV.30,a), iar cea de-a
doua abkantul de îndoit (fig. IV.30,a).
Jgheabul de fasonat plase (fig. IV.30,a) – permite îndoirea plaselor la unghiuri
cuprinse între 30o şi 180o, pentru diametre ale sârmelor de până la 12mm, respectiv
lăţimi ale plaselor până la 10m.
Maşina prezintă următoarele părţi componente principale :
 batiul;
 jgheabul alcătuit din bare metalice distanţate sau din tablă de oţel;
 cârligele de acţionare, aflate la interax de ≈ 1.00m care pot culisa pe verticală;
 echipamentele hidraulice sau pneumatice de acţionare a sistemului de cârlige;
 echipamentele electrice.

Fig. IV.30: Schema maşinilor de fasonat plase sudate:


a)-Maşina de fasonat plase cu jgheab; b)-Maşina de fasonat cu abkanturi.
1-jgheab metalic; 2-plasa înainte de fasonare; 3-plasă fasonată;
4-cârlig de antrenare; 5-mecanism de antrenare a cârligului.

Etapele tehnologice de fasonare sunt:


 iniţial, plasa (2) se aşează la partea superioară a jgheabului (1), carligele de agăţare
(4) fiind situate în poziţia superioară (I);
 se agaţă cârligele de plasă (în poziţiile prevăzute), prin culisarea pe verticală;
 apăsarea pedalei de acţionare, comandându-se electric mecanismul de acţionare
(5);
 tija cu cârlige (4) începe să coboare până la poziţia inferioară (II), antrenând şi plasa
care se îndoaie la unghiul pe care îl are jgheabul;
 după îndoirea plasei, cârligele (4) revin din poziţia (II) în poziţia iniţială (I).

Notă:
 dacă îndoirea plasei se realizează în dreptul unei sârme din ansamblu (paralelă cu axa jgheabului),
atunci cârligele se agaţă de aceasta;
 dacă îndoirea plasei se realizează între două sârme paralele cu axa jgheabului, atunci cârligele se
agaţă de o bară ajutătoare dispusă paralel cu axa jgheabului, aceasta sprijinindu-se de sârmele
plasei care urmează a se îndoi.
Abkantul de îndoit plase (fig. IV.30,b) - permite îndoirea plaselor la unghiuri de
o
90 . Instalaţia este compusă dintr-un banc metalic (realizat din tablă groasă), peste care
se aşează panourile de plasă care urmează a fi îndoite (acestea dispunându-se cu
armătura de repartiţie în jos. Prin acţionarea unei pedale, se comandă electric
coborârea peste panoul de plasă a unui jug metalic acţionat de o presă hidraulică sau
pneumatică. La extremităţile jugului sunt montaţi nişte cilindrii metalici bandajaţi cu
cauciuc, care descriu o mişcare în plan vertical determinând îndoirea plasei peste
marginile blatului bancului. De asemenea, există şi sisteme de abkanturi prevăzute cu
cilindrii care se deplasează în plan orizontal (peste plasă), îndoirea sârmelor survenind
atunci când aceştia depăşesc marginile blatului, schimbându-şi direcţia de deplasare în
plan vertical.