Sunteți pe pagina 1din 11

REFERAT

LA MATEMATICA

BEDREAG MIHAELA
VII-C
1. dupa laturi:
- ∆ oarecare;

 ∆ isoscel (doua laturi egale);


 ∆ echilateral (toate laturile egale).

2. dupa unghiuri:

 ∆ ascutitunghic (toate unghiurile < 900);

 ∆ dreptunghic ( un unghi = 900);

 ∆ optuzunghic ( un unghi >900).

Linii importante in triunghi:

 mediatoarea -perpendiculara pe mijlocul laturii, orice punct


de pe mediatoare este egal departat de capetele
segmentului, punctul de intersectie al mediatoarelor unui
triunghi este centrul cercului circumscris triunghiului, se
noteaza cu O

 bisectoarea -dreapta care imparte unghiul in doua parti


congruente, orice punct de pe bisectoare este egal departat
de laturile unghiului, punctul de intersectie al bisectoarelor
unui triunghi este centrul cercului inscris triunghiului, se
noteaza cu I. Teorema bisectoarei: intr-un triunghi oarecare
bisectoarea imparte latura pe care cade intr-un raport egal
cu raportul laturilor.

 mediana -segmentul care uneste varful triunghiului cu


mijlocul laturii opuse, punctul de intersectie al medianelor se
afla la o treime de baza si doua treimi de varf, se numeste
centru de greutate al triunghiului si se noteaza cu G.
 
 

 inaltimea -perpendiculara din varf pe latura opusa, punctul


de intersectie al inaltimilorlor intr-un triunghi se numeste
ortocentru sau centrul drept al triunghiului, se noteaza cu
H.

 linia mijlocie –segmentul care uneste mijloacele a doua laturi


ale triunghiului. Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu
cea de a treia latura a triunghiului si jumatate din ea.

Cazuri de congruenta ale triunghiurilor oarecare:

 cazul I- L.U.L. (doua triunghiuri oarecare care au cate doua


laturi si unghiurile cuprinse intre ele respectiv congruente,
sunt congruente);
 cazul II- U.L.U. (doua triunghiuri oarecare care au cate o
latura si unghiurile alaturate ei respectiv congruente sunt
congruente);

 cazul III- L.L.L. (doua triunghiuri oarecare care au laturile


respectiv congruente sunt congruente)
 

Cazurile de asemanare ale triunghiurilor oarecare:

 cazul I - U.U (doua triunghiuri sunt asemenea daca au doua


unghiuri respectiv congruente);
 cazul II- L.U.L. (doua triunghiuri sunt asemenea daca au
doua laturi respectiv proportionale si unghiurile dintre
laturile proportionale sunt congruente);

 cazul III- L.L.L. (doua triunghiuri sunt asemenea daca au


laturile respectiv proportionale).

  cazul I- C.C. (daca doua triunghiuri drepunghice au catetele


respectiv congruente, atunci ele sunt congruente);

 cazul II- C.U. (daca doua triunghiuri dreptunghice au o cateta si


un unghi ascutit la fel asezat fata de cateta, respectiv
congruente, atunci ele sunt congruente);

 cazul III- I.U.( daca doua triunghiuri dreptunghice au ipotenuza


si un unghi, diferit de unghiul drept, respectiv congruente,
atunci sunt congruente);

 cazul IV- I.C. (daca doua triunghiuri dreptunghice au ipotenuza


si o cateta respectiv congruente, atunci ele sunt congruente).

Triunghiul oarecare: ∆ABC

 teorema lui Thales: o paralela dusa la

una din laturile unui triunghi, imparte celelalte doua laturi in parti
proportionale .

teorema fundamentala a asemanarii: o paralela dusa la o latura a


unui triunghi formeaza cu celelalte doua un triunghi asemenea cu
primul. ∆ABC ~∆AMN 

Aria:
Triunghiul isoscel: ∆ABC; AB= AC

Proprietati: unghiurile de la baza triunghiului isoscel sunt congruente .

 intr-un triunghi isoscel inaltimea din varf este


mediana,bisectoare si axa de simetrie.

Aria:
Triunghiul echilateral: ∆ABC; AB= AC= BC

Proprietati: toate unghiurile sunt congruente si au

toate unghiurile sunt congruente si au 600;

 orice inaltime este mediana, bisectoare, mediatoare si axa


de simetrie .

Aria:
Triunghiul dreptunghic: ∆DEF; un unghi = 900

Cazurile de congruenta:

 cazul I- C.C. (daca doua triunghiuri drepunghice au catetele


respectiv congruente, atunci ele sunt congruente);
 cazul II- C.U. (daca doua triunghiuri dreptunghice au o
cateta si un unghi ascutit la fel asezat fata de cateta,
respectiv congruente, atunci ele sunt congruente);

 cazul III- I.U.( daca doua triunghiuri dreptunghice au


ipotenuza si un unghi, diferit de unghiul drept, respectiv
congruente, atunci sunt congruente);
 cazul IV- I.C. (daca doua triunghiuri dreptunghice au
ipotenuza si o cateta respectiv congruente, atunci ele sunt
congruente).

Teoreme:

 intr-un triunghi drepunghic cateta care se opune unghiului


de 300 este jumatate din ipotenuza;
 intr-un triunghi drepunghic mediana din varful unghiului
drept este jumatate din ipotenuza;

 teorema inaltimii- intr-un triunghi drepunghic inaltimea este


media proportionala intre segmentele determinate de ea pe
ipotenuza;

 teorema catetei- intr-un triunghi drepunghic o cateta este


medie proportionala intre proiectia sa pe ipotenuza si
ipotenuza;

 teorema lui Pitagora- intr-un triunghi drepunghic patratul


ipotenuzei este egal cu suma patratelor catetelor.
 

LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI


MEDIANA este segmentul care uneşte un vârf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse.
-Medianele unui triunghi sunt concurente în centrul de greutate al triunghiului.
-Centrul de greutate se află pe fiecare mediană la 2/3 de vârf şi 1/3 de bază, adică dacă
AA' este mediană în trABC şi G este centrul de greutate, atunci
AG=(2/3)AA'şiGA'=(1/3)AA'.
-Mediana împarte un triunghi în două triunghiuri cu aceeaşi arie (echivalente).
-Centrul de greutate al unui triunghi formează cu vâfurile triunghiului 3 triunghiuri
echivalente şi este singurul punct (din planul triunghiului) care are această proprietate,
Într-un triunghi dreptunghic, mediana corespunzătoare ipotenuzei este 1/2 din
ipotenuză. Dacă o mediană a unui triunghi este 1/2 din latura corespunzătoare ei,
atunci triunghiul este dreptunghic.

MEDIATOAREA (unui segment) este dreapta perpendiculară pe segment dusă prin mijocul
segmentului.
-Mediatoarele laturilor unui triunghi sunt concurente; punctul lor de intersecţie este centrul
cercului cicumscris triunghiului (cercul care trece prin vârfurile triunghiului).
-Orice punct de pe mediatoarea unui segment este egal depărtat de capetele segmentului;
dacă un punct este egal depărtat de două puncte date, atunci el se află pe mediatoarea
segmentului determinat de cele două puncte.
-Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic se află la mijocul ipotenuzei.
Raza acestui cerc este 1/2 din ipotenuză.
abc
R
-Raza cercului circumscris unui triunghi oarecare este 4 S , unde a, b, c sunt
lungimile laturilor şi S este aria.
a 3
R
-Raza cercului circumscris unui triunghi echialteral de latură a este 3 .
-Într-un tr echilateral, şi numai în tr echilateral, mediatoarele laturilor sunt înălţimi,
mediane şi bisectoare.

ÎNĂLŢIMEA este perpendi-culara dusă dintr-un vârf al triunghiului pe latura opusă.


-Înălţimile unui tr. sunt concurente; punctul lor de intersecţie se numeşte ortocentrul
triunghiului. Dacă H este ortocentrul trABC, atunci A este ortocentrul trHBC, etc. Dacă
AA', BB' sunt înălţimi în trABC şi H este intersecţia lor, atunci CH^AB.
-Înălţimea coresp. ipotenuzei unui tr dreptunghic este media geometrică a proiecţiilor
catetelor pe ipotenuză ( t. înălţimii).
-Înălţimea coresp. ipotenuzei unui tr dreptunghic este egală cu raportul dintre produsul
catetelor şi ipotenuză: h=(c1c2)/h.
a 3
-Înălţimea unui triunghi echilateral de latuă a este 2 .
-Dacă un triunghi are două înălţimi congruente, atunci este isoscel.

BISECTOAREA (unui unghi) este semidreapta cu originea în vârful unghiului, care împarte
unghiul în două unghiuri congruente.
-Bisectoarele unui triunghi sunt concurente; punctul lor de intersecţie este centrul
cercului înscris în triunghi. Cercul înscris într-un triunghi este cercul care are centrul in
interiorul triunghiului şi este tangent laturilor triunghiului.
-Într-un triunghi bisectoarea oricărui unghi împarte latura opusă unghiului în
segmente proporţionale cu laturile unghiului. (t. bisectoarei)
-Orice punct de pe bisectoarea unui unghi este egal depărtat de laturile unghiului;
dacă un punct din interiorul unui unghi este egal depărtat de laturile unghiului ,atunci el se
află pe bisectoarea unghiului.
-Raza cercului înscris într-un triunghi este egală cu S/p, unde S este aria
triunghiului şi p este semiperimetrul triunghiului.
-Bisectoarea exterioară a unui unghi este bisectoarea suplementului său.
Bisectoarea exterioară este perpendiculară pe bisectoarea interioară.
Se numeste mediana a unui triunghi segmentul de dreapta
ce uneste varful unui unghi al triunghiului cu latura opusa acelui
unghi .

Se numeste inaltime a unui triunghi perpendiculara dusa


dintr-un varf al triunghiului pe latura opusa acelui unghi.

Medianele unui triunghi sunt concurente .punctul lor de


concurenta se noteaza cu g , el se numeste centrul de greutate
al triunghiului si se afla pe fiecare mediana la doua treimi de varf
si o treime de baza.

Dreptele determinate de inaltimeile unui triunghi sunt


concurente .punctul lor de concurenta se noteaza cu h ,el se
numeste ortocentrul triunghiului.

Daca un triunghi este isoscel atunci unghiurile alaturate bazei


sunt congruente .
Daca doua unghiuri ale unui triunghi sunt congruente , atunci
triunghiul este isoscel.
Bisectoarea unghiului opus bazei unui triunghi isoscel este
inaltime.
daca bisectoarea unui unghi al unui triunghi estesi inaltime a
triunghiului, atunci triunghiul este isoscel.
Bisectoarea unghiului opus bazei unui triunghi isoscel este
inaltime ,medianasi mediatoare.
Daca mediana bazei este si bisectoarea unghiului opus bazei atunci
triunghiul este isoscel .
Daca unul din varfurile unui triunghi apartine mediatoarei laturii
opuse, atunci triunghiul este isoscel, iar mediatoarea este
bisectoare, mediana si inaltime.
Oricare ar fi un triunghi isoscel, mediatoarea bazei triunghiului
este axa de simetrie a triunghiului.
Unghiurile unui triunghi echilateral sunt congruente.
Daca unghiurile unui triunghi sunt congruente atunci triunghiul
este echi lateral.

Suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360°.

Un parallelogram este dreptunghic daca si numai daca diagonalele


sunt congruente.
Un parallelogram este romb daca si numai daca diagonalele sale
sunt perpendiculare.

Unghiurile ascutite ale unui triunghi dreptunghic isoscel au


masura de 45° fiecare.
Oricare ar fi un triunghi dreptunghic, lungimea medianei
corespunzatoare ipotenuzei este egala cu jumatate din lungimea
ipotenuzei.
Daca mediana unui triunghi are lungimea egala cu jumatate din
lungimea laturii corespunzatoare, atunci triunghiul este
dreptunghic si are ca ipotenuza latura corespunzatoare medianei.
Oricare ar fi un triunghi dreptunghic cu masura unui unghi de
30°, cateta ce se opune acestui unghi are lungimea egala
cujumatate din lungimea ipotenuzei.
Daca o cateta a unui triunghi dreptunghic are lungimea egala cu
jumatate din lungimea ipotenuzei, atunci unghiul ce se opune
catetei are masura de 30°.

Oricare ar fi un triunghi cu doua laturi necongruente., laturii mai


mare I se opune unghiul mai mare.
Oricare ar fi cu doua unghiuri necongruente ,unghiului mai mare I
se opune latura mai mare.
Suma lungimilor a doua laturi ale unui triunghi este mai mare
decat lungimea celei de-a treia laturi.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate