1

Moraru Alexandru Dragomirica Catalin_______ 434B 2.12.2020

Student 1 – nume şi prenume Student 2 – nume şi prenume Grupa Data/ora

Fişă laborator LO2

rev 1
ID=88

1. Măsurarea rezistențelor folosind legea lui Ohm

Rcalc =4.9[kOhm] R cod culori =galben-alb-negru-maro tol. = 1 [%]

Citire codul culorilor: cifra 1 = 4 cifra 2 = 9 cifra 3 = 0 cifra 4 = 0
U1= 5V I1= 1.02mA Rmăs= U1/I1= 4.901 kOhm
R = 0.0002%

2. Măsurarea rezistenţelor prin metoda comparației

Rcalc = 9800 Ohm R cod culori= alb-gri-rosu-galben tol. = 1 [%]

Citire codul culorilor: cifra 1 = 9 cifra 2 = 8 cifra 3 = 0 cifra 4 = 10k
Potentiometru = 9.8k R =0

Imagine montaj de măsură și graphic tensiune la echilibru (2.5V):

2

3. Măsurarea rezistențelor
a),b)
RX conex. 2T conex. 4T
Vx.V [V] Ix.I [A] RXmăs [Ω] ε [%] Vx2.V [V] Ix.I [A] RX’ măs [Ω] ε [%]
RX= 1 Ω 1 0.833 1.2 0.16 0.833 0.833 1 0
RX2 =9.8 1 0.102 9.803 0.04 0.98 0.1 9.8 0
Ω
RX3 = 1 0.000102 9803.9 0.00039 1 0.000102 9803.9 0.039
9.8kΩ
Observații și explicații:

Masurarea 2T este optima in cazul rezistentelor de valori mici, iar in cazul celor de valori mari, 4T.

4. Măsurarea unui grup RC

a) RC serie

RS CS Qcomp Dcomp Vc.V Vr.V Qtensiuni ε [%]

a) 1KHz 1880 6.2 nf 13.66 0.07 0.073 0.997 13.65 0.07
ohm
c)100KH 1880 6.2 nf 13.66 0.07 0.135 0.991 7.34 46.2
z ohm

b) RC paralel

RP CP Qcomp Dcomp Ic.A Ir.A Qcurenți ε [%]

b) 1KHz 1880 6.2 nf 13.66 0.07 39 uA 53.2 uA 13.64 0.14
ohm
d)100KH 1880 6.2 nf 13.66 0.07 3.9 0.532 7.33 46.3
z ohm mA mA

Explicații:

5. Circuit RLC serie

a) R= 9.5ohm L= 988uH C= 138nF f0= 13.634kHz

Qcalc= 8.907

b) Qraport= 8.9 ε [%]= 0.0785

c)
3
4

c) f1 = 12.7kHz f2= 14.2kHz B= 1.5kHz Qdezacord= 9.087 ε [%]=2.02

6. Măsurarea rezistenţelor cu ajutorul punţii de curent continuu

Desenaţi puntea, notaţi rezistenţele, valorile lor şi pozițiile diagonalelor 1-2 şi 3-4:

a) R1 = 2.528kohm R2 = 2.528kohm R3 = 6.8kohm

Explicație offset:

Ud= 0.01V R 40 măsurat=6.76ohm R40 calculat= 6.8  [%]=-0.59

Explicaţie:

Offset-ul l-am setat la -2.5 V deoarece, am vrut ca pe grafic, potentialul in V1 sa se afle la nivelul de
0V, initial acesta era de 2.5 V

b) determinarea experimentală

Ud1=50mV Ud1 măs= 45mV R4’=6.56kohm (Voltmetrul în diag. 1-2)

Ud2 măs= 40mV (Voltmetrul în diag. 3-4)

Diagonala de sensibilitate maximă experimentală (voltmetrul între [1][2] sau [3][4] ?):
Justificare:
Justificare: Conform formulei sensibilității, cu cât Ud este mai mare, cu atât sensibilatea va creste, deci
sensibilitatea este maxima acolo unde Ud este mai mare adica in configuratia cu voltmetrul intre bornele[1] si
[2];

c) determinarea teoretică
A1-2 = 1 S1-2=0.25 A3-4 = 0.37 S3-4= 0.197

Aideal = 1 pt. SMAX = 0.25

Diagonala de sensibilitate maximă teoretică (voltmetrul între [1][2] sau [3][4] ?) :

Justificare: Conform formulei sensibilității, cu cât Ud este mai mare, cu atât sensibilatea va creste, deci
sensibilitatea este maxima acolo unde Ud este mai mare adica in configuratia cu voltmetrul intre bornele[1] si
[2];
5

7. Ohmetru cu amplificator operațional

Numerotare pini :
Vin- = 2 Vin+ = 3 Vout = 6 VCC- = 4 VCC+ = 7

Imagine montaj ohmetru :

a) R1fix = 3.266kohm Potențiometru = 8.24kohm K = 0.434

b) Rx1 = 2.532 kohm Uout1 = -450mV Rx2 = 1.798 kohm Uout2 = -490mV

c) Uout max = -5V Rx max = 11.6kohm

Explicație :

Explicații (metodă de măsură directă a Uout max) :

Deoarece la intrarea ciucuiului nu putem avea o tensiune mai mare decat cea de alimenare, consideram ca
Uout max ca fiind egal cu aceasta. Egaland caderea de tensiune pe Rx egala cu valoarea Uout max, aflam
valoarea lui Rx.

d) Potențiometru = 10kohm