Sunteți pe pagina 1din 2

PADUREA ECUATORIALA

Pădurile ecuatoriale se întâlnesc în regiunea ecuatorială, de o parte și de


alta a Ecuatorului (în medie până la 5° latitudine nordică și sudică) precum
bazinul fluviului Congo, câmpia Amazonului, Nordul Australiei și insulele
Filipine.

Acesteia îi sunt specifice: numărul mare de specii și genuri cu ritm rapid


de creștere; distribuția etajată a componentelor (arbori foarte înalți ce
ajung pana la 50 m, cu dispoziție discontinuă, sub care se află arbori cu
înalțime de 25-30 m care au o dezvoltare largă, arbori sub 10 m înalțime și
arbuști, iar la bază un strat de mușchi, graminee, ciuperci, un număr
ridicat de liane, alge, mușchi, ferigi, orhidee).

Speciile din pădurea ecuatoriala conlucrează adesea. Simbioza este o


relaţie în care două specii diferite se ajută una pe alta. De exemplu, unele
plante oferă adăpost şi hrană furnicilor. În schimb, furnicile le protejează
de alte insecte care ar vrea să se hrănească cu frunzele plantei.

Interactiile reciproce între plante si animale sunt o caracteristica a


padurilor ecuatoriale. Multe grupuri de animale, dar în special insectele si
pasarile, polenizeaza copacii. Insectele primesc hrana din nectar si alte
substante, si în schimb polenizeaza urmatoarele flori pe care le viziteaza.

Pădurea Ecuatorială tipică există pe soluri bine drenate și cu reacție


bazică. În locurile cu drenaj redus, ea capătă alte caracteristici, în funcție
de durata intervalului de exces de apă. La latitudini mai mari (5° - 10°) se
realizează trecerea de la pădurea tipic ecuatoriala (devine mai rară) la
vegetația de savană.

Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri, desi


jumatate din totalul zonei ecuatoriale este compusa din soluri rosii. Având
soluri sarace în minerale plantele din padurea ecuatoriala pot captura
mineralele retragându-le în tulpina, acumulându-le din apa de ploaie în
muschi si pe trunchi si ducându-le la radacina înainte de a fi consumate.
Acest lucru este realizat cu ajutorul unor ciuperci care absorb minerale.
Aceste asocieri simbolice poarta numele de simbioze; ciupercile
aprovizioneaza copacii cu minerale si acestia furnizaeza energie
ciupercilor.

Între arborii cu valoare economică deosebită sunt: în Brazilia - arborele de


cauciuc, arborele de cacao, palmierul de fibre textile, palmierul de vin; în
Africa - acaju, abanosul, palisandrul, palmierul de ulei; în Asia de SE -
mango, arborele de scorțișoară, palmierul de zahar, bananieri, bambusi.
Unele suprafețe ale pădurii ecuatoriale ( mai ales în Asia de Sud-Est) au
fost defrișate, locul lor fiind luat de culturile de orez, bananieri etc.

Animale: maimute (cimpanzeul, urangutanul, gorila, cercopitecul,


pavianul), serpi de mari dimensiuni, soparle, pasari viu colorate (papagali
multicolori, pasarea colibri, pasarea paradisului), furnici, tantari si
paianjeni uriasi, jaguari, leoparzi, rinoceri, elefanti, antilope.

S-ar putea să vă placă și