Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Drept

Libera circulaţie a mărfurilor

Referat la disciplina: Drept vamal

Profesor coordonator:

Prof.Univ.Dr. GEAMĂNU Radu Gheorghe

Studentă: Bălăneanu Melinda Andreea

Anul III, Sem. II, Grupa 4

SIBIU

2018
 Noţiunea de marfă, spaţiu teritorial şi destinatari
Conform Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, orice bun apreciabil în bani
transportat peste o frontieră, în scopul unor tranzacţii comerciale poartă denumirea de
„marfă’’. Libera circulaţie a serviciilor şi a persoanelor poate implica circulaţia mărfurilor. Pe
cale jurisprudenţială, s-a considerat că sunt mărfuri şi operele cu valoare artistică, istorică,
arheologică sau etnografică. De asemenea, sunt considerate mărfuri şi deşeurile fără valoare
comercială, dar care presupun anumite costuri pentru întreprinderi. Materialele audio-vizuale
sunt mărfuri cu excepţia emisiunilor sau mesajelor publicitare aflate sub incidenţa
reglementărilor privind libera circulaţie a serviciilor. Monedele de la data în care nu mai au
un curs legal într-un stat membru sunt considerate mărfuri (în caz contrar, se aplică
reglementările privind libera circulaţie a capitalului).
De la început teritoriul vamal al Comunităţii nu a adoptat frontierele politice ale celor
şase state membre fondatoare. Articolul 299 (ex-227) stabileşte principiul de aplicare a
tratatului statelor membre semnatare, dar permite măsuri specifice pentru anumite teritorii
insulare, cu acces dificil, sau îndepărtate. În final Codul vamal comunitar este acela care
determină teritoriul vamal , cu integrare graduală. Astfel, spre exemplu, TOM-ul francez nu
fac parte din acest teritoriu, contrar DOM-ului. Tot astfel, vechea Germanie de Est era virtual
integrată teritoriul vamal al Comunităţii în virtutea unui protocol asupra comerţului inter-
german1. La fel, Monaco şi San Marino fac parte din acest spaţiu. Adeziunea noilor state a
condus la delimitări uneori subtile (sunt integrate spre exemplu, Insulele Anglo-Normande şi
Man, Insulele Canare, în fapt Ceuta şi Mellila, dar Madera, Insulele Feroe şi Groenlanda nu
fac parte.

Acordul cu privire la EEE (Espace économique européen) intrat în vigoare la 01

ianuarie 1994, nu conţinea extinderea teritoriului vamal al CEE. El se mărginea în a prevedea
o procedură de consultare în caz modificare unilaterală a taxelor vamale de către un stat
membru al EEE şi al AELE faţă de un stat terţ. Aderarea Austriei, Finlandei şi Suediei
începând cu 01 ianuarie 1995 a extins teritoriul vamal al Comunităţii. Acordul EEE nu mai
are în vedere, din 1999, decât Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.

Libera circulaţie a mărfurilor constituie unul dintre elementele fundamentale ale

Comunităţii Europene. Scopul dispoziţiilor ce instituie aceste libertăţi este de a crea între
statele membre o piaţă unică, liberă de orice restricţii interne asupra comerţului, prezentând o
poziţie comercială unică în relaţiile cu state terţe.

Libera circulaţie a mărfurilor se bazează pe: înlăturarea contingenţelor şi a restricţiilor

cantitative şi interzicerea oricărui tip de măsuri naţionale asemănătoare restricţiei cantitative,
susceptibile de a împiedica comerţul intracomunitar.1

2. Încadrare juridică

11
Note de curs, Dreptul vamal comunitar
 Din punct de vedere juridic, libera circulație a mărfurilor a reprezentat un element-
cheie al creării și dezvoltării pieței interne. Este una dintre libertățile economice stabilite prin
Tratatul CE. Articolele 28-30 din Tratatul CE definesc domeniul de aplicare și conținutul
principiului prin interzicerea restricțiilor nejustificate împotriva comerțului din interiorul
Uniunii Europene.

Principalele dispoziții ale tratatului referitoare la libera circulație a mărfurilor sunt: •

articolul 34 TFUE, care se referă la importurile din interiorul UE și interzice „restricțiile
cantitative și oricare alte măsuri cu efect echivalent” între statele membre; • articolul
35 TFUE, care se referă la exporturile între state membre și interzice, de asemenea,
„restricțiile cantitative și oricare alte măsuri cu efect echivalent” și • articolul 36 TFUE, care
prevede derogări de la libertățile aferente pieței interne stabilite prin articolele 34 și
35 TFUE, în cazurile justificate din anumite motive specifice. De asemenea, capitolul din
tratat privind interzicerea restricțiilor cantitative între statele membre conține, la articolul
37 TFUE, normele referitoare la adaptarea monopolurilor de stat cu caracter comercial. Rolul
acestuia în relație cu articolele 34-36 TFUE va fi descris pe scurt la punctul 7 al prezentului
ghid.2

3. Uniunea Vamală: interzicerea taxelor vamale la import şi export

Tratatul C.E.E. a prevăzut un calendar detaliat după care tarifele vamale trebuie să fie
progresiv eliminate într-un  interval de 12 ani. Uniunea vamală a fost realizată odată cu
expirarea perioadei de tranziţie (iulie 1968). Statele care au aderat ulterior la Comunitate au
preluat măsurile de eliminare a taxelor vamale progresiv.

În cazul României, conform prevederilor Acordului European si cele ale Acordului

General pentru Tarife şi Comerţ (G.A.T.T.), pe durata celor 10 ani de tranziţie se va stabili o
zonă de liber schimb, bazatî pe obligatii reciproce şi echilibrate. Prima obligaţie impusă de
Tratat pentru a realiza:”dezarmarea   vamală” între statele membre fondatoare a fost de a nu
introduce noi taxe vamale la importuri sau exporturi şi a tuturor „taxelor cu efect echivalent”
din alte state membre începand cu data intrarii în vigoare a tratatului.3

Conform art. 28 alin. 1 din tratatul privind funcţionarea U. E., Uniunea este alcătuită
dintr-o Uniune Vamală care cuprinde ansamblul schimburilor de mărfuri şi implică
interzicerea între statele membre a taxelor vamale la import şi export şi a oricăror taxe cu
efect echivalent, precum şi adoptarea unui tarif vamal comun în relaţiile acestora cu ţări terţe.
2

Tariful vamal comun este obligatoriu pentru statele membre, care nu mai au dreptul să
instituie taxe vamale sau taxe echivalente pentru mărfuri care provin din ţări terţe . „TVC”
cuprinde două părţi principale. Prima este aceea care stabileşte poziţiile tarifare, care prevăd
22
LIBERA CIRCULAȚIE A MĂRFURILOR GHID DE APLICARE A PREVEDERILOR TRATATULUI
REFERITOARE LA LIBERA CIRCULAȚIE A MĂRFURILOR

3
Marin Voicu, „Dreptul comunitar – Note de curs”, Biblioteca  Facultatii de Drept a Universitatii „Spiru Haret”, 2003

4
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32013R0952
peste 3.000 de taxe vamale, exprimate în general în procente (ad valorem). A doua parte a
„TVC” este oarecum un fel de catalog care enumeră produsele afectându-le câte o poziţie
tarifară.

Uniunea vamală a permis comunităţii promovarea unei politici comerciale comune şi

elaborarea unei legislaţii vamale proprii, respectiv, Codul Vamal Comunitar. Fără existenţa
unei uniuni vamale şi fără existenţa principiului fundamental referitor la libera circulaţie a
mărfurilor, nu ar fi fost posibilă crearea pieţii unice şi nici expansiunea economică a U. E.

Sistemul vamal acţionează într-un anumit spaţiu pe un anumit teritoriu vamal. În ceea
ce priveşte comerţul cu mărfuri între statele membre ale U. E. şi alte ţări terţe, acesta este
reglementat prin acorduri specifice şi nu prin prevederile tratatului funcţionarea U. E. De
exemplu: produsele din Islanda, Lihtenstein şi Norvegia beneficiază de libera circulaţie în U.
E. în baza acordului privind spaţiul economic european.
Curtea de Justiție a acordat o atenție deosebită așa-numitelor „taxe ascunse”, cum ar fi
regimuri naționale care nu sunt vizibile, dar care constituie în fapt o taxă cu efect echivalent.
De exemplu, Curtea a constatat existența unor sarcini considerate a avea efect echivalent într-
un caz în care legislația germană obliga transporturile de deșeuri către alt stat membru la o
contribuție către fondul de solidaritate pentru returnarea deșeurilor, precum și într-un alt caz,
în care legislația belgiană impunea taxe asupra diamantelor importate pentru a finanța
asigurările sociale ale minerilor belgieni. În general, orice taxă aferentă actului de trecere a
frontierei – indiferent de scop, valoare sau caracter discriminatoriu sau protecționist – va fi
considerată taxă cu efect echivalent.4
4. Interzicerea între statele membre a taxelor cu efect echivalent taxelor
vamale
În lipsa unei definiţii legale, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a calificat taxele cu
efect echivalent ca fiind orice sarcini pecuniare, care, indiferent de mărimea, denumirea sau
modul de aplicare, sunt impuse unilateral asupra mărfurilor naţionale sau străine, pentru că
ele trec o frontieră.
Taxele cu efect echivalent pot fi caracterizate prin următoarele trăsături specifice:
a) Au caracter pecuniar;
b) Sunt impuse în mod unilateral de către autoritățile statelor membre;
c)Sunt impuse mărfurilor în considerarea faptului că trec o frontieră.
Taxele cu efect echivalent taxelor vamale sunt interzise chiar dacă nu produc un efect
discriminatoriu. De asemenea sunt interzise indiferent de mărimea, denumirea sau modul de
aplicare a acestora, respectiv, indiferent de destinaţia pentru care au fost instituite. Cu alte
cuvinte, nu prezintă importanţă valoarea inferioară a taxei, denumirea sau circumstanţele
aplicării acestuia, atîta timp cît obligaţia pecuniară respectivă atrenând sporirea costului
mărfii, obstaculează libera circulaţie a mărfurilor.3
35
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32013R0952

6
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-comunitar-al-afacerilor/libera-circulatie-a-
marfurilor/
7
Note de curs, Dreptul vamal comunitar
 Cu titlu exemplificativ, au fost calificate drept taxe cu caracter echivalent taxelor
vamale:a) Taxele impuse la frontieră în mod unilateral pentru acoperirea costurilor
administrative antrenate de operaţiunile vamale;
b) Taxele pretinse pentru efectuarea controalelor tehnice, fito-sanitare, veterinare,
exceptînd situaţia în care este prevăzută de normele comunitare;
c) Taxele solicitate pentru strîngerea datelor statistice.
Nu sunt considerate taxe cu efect echivalent taxelor vamale:
a) Taxele pretinse pentru servicii prestate agenţilor economici (exemplu: depozitarea
mărfurilor);
b) Taxele solicitate în temeiul unor dispoziţii legale comunitare (ex: taxele prevăzute
la nivel comunitar pentru efectuarea controalelor veterinare);
c) Obligaţiile pecuniare care fac parte din sistemul de impozite interne ale unui stat
membru, aplicate potrivit dispoziţiilor art. 110-113 din tratatul privind funcţionarea U. E.
Curtea a precizat că libera circulație a mărfurilor necesită existența unui principiu
general al liberului tranzit al mărfurilor în spațiul UE. Indiferent dacă sunt fabricate în
interiorul sau în exteriorul pieței interne, toate mărfurile beneficiază de principiul liberei
circulații după ce sunt introduse în circulație pe piața internă.5
5. Interzicerea între statele membre a restricţiilor cantitative
Restricțiile cantitative au fost definite ca măsuri care au caracterul de interdicție totală
sau parțială a importurilor sau a tranzitului. Exemple în acest sens sunt interdicțiile totale sau
un sistem de contingente, ceea ce înseamnă că se aplică restricții cantitative atunci când se
atinge un plafon al importurilor sau exporturilor. 9
Realizarea pieţii unice în Uniunea Vamală Comunitare implică şi interzicerea între
statele membre a restricţiilor cantitative şi a măsurilor cu efect echivalent. Reducerea şi
eliminarea restricţiilor cantitative s-a realizat prin intervenţia organelor de jurisdicţie şi prin
procesul de armonizare legislativă între reglementările din statele membre. Prin art. 29 CE
sunt interzise, între statele membre, restricţiile cantitative la export, precum şi toate măsurile
cu efect echivalent. În principiu, s-a stabilit prin directive că prevederile şi practicile
administrative care restrâng importul sau exportul, afectând, prin urmare, aceste activităţi, au
valoarea unor măsuri cu efect echivalent al unei restricţii cantitative, dar nu şi al măsurilor
care se aplică în mod egal importurilor şi exporturilor de produse indigene.

Măsurile cu efect echivalent restricţiilor cantitative sunt orice reglementări comerciale

ale statelor membre susceptibile să împiedice direct sau indirect în mod real sau potenţial
comerţul intracomunitar. O reglementare naţională care are ca efect facilitarea exploatării
abuzive a unei poziţii dominante susceptibilă să afecteze comerţul dintre state, a fost
considerată ca fiind normal incompatibilă cu art. 30 (28) care interzice măsurile echivalente
restricţiilor cantitative în măsura în care această reglementare are drept consecinţă a face mai
oneroase importurile de mărfuri provenind din celelalte state membre.6

6. Interzicerea impunerii taxei fiscale discriminatorii

Prin dispoziţiile art. 110, Tratatatul privind funcţionarea U. E., sunt scoase în afara
legii obligaţiile pecuniare care, indiferent de forma juridică pe care o îmbracă, sunt impuse
asupra mărfurilor, ca urmare a trecerii unei frontiere. Conform articolului mai sus menţionat,
nici un stat membru nu poate aplica direct sau indirect produselor celorlalte ţări comunitare,
impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică produselor naţionale similare
sau care să protejeze indirect alte produse.
Prevederile fiscale privind obligativitatea aplicării în condiţii nediscriminatorii a
impozitelor interne, sunt, în concepţia legiuitorului comunitar, mijloace distincte de asigurare
a liberei circulaţii a mărfurilor. În ipoteza în care au fost percepute taxe vamale sau taxe cu
efect echivalent, respectiv taxe interne cu efect discriminatoriu, statul are obligaţia fie să
înlăture reglementările legale interne care sunt în conflict cu cele comunitare, fie să extindă
avantajele fiscale acordare bunurilor indigene (autohtone) la mărfurile importate.
7. Excepţiile legale de la libera circulaţie a mărfurilor
Într-o enumerare limitativă, de strictă interpretare, dispoziţiile art. 36 din Tratatul
privind funcţionarea U. E., redau motivele care pot legitima derogări de la principiul liberei
circulaţii a mărfurilor: dispoziţiile art. 34-35 nu se opun interdicţiilor sau restricţiilor la
import/export sau de tranzit justificate pe motive de morală publică, de ordine publică, de
siguranţă publică, de protecţie a sănătăţii şi a vieţii persoanelor şi animalelor sau de
conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri din patrimoniul naţional cu valoare
artistică, istorică sau arheologică sau de protecţie a proprietăţii industriale şi comerciale.
În interpretarea acestor prevederi devin semnificative următoarele aspecte:
a) Domeniul de aplicare a limitărilor principiului, în sensul că motivele prevăzute de art. 36,
pot fi invocate doar cu referire la obstacolele de tarifare (restricţii cantitative şi măsuri cu
caracter echivalent), nu şi în cazul celor tarifare (taxe vamale la import/export), respectiv taxe
cu efect echivalent acestora;
b) Natura specifică a motivelor enumerate, în sensul că acestea nu au caracter economic;
c) Cu referire la înţelesul noţiunilor enumerate în cuprinsul art. 36, fiecare stat membru
stabileşte, în funcţie de criterii valorice proprii, întinderea semnificațiilor care legea să le
atribuie acestora.
Derogările justificate de motivele menţionate în cuprinsul art. 36 din Tratatul privind
funcţionarea U. E., sunt cunoscute în literatura juridică de specialitate sub denumirea de
excepţii legale.
8. Excepții jurisprudențiale de la libera circulație a mărfurilor
Prin interpretările organizate de Curtea de Justiție a U.E., s-a reținut ca derogările de la
libera circulație a mărfurilor pot avea un caracter justificat și prin raportare la alte motive în
afara celor reglementate de art.36 din tratat. Ulterior, jurisprudența instanței comunitare a
lărgit și mai mult cercul de aplicare a acestor extensii imperative, si anume:

1. Protecția producției cinematografice. Ex: legea franceză care instituia obligația rulării
timp de un an a filmelor în sălile de cinema, pentru ca abia ulterior să poate fi vândute
pe video-casete.
2. Protecția mediului înconjurător. Ex: legea daneză prin care sa instituit în sarcina
producatorilor de bere şi băuturi răcoritoare obligația de a asigura un sistem de
recuperare a ambalajului;4
48
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-comunitar-al-afacerilor/libera-circulatie-a-
marfurilor/
 5
3. Protecția libertății de expresie si a pluralismului în domeniul presei. Ex: Interdicția
cuprinsă în legea austriacă de a include în conținutul publicațiilor, jocuri prin care
cititorilor li s-ar oferi premii in bani.7

9. Clauze de protecţie

Prin Actul Unic European a fost introdus în Tratatul CE un nou text – art. 100 A (95)
par. 4 prin care, la motivele justificate din art. 36 (30) care permite restricţii sau prohibiţii la
import, export sau mărfuri în tranzit, se adaugă alte două motive. Astfel, dacă după o măsură
de armonizare luată de Consiliu sau Comisie acţionând cu majoritate calificată, un stat
membru consideră că este necesar să menţină prevederile naţionale pe motive de nevoi
majore avute în vedere la art. 30 ori privind protecţia mediului înconjurător ori a mediului de
lucru, va notifica aceste prevederi Comisiei.  

Noua dispoziţie este considerată ca o clauză generală de protecţie, care poate fi

invocată în situaţii deosebite, extreme, care impun un regim derogatoriu provizoriu. De altfel,
art. 95 par. 10 dispune că măsurile de armonizare avute în vedere mai sus vor include, în
situaţii specifice, o clauză de salvgardare autorizând statele membre, pentru unul sau mai
multe dintre motivele neeconomice enunţate la art. 30, să ia măsuri provizorii supuse unei
proceduri de control comunitar.

            Art. 296 CE prevede şi alte clauze de protecţie care pot să afecteze libera circulaţie a
mărfurilor. Astfel, nici un stat membru nu va fi obligat să furnizeze informaţii a căror
dezvăluire ar fi contrară intereselor esenţiale ale securităţii sale. Este, evident, vorba de
secrete de stat, mai ales de natură economică. De asemenea, oricare stat membru poate să ia
astfel de măsuri pe care el le consideră necesare pentru protejarea acestor interese care sunt în
legătură cu producţia ori comerţul cu arme, muniţii şi material de război, dar aceste măsuri nu
trebuie să afecteze condiţiile de concurenţă pe piaţă comună privind produsele care nu sunt
destinate expres scopurilor militare.

            Uneori funcţionarea pieţii comune ar putea fi afectată de măsuri ale unui stat
membru care pot fi luate în cazul unor serioase tulburări interne afectând legea şi ordinea, în
caz de război, tensiune internaţională serioasă constituind o ameninţare de război ori în
scopul îndeplinirii obligaţiilor pe care el le-a acceptat pentru menţinerea păcii şi securităţii
internaţionale. O clauză de protecţie, poate fi aplicabilă şi atunci când survine o criză
neaşteptată în balanţa de plăţi a unui stat membru. Măsurile luate în acest scop, conform art.
120 sunt cu titlu conservatoriu şi nu trebuie sa fie excesiv de prohibitive sau de restrictive
pentru remedierea dificultăţilor neaşteptate care s-au manifestat.8

10. Concluzii

. În prezent, piața internă depășește domeniul de aplicare al acestor trei articole ale
tratatului. Legislația armonizată în mai multe domenii a definit piața internă, consacrând
principiul liberei circulații a mărfurilor în termeni concreți, pentru produse specifice. Cu toate
acestea, funcția fundamentală a principiului din tratat, de punct de sprijin și mecanism de
siguranță pentru piața internă, rămâne neschimbată.
5
 În prezent, libera circulație a mărfurilor este reglementată de numeroase politici și se
integrează armonios într-o piață internă responsabilă, care garantează accesul neîngrădit la
produse de calitate superioară și asigură un grad înalt de protecție al altor interese publice.

Bibliografie
1. LIBERA CIRCULAȚIE A MĂRFURILOR GHID DE APLICARE A
PREVEDERILOR TRATATULUI REFERITOARE LA LIBERA CIRCULAȚIE A
MĂRFURILOR
2. http://www.stiucum.com/drept/drept-comunitar/Libera-circulatie-a-
marfurilor54182.php
3. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-comunitar-al-
afacerilor/libera-circulatie-a-marfurilor/
4. Note de curs, Dreptul vamal comunitar
5.  Marin Voicu, „Dreptul comunitar – Note de curs”, Biblioteca  Facultatii de Drept a
Universitatii „Spiru Haret”, 2003;
6. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32013R0952